Duminică, 19 Noiembrie 2017

 Emil Boc a ajuns miercuri dimineaţă la DNA. Acesta a declarat că nu are emoţii deoarece nu are de ce.
"Am fost invitat în calitate de martor probabil într-un dosar de cercetare, nu ştiu despre ce este vorba", a mai spus acesta la intrarea în sediu. Surse judiciare au declarat pentru Mediafax că Emil Boc este "audiat ca martor într-un dosar în care există suspiciune de corupţie privind retrocedări ilegale făcute de ANRP".

Published in NewsFlash

Prejudiciu record în al doilea dosar în care este implicat fostul deputat PNL Theodor Nicolescu. Noi detalii în dosarul ANRP 3, în care este arestat preventiv omul de afaceri Horia Simu, iar Theo Nicolescu este urmărit penal. Potrivit unor surse judiciare, în urma expertizei făcute asupra terenului din sectorul 6, prejudiciul a crescut de la 55 la peste 70 de milioane de euro, scrie presa centrală. Dosarul se apropie de final, iar procurorii se pregătesc să-l trimită în instanţă.
Omul de afaceri Horia Simu e arestat pentru complicitate la abuz în serviciu după ce, la începutul lui 2008, în doar două luni, a reuşit să obţină 128 de milioane de euro despăgubiri de la stat pentru un teren care nu putea fi retrocedat în natură. A dat lovitura, pentru că anterior cumpărase drepturile litigioase cu 1,5 milioane de euro.
Suprafaţa de aproape 10 hectare se află în sectorul 6 al Capitalei. Numai că până la recunoaşterea dreptului de proprietate, pe teren s-au construit locuinţe şi fabrici, aşa că retrocedarea în natură era imposibilă, motiv pentru care omul de afaceri a cerut şi a obţinut despăgubiri sub formă de acţiuni la Fondul Proprietatea.

Un expert acreditat de Ministerul Justiţiei a evaluat terenul, iar rezultatele arată că suprafaţa valorează aproximativ 70 de milioane de euro. Cu aproape 25% mai mult decât prejudiciul calculat iniţial de un specialist al DNA. Dacă dosarul se va încheia cu o condamnare, prejudiciul va trebui plătit de acuzaţi. Beneficiarul principal este deja în arest de trei săptămâni.

Iar procurorii au ridicat la percheziţii aproape 200 de tablouri, bijuterii şi accesorii de lux. Dosarul lui Horia Simu este al treilea caz care vizează despăgubiri supraevaluate acordate cu generozitate de stat unor persoane privilegiate. În primul dosar, cel în care este judecată fosta şefă DIICOT, Alina Bica, prejudiciul este de 61 de milioane de euro. Acuzaţiile au fost însă respinse de principala protagonistă de cazului.
Theo Nicolescu, Iuoraș Mihnea Remus și Hanu Florin Alexandru și Horia Georgescu au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv, alături de Zaarour Ingrid sub control judiciar, la data de 9 aprilie 2015, pentru fapte asemănătoare, într-un dosar în care este vizat și omul de afaceri argeșean Valentin Vișoiu.

Published in POLITIC

Când spui Vișoiu, toată lumea se gândește la magnatul implicat în numeroase dosare de corupție, de la energie până la despăgubiri ilegale și transport. Fiul lui Valentin Vișoiu, Robert Vișoiu, dovedește însă că are sânge de campion, departe de lumea murdară în care tatăl său și-a creat imperiul.

Robert Vișoiu, de la echipa Rapax, s-a clasat pe locurile 9, respectiv 7, obținând puncte în ambele curse din GP2 Series disputate în acest weekend pe circuitul Hungaroring, care găzduiește duminică Marele Premiu al Ungariei de Formula 1.
Robert Vișoiu, care a obținut o victorie în 2013, la Budapesta, a încheiat cu timpul de 1 h 00 min 27 sec 538/1000 prima cursă, câștigată de pilotul britanic Alex Lynn (DAMS), și a fost înregistrat în 44 min 02 sec 834/1000 în cea de-a doua, încheiată cu victoria japonezului Nobuharu Matshushita (ART Grand Prix).

