Sâmbătă, 25 Noiembrie 2017

Între trei şi cinci ani de închisoare. Atât au primit cinci dintre stăpânii de sclavi de la Berevoeşti. Sunt primele pedepse definitive date de Curtea de Apel Piteşti în cazul clanurilor care timp de cel puţin opt ani au înrobit zeci de oameni, mulţi dintre ei copii, în satul aflat la nici 100 de kilometri de Capitală.

Şase dosare în instanţă, aproape 40 de inculpaţi şi zeci de victime. Aşa arată acum cazul Berevoeşti. Deocamdată, magistraţii au dat condamnări definitive într-un singur dosar: cinci persoane au primit pedepse între trei şi cinci ani de închisoare, pentru trafic de persoane şi constituire de grup infracţional organizat.

Inculpaţii sunt acuzaţi că în ultimii opt ani au înrobit zeci de oameni, între care mulţi minori. Printre victimele găsite la descinderi au fost şi doi copiii de 10 şi 12 ani.

Victimele erau lovite fără milă şi forţate să muncească în gospodăriiile romilor.

În iulie anul trecut, 37 de persoane au fost arestate în acest dosar. După cinci luni, femeile au fost plasate în arest la domiciliu.

Published in SOCIAL

Omul de afaceri Gabriel Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv miercuri de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 7 ani închisoare în dosarul "Băneasa", însă acesta nu poate fi încarcerat. Pe numele lui Puiu Popoviciu a fost emis un mandat naţional de arestare. În cazul în care se va constata că nu se află pe teritoriul României, Popoviciu va fi dat în urmărire internaţională.
Miliardarul a fost căutat de poliţişti după pronunţarea sentinţei, pentru a fi escortat la penitenciar, însă nu a fost găsit la domiciliul din centrul Capitalei. Potrivit unor surse, Popoviciu ar fi plecat din ţară din luna iunie.
Instanţa supremă a admis în parte apelul lui Popoviciu şi i-a scăzut pedeapsa de la 9 ani, cât primise la Curtea de Apel Bucureşti, la 7 ani închisoare.
Milionarul a fost găsit vinovat de dare de mită. Decizia magistraților de la ÎCCJ este definitivă.
Alte condamnări: Cornel Șerban (fostul șef DGIPI) — 2 ani și 6 luni cu executare, Ioan Nicolae Alecu (rectorul USAMV București) — 6 ani de închisoare cu executare, Petru Pitcovici (fost șef în Direcția Generală Anticorupție din MAI) — 2 ani cu suspendare.

Au mai primit pedepse cu executare Ștefan Diaconescu — 5 ani și Andrei Mihai Bejenaru — 6 ani.

Omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat în iunie 2016 de Curtea de Apel București la nouă ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzat de fapte de corupție în legătură cu asocierea firmei sale, SC Băneasa Investments SA, cu Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din Capitală, pentru un teren de 224 de hectare.

În dosar, fostul șef DGIPI Cornel Șerban a fost condamnat la doi ani și șase luni închisoare cu executare, Ioan Alecu, rectorul USAMV București, la șase ani de închisoare, Petru Pitcovici, fost șef în Direcția Generală Anticorupție din MAI, la doi ani închisoare, iar Mihai Luican, fostul prefect al Capitalei, la un an de închisoare.
 
Parchetul General a hotărât punerea sub sechestru pe terenuri ale firmei Băneasa Investments SA, pe care este construit complexul comercial Băneasa. Potrivit Digi24, sechestrul asigurator este pus pe cel puțin 60.000 de metri pătrați de teren aparținând firmei Băneasa Investmenst, deținută de omul de afaceri Gabriel Puiu Popoviciu, condamnat la șapte ani de închisoare.

MOTIVELE CONDAMNĂRII
Potrivit DNA, în perioada 2000 — 2004, rectorul Ioan Niculae Alecu, beneficiind de sprijinul interesat al lui Popoviciu, în baza unui contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale, a făcut posibilă aducerea unui teren de 224 hectare, aparținând domeniului public al statului, ca aport în natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de omul de afaceri.

"În condițiile în care terenul respectiv (ferma Băneasa) se afla în proprietatea publică a statului, conform legii, nu putea să facă obiectul vreunei tranzacții și, în plus, a fost în mod vădit subevaluat. În momentul constituirii ca aport la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, terenul a fost evaluat la valoarea de un dolar/mp, în timp ce valoarea de piață de la acea dată era de aproximativ 150 euro/