Venit în Ungaria cu așteptări importante având în vedere reușitele de pe acest circuit din ultimii ani, însă după etape mai puțin reușite în ultima perioadă, Vișoiu a reușit din nou să se remarce. În clasamentul general, el a urcat pe locul 16, cu 18 puncte. Înaintea acestor curse, el era pe poziția a 18-a în clasamentul general, cu 12 puncte.

"Sunt fericit pentru evoluția din curse și pentru puncte. Se vede rezultatul muncii pe care o depun de la începutul sezonului și asta e cel mai important. Sunt puțin dezamăgit că nu am reușit odată în plus să mă calific foarte bine. Punctele puteau să fie mai multe și dacă nu am fi avut o problemă cu roata dreaptă spate la schimbul de anvelope din prima cursă, însă așa sunt cursele! Mașina Rapax a fost din nou foarte bună, iar strategia inginerului meu de cursă excelentă. Facem pași importanți în direcția potrivită și asta e esențial. Le mulțumesc în mod special la aceasta etapă pentru susținere tuturor spectatorilor români care au făcut deplasarea la circuit. Lor le dedic aceste puncte!", a declarat Robert Vișoiu.

Următoarea etapă va fi Marele Premiu al Belgiei de la Spa Francorchamps, în perioada 21-23 august.

Published in POLITIC

Procurorii DNA dau încă o lovitură odată cu punerea sub acuzare a omului de afaceri Horia Simu, supranumit "campionul despăgubirilor de la ANRP". Alte cinci persoane sunt vizate în dosar, printre care şefa de cabinel a lui Tăriceanu, Ingrid Zaarour, fostul deputat PNL de Argeș Theodor Nicolescu, soţia acestuia şi fostul subprefect de Cluj Mihnea Iouraş.
Comunicat DNA
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând de la data de 03 iulie 2015 a inculpatului SIMU HORIA, cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.

De asemenea, în cauză, procurorii au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpații:

ZAAROUR INGRID, NICOLESCU THEODOR CĂTĂLIN, IUORAȘ MIHNEA REMUS și NICOLESCU (fostă BĂRBULESCU) IONELA MIHAELA, președinte, vicepreședinte respectiv membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, la data faptei, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul,

HANU FLORIN ALEXANDRU, expert evaluator, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.

În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă care conturează următoarea stare de fapt:

În cursul lunii ianuarie 2015, Guvernul României – Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a sesizat Direcția Națională Anticorupție cu privire la faptul că, în perioada 2008 - 2009, rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii nr. 247/2005 nu au respectat cerințele Standardelor Internaționale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piață a imobilelor.

Concret, la data de 28.02.2008, inculpații Zaarour Ingrid, Nicolescu Theodor Cătălin, Iuoraș Mihnea Remus, Nicolescu (fostă Bărbulescu) Ionela Mihaela și alte persoane, în calitate de președinte, vicepreședinte respectiv membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, prin exercitarea abuzivă a atribuțiunilor de serviciu, cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, a Regulamentului de Organizare și Funcționare al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a Deciziei nr. 2 din 28.02.2006 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor privind ordinea de soluționare a dosarelor înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor și, implicit, a Standardelor Internaționale de Evaluare, au aprobat un raport de evaluare, întocmit de expertul evaluator Hanu Florin Alexandru, corespunzător dosarului de despăgubire nr. 38386/CC/2007,
În cuprinsul raportului întocmit cu nerespectarea standardelor și legislației menționate mai sus, valoarea totală la care a fost evaluat imobilul supus despăgubirii (teren în suprafață de 97.509 metri pătrați situat în București, în zona cartierului Militari), s-a ridicat, conform expertului evaluator, la suma de 128.276.015 euro (1315, 53 euro/mp) echivalentul a 466.770.763 lei, prin supraevaluarea acestuia cu 55.144.265 euro, echivalentul a 200.658.951 lei, prejudiciind bugetul de stat cu această sumă, și facilitând obținerea unor foloase patrimoniale necuvenite de către inculpatul Simu Horia, în același cuantum.

De precizat este faptul că, inculpatul Simu Horia a sprijinit și înlesnit nerespectarea prevederilor legale de către președintele, vicepreședintele și membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, prin depunerea la dosarul de despăgubire a mai multor documente prin care s-au justificat necorespunzător realității o stare de sănătate precară și o identificare greșită a terenului în scopul acreditării ideii de “imposibilitate de restituire în natură” și de „urgență” în soluționarea dosarului.

Acest lucru a asigurat un cadru aparent legal procedurii de despăgubire și împreună cu acceptul său dat supraevaluării făcute de inculpatul Hanu Alexandru Florin, au creat membrilor Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor premisele necesare aprobării raportului de evaluare, întocmit în condiții nelegale.

În cauză, procurorii anticorupție au dispus măsura controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând de la data de 02.07.2015, până la data de 30.08.2015, față de inculpata NICOLESCU (FOSTĂ BĂRBULESCU) IONELA MIHAELA.

În cauză, se efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane.

În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații.

Inculpații Nicolescu Theodor Cătălin, Iuoraș Mihnea Remus și Hanu Florin Alexandru au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv, alături de Zaarour Ingrid sub control judiciar, la data de 9 aprilie 2015, pentru fapte asemănătoare.

Inculpaților li s-a adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală, urmând ca inculpatul Simu Horia să fie prezentat la data de 3 iulie 2015, Curții de Apel București, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Published in POLITIC

Procesul în care este judecat pentru fapte de corupţie fostul şef al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, a fost mutat de la instanţa supremă la Curtea de Apel Bucureşti, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi-a declinat competenţa.
 Decizia ICCJ a fost luată după ce deputaţii Cătălin Theodor Nicolescu şi Marko Attila-Gabor, judecaţi şi ei în judecată în acest dosar, au demisionat din Parlament.

"Admite excepţia necompetenţei după calitatea persoanei a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (...) Declină competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpaţii Iuoraş Mihnea Remus, Nicolescu Theodor Cătălin, Popa Mocanu Ingrid Luciana, Georgescu Horia, Vişoiu Gheorghe, Hanu Alexandru Florin, Canangiu Constantin Cătălin, Drulă Dorin Cornel,Nistor Neculai, Zaarour Ingrid, Baciu Remus Virgil şi Marko Attila Gabor în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul", conform deciziei instanţei supreme de marţi.

Fostul deputat UDMR, Marko Attila-Gabor, fostul şef al ANI, Horia Georgescu şi fostul deputat PNL Theodor Nicolescu au fost trimişi în judecată, în 9 aprilie, în dosarul în care sunt acuzaţi de DNA că au aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

Procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a opt persoane care, la data faptelor, făceau parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din cadrul ANRP, precum şi a patru inculpaţi care aveau calitatea de experţi evaluatori autorizaţi. Este vorba de spre Mihnea Remus Iuoraş, Ingrid Luciana Popa Mocanu, Gheorghe Vişoiu, Alexandru Florin Hanu, Constantin Cătălin Canangiu, Dorin Cornel Drulă, Neculai Nistor, Ingrid Zaarour şi Remus Virgil Baciu.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Marko Attila şi ceilalţi inculpaţi au produs un prejudiciu statului român de peste 84 de milioane de euro.

Published in POLITIC

 Înalta Curte de Casație și Justiție a decis vineri ca fostul șef al Agenției Naționale de Integritate (ANI) Horia Georgescu să fie judecat în continuare în stare de arest preventiv, în dosarul ANRP.

În arest preventiv rămân și alți inculpați din dosar: Mihnea-Remus Iuoraș, deputatul PNL de Argeș Theodor Nicolescu, Ingrid Popa-Mocanu, Gheorghe Vișoiu, Florin Hanu și Cătălin Canagiu. Instanța le-a respins acestora contestațiile față de decizia instanței din 8 mai, prin care s-a hotărât menținerea lor în arest.

Horia Georgescu se află în arest preventiv din 18 martie, el fiind trimis în judecată pe 9 aprilie de DNA, pentru trei infracțiuni de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, fapte comise în calitate de membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP.

Prejudiciul în dosar este de peste 84,5 milioane euro.

În dosar au fost trimiși în judecată deputatul Cătălin Theodor Nicolescu, fost vicepreședinte al ANRP și deputatul Marko Attila-Gabor, fost secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului — Departamentul pentru relații interetnice.

Published in POLITIC

Arestat preventiv și acuzat de DNA pentru abuz în serviciu și luare de mită, deputatul PNL de Argeș Theodor Nicolescu își dă demisia din Parlament.

Nicolescu este acuzat că în calitate de vicepreşedinte al ANRP a luat mită peste 6,2 milioane de lei pentru a soluţiona favorabil anumite dosare. DNA susţien că Nicolescu percepea un comision din sumele acordate ca despăgubiri de comisia din care făcea parte, astfel că i se impută că ar fi acordat despăgubiri supraevaluate în trei dosare.

Înalta Curte de Casație și justiție a dispus menținerea arestului preventiv pentru deputatul argeșean Theodor Nicolescu. Magistraţii au menţinut arestul preventiv atât pentru Theodor Nicolescu, cît şi pentru alţi 6 inculpaţi, insă decizia nu este deifinitivă şi poate fi contestată.

 PNL Argeș, fie el cu PDL, fie fără PDL, își pierde cei mai eficienți parlamentari. Andrei Gerea, ministrul Energiei, a preferat să nu se înfrățească cu pedeliștii care l-au slujit pe Băsescu și este unul dintre întemeietorii PLR, alături de Călin Popescu Tăriceanu.

Până de curând, Theo Nicolescu era vehiculat ca posibil ministru al Justiției în guvernul din umbră a noului PNL. Ministrul premierului Predoiu a fost însă arestat preventiv și acuzat de luare de mită și abuz în serviciu într-unul din dosarele mafiei ANRP.  În același dosar apare și fostul șef ANI, Horia Georgescu.

Citește și
Liberalul Theo Nicolescu reținut pentru 30 de zile

De ce stă Theo Nicolescu la beciul domnesc?

Theo Nicolescu rămâne după gratii

Deputatul PNL Teodorescu, la Înalta Curte, la procesul mafiei din ANRP


Culmea este că PNL Argeș mai are un parlamentar acuzat tot de corupție și tot pentru despăgubiri ilegale. Este vorba despre fostul lider al PDL Argeș, Cătălin Teodorescu. Și, pentru că toate lucrurile au o logică, atât Nicolescu, cât și Teodorescu, au fost vicepreședinți ai ANRP, ei fiind anchetați pentru corupție în timpul acestor mandate.

Diferența dintre Theo Nicolescu și Cătălin Teodorescu este dată însă de calitatea celor doi. Teodorescu a lucrat în culise și a scăpat fără a-i fi ridicată imunitatea, în timp ce Nicolescu și-a înfruntat destinul în față. În timp ce Nicolescu și-a dat demisia, Teodorescu rămâne, la fel ca mulți alți mai vechi sau noi liberali, încă un penal în funcție în partidul care, mediatic doar, luptă împotriva corupției.
În plus, PNL Argeș mai are un parlamentar cu probleme penale. Senatorul Ionuț Elie Zisu a fost și el trimis în judecată, pentru evaziune. În acest ritm, până la alegerile din 2015, PNL Argeș riscă să nu mai aibă niciun parlamentar!

Citește și

PNL Argeș rămâne fără parlamentari? Zisu trimis în judecată pentru evaziune

Vișoiu și Pricop. Oamenii care au omorât-o în acte pe Eleonora Brătianu, frați de hoții și în dosarul lui Theo Nicolescu

Rușine! Liberalul Theo Nicolescu trimis în judecată, turnătorul Valentin Vișoiu, scos de pe lista DNA!

Published in POLITIC

Pe data de 27 martie, deputatul de Argeș Theo Nicolescu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. Deputatul PNL este acuzat că, în calitate de vicepreşedinte al ANRP a luat peste 6,2 milioane de lei pentru a soluţiona favorabil anumite dosare.
Întrebarea este de ce în cazul deputatului liberal s-a impus arestul preventiv, în condițiile în care Nicolescu a venit de fiecare dată la DNA atunci când a fost citat, a renunțat la funcțiile politice deținute -  în speță vicepreședinte al comisiei juridice - și nici măcar nu a cerut colegilor parlamentari, deși Constituția îi dădea dreptul să o facă- să nu voteze pozitiv solicitarea DNA pentru arestare. Cătălin Theodorescu, aflat în exact aceeași situație (vicepreședinte PDL al ANRP, în dosarul Bica, acuzat de aceleași infracțiuni ca și Nicolescu) a scăpat.
Mai avem puțin și Nicolescu va împlini două săptămâni de când stă la beciul domnesc, cum i-a spus arestului preventiv un alt locatar, primarul de la Constanța, Radu Mazăre. Pentru ce mai stă Nicolescu la închisoare, din moment ce actele de corupție datează din timpul mandatului de premer al lui Călin Popescu Tăriceanu, atunci când Nicolescu era la ANRP? De ce mai stă Nicolescu la închisoare când DNA are deja toate documentele care pot confirma eventuale acte de corupție, deci probe directe, dar și denunțurile mai multor oameni de afaceri corupți. Și mai ales, se pune întrebarea cum este posibil ca Valentin Vișoiu, cel care a săvârșit mituirea, deci la fel de vinovat ca și cel mituit, în două dosare - Publitrans și cel cu ANRP - să fie cercetat în stare de libertate, în timp ce Theodor Nicolescu stă după gratii? A fost îndeajuns faptul că Vișoiu i-a turnat pe Nicolescu în dosarul ANRP și pe Pendiuc în dosarul Publitrans? Așteaptă procurorii ca Nicolescu să își recunoască fapta și, eventual, să toarne și el? Dacă da, atunci sistemul judiciar românesc este într-o mare eroare. Din două motive simple: în primul rând, se încurajează exclusiv denunțul. În al doilea rând, să forțezi pe cineva să își recunoască fapta ținându-l închis, îi încalci dreptul la apărare.
Sigur, este de salutat faptul că DNA a început cu adevărat să înhațe mafioții. Nu este de salutat că unii încă sunt intangibili, cum nu este de salutat nici că turnătorii sunt liberi, eventual mai scapă de niște capete de acuzare. Logica este ca, pentru buna colaborare, să fie condamnați și să primească totuși un bonus în minus la anii de carceră, nu să scape definitiv de capetele de acuzare.
Dacă la Tudor Pendiuc avem măcar o explicație logică - a încălcat rigorile arestului la domiciliu pentru că l-a mâncat prea rău ca să vorbească cu doamna secretară - la Theodor Nicolescu numai judecătorul știe de ce a fost de acord cu această solicitare a procurorilor. Dacă Pendiuc sau Nicolescu vor fi declarați nevinovați? Una este materialul procurorilor, alta este materialul care constă în dovezi în baza cărora judecătorul poate decide că cei doi, de exemplu, sunt vinovați. Vor fi stat ei în pușcărie degeaba? Da!

Citește și
Liberalul Theo Nicolescu reținut pentru 30 de zile
Dacă vor fi condamnați, au tot timpul să își ispășească pedeapsa. Dacă au furat, să plătească și cu libertatea, și cu recuperarea prejudiciului. Constituțional însă, chiar și Elena Udrea este nevinovată până când o decizie definitivă și irevocabilă va stabili contrariul. Pentru că atenție, Justiția nu o face procurorul. Justiția înseamnă că a fost făcută după ce procurorul a acuzat, avocatul a apărat (cu drepturi egale între cele două părți), iar judecătorul a judecat.

Comisar european pentru drepturile omului: Arestul preventiv, încalcă drepturile omului
Pentru a înțelege mai bine spiritul Constituției, al Legii și al practicii judiciare internaționale, puteți urmări argumentele lui Thomas Hammarberg, comisarul pentru drepturile omului de la Consiliul Europei, care condamnă practica statelor care folosesc sistematic și fără argumente solide măsura arestului preventiv, despre care afirmă că încalcă drepturile omului.

România se confruntă în prezent cu situația în care DNA bombardează Parlamentul cu zeci de cereri de arestare preventivă a unor demnitari pentru fapte pretins a fi comise în urma chiar și cu zece ani.

Atunci când ajung în fața instanței, invocă necesitatea măsurii prin aceea că respectivul parlamentar reprezintă pericolul social.

“Unul din patru deținuți din Europa e arestat înaintea pronunțării unei hotărâri finale de condamnare… Chiar dacă se dovedește că este nevinovat, simplul fapt că a fost în închisoare reprezintă un stigmat… Există alternative mai umane și mai eficiente“, spune Hammarberg.

Măsura arestului preventiv a fost aplicată în ultimii ani în România în mod obligatoriu, și nu excepțional, indiferent de caracterul infracțiunii sau de stadiul procesului.

Thomas Hammarberg a tras un semnal de alarmă asupra acestui fenomen încă din 2011, în cadrul unei analize, în care a precizat că în Europa 25% dintre deținuți se află în stare de arest preventiv chiar și de patru ani, fără ca o instanță să se pronunțe definitiv asupra vinovăției sau a nevinovăției acestora.

Condițiile din arest sunt, în majoritatea cazurilor, sub standard, potrivit comisarul pentru drepturile omului de la Consiliul Europei.

Efectele arestului preventiv au un impact negativ asupra vieților celor cercetați. A fost dovedit faptul că multe dintre persoanele arestate preventiv și-au pierdut serviciul, au renunțat sau au pierdut bunurile deținute, sau aju ajuns în situația de a-și pierde chiar familia.

De asemenea, chiar dacă la finalul procedurilor judiciare se arată că deținutul este nevinovat, va rămâne cu stigmatul că a fost în închisoare.

“25% din persoanele deținute în penitenciarele din Europa se află în situația de arest înaintea judecății - “arest preventiv”. Aceste persoane fie nu au fost judecate, fie sunt în așteptarea judecării unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești. Deoarece vina lor nu a fost stabilită, ei sunt considerați, în principiu, ca fiind nevinovați. Singura justificare pentru deținerea lor ar fi asigurarea unei anchete eficiente – păstrarea tuturor dovezilor existente, prevenirea interacțiunii cu martorii – sau pentru a avea certitudinea că nu vor încerca să se ascundă.
În această situație există o dilemă evidentă privind drepturile omului, astfel încât arestul preventiv ar trebui privit ca o măsură excepțională care să fie aplicată atunci când toate celelalte opțiuni sunt considerate ca fiind insuficiente. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a arătat că arestul preventiv cu o durată îndelungată trebuie să fie reanalizat periodic și că poate fi considerat justificat doar în circumstanțe excepționale (articolul 5).

Propunerea de arest preventiv în faza urmăririi penale ar trebui admisă de către o autoritate judecătorească, după o evaluare critică a nevoii absolute pentru o asemenea decizie – iar motivele ar trebui enunțate.

Arestul preventiv în cursul urmăririi penale al persoanelor bănuite de săvârșirea unei infracțiuni ar trebui să reprezinte mai degrabă o excepție și nu o regulă”, se arată în analiza din 2011 realizată de Thomas Hammarberg, potrivit luju.ro.

Published in POLITIC

Deputatul PNL de Argeș Theodor Nicolescu, acuzat că, în calitate de vicepreşedinte al ANRP a luat peste 6,2 milioane de lei pentru a soluţiona favorabil anumite dosare, a fost arestat, vineri seară, prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Decizia nu este definitivă, dar este executorie, putând fi contestată la aceeaşi instanţă.

Procurorii DNA l-au reţinut joi pe Nicolescu, după ce Camera Deputaţilor a aprobat miercuri cererea parchetului de avizare a reţinerii şi arestării preventive a deputatului, în dosarul privind despăgubiri pentru imobile supraevaluate cu aproximativ 75 de milioane de euro.

Procurorii DNA au extins, în 18 martie, urmărirea penală faţă de Nicolescu pentru luare de mită, pe lângă cele trei infracţiuni de abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, pentru care era deja urmărit penal.

Theodor Nicolescu este acuzat că, în perioada în care a fost vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), a luat peste 6,2 milioane de lei pentru a soluţiona favorabil anumite dosare, împreună cu ceilalţi membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Dosarul a fost deschis după ce, în ianuarie 2015, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie, ca urmare a unor nereguli găsite la controale privind dosare de retrocedări.

CITEȘTE ȘI
Theo Nicolescu liber. Ordoanța de reținere a expirat
Primul parlamentar de Argeș în cătușe. Theo Nicolescu, reținut
Argeşenii s-au dat singuri în gât. Vişoiu l-a denunţat pe Theo Nicolescu
Surse: Theo Nicolescu ar fi luat 800.000 de euro mită. Printre mituitori, Valentin Vișoiu. Ce îi transmite PNL
Comisia juridică a dat aviz pentru arestarea lui Theo Nicolescu. Cum s-a comportat deputatul de Argeș

Potrivit DNA, în 2007, Theodor Nicolescu, care atunci era vicepreşedinte al ANRP şi membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a cerut de la trei persoane un procent de cinci la sută din totalul acţiunilor pe care aceştia urmau să le primească în urma conversiei titlurilor de despăgubire din dosarele aflate la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. În schimbul banilor, Nicolescu a dat asigurări că vor fi soluţionate favorabil şi cu celeritate dosarele de despăgubire.

"Ca urmare a soluţionării dosarului de despăgubire nr. 13563/FFCC/2008, referitor la drepturile de proprietate privind o suprafaţă de 20,5 ha, teren situat în Bucureşti, în zona sectorului 3, Nicolescu Theodor-Cătălin a primit, în perioada 2008-2013, de la cele trei persoane aproximativ 6.200.000 lei, reprezentând bani şi contravaloarea acţiunilor. Banii au fost remişi în general, în tranşe de până la 250.000 de lei, în lei şi euro, iar suma de 680.000 lei prin cont, în baza unui contract de comision încheiat fictiv pentru a masca comisionul", au precizat procurorii DNA

În dosarul privind despăgubiri pentru imobile supraevaluate cu aproximativ 75 de milioane de euro, fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, a fost arestat pentru 30 de zile, în urma unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

De asemenea, instanţa a decis arestarea lui Mihnea-Remus Iuoraş, Ingrid Popa-Mocanu şi Constantin-Cătălin Canangiu, foşti membri ai Comisiei ANRP, şi a experţilor evaluatori Gheorghe Vişoiu şi Alexandru-Florin Hanu, acuzaţi de abuz în serviciu. În ceea ce îi priveşte pe experţii evaluatori Neculai Nistor şi Dorin Cornel Drulă, ICCJ a dispus ca aceştia să fie cercetaţi în arest la domiciliu pentru 30 de zile. Decizia nu este definitivă, contestaţia urmând să se judece tot la instanţa supremă.

Procurorii au dispus cercetarea sub control judiciar a preşedintelui din perioada în care s-au acordat respectivele despăgubiri, Ingrid Zaarour, ea demonstrându-le anchetatorilor că suferă de o boală incurabilă.

Anchetatorii au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi faţă de fostul vicepreşedinte al comisiei din ANRP Remus Virgil-Baciu.

În acelaşi caz, procurorii DNA au cerut, marţi, aviz pentru arestarea deputatului Marko Attila Gabor, el fiind suspectat de abuz în serviciu. Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a decis, vineri, să trimită la Comisia juridică această cerere, comisia având termen până luni seară pentru a întocmi raportul, iar plenul se va pronunţa, probabil, miercuri.

Published in POLITIC

Deputatul PNL Theodor Nicolescu a părăsit vineri sediul Înaltei Curți de Casație și Justiție, după ce a expirat ordonanța de reținere de 24 de ore emisă pe numele lui de procurorii DNA.  La ieșire din sala de judecată, deputatul a declarat doar că are încredere în justiție. "Respect autorităţile judecătoreşti şi nu vreau să vorbesc despre dosar decât în faţa instanţei. Am încredere în justiţie, iar obiectivul meu este de a obţine o achitare în acest dosar", a spus Nicolescu.
Instanța a rămas în pronunțare pe cererea DNA de arestare pentru 30 de zile a lui Theodor Nicolescu, în dosarul ANRP, în care este acuzat de luare de mită și abuz în serviciu.

Potrivit DNA, la 12 ianuarie 2015, Guvernul României a sesizat DNA cu privire la faptul că, în decursul anului 2009, Curtea de Conturi a efectuat un control la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, control care a avut ca obiect fundamentarea și utilizarea fondurilor alocate pentru plata despăgubirilor în anul 2008, constatându-se că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii nr. 247/2005 nu au respectat cerințele Standardelor Internaționale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piață a imobilelor.

''În cursul anului 2008, inculpatul Nicolescu Theodor-Cătălin, împreună cu ceilalți membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a emis în cazul a trei dosare titluri de despăgubire pe baza unor rapoarte de evaluare care nu au respectat cerințele Standardelor Internaționale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piață a imobilelor și nici prevederile art. 10 alin. 6 și 7 din Legea nr. 247/ 2005, privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, supraevaluând bunurile imobile respective cu suma totală de aproximativ 75.000.000 euro, cu această sumă fiind prejudiciat bugetul de stat concomitent cu obținerea unor despăgubiri necuvenite de către titularii și cesionării drepturilor de despăgubire'', susțin procurorii.

DNA mai arată că, în cursul anului 2007, Theodor Nicolescu, care la momentul respectiv deținea funcția de vicepreședinte al ANRP și calitatea de membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a pretins de la trei persoane un procentaj de 5% din totalul acțiunilor pe care aceștia urmau să le primească în urma conversiei titlurilor de despăgubire din dosarele aflate la Autoritate. În schimbul banilor, Nicolescu urma să asigure soluționarea favorabilă și cu celeritate a dosarelor de despăgubire.

''Ca urmare a soluționării dosarului de despăgubire nr. 13563/ FFCC/ 2008, referitor la drepturile de proprietate privind o suprafață de 20,5 ha, teren situat în București, în zona sectorului 3, Nicolescu Theodor-Cătălin a primit, în perioada 2008 — 2013, de la cele trei persoane aproximativ 6.200.000 lei, reprezentând bani și contravaloarea acțiunilor. Banii au fost remiși în general în tranșe de până la 250.000 de lei, în lei și euro, iar suma de 680.000 lei prin cont, în baza unui contract de comision încheiat fictiv pentru a masca comisionul. Cererea de încuviințare a reținerii și arestării preventive a fost formulată având în vedere că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Codul de Procedură Penală. Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție care efectuează cercetări în cauză, împreună cu dosarul cauzei, în copie certificată'', precizează DNA.

Published in POLITIC
Pagina 1 din 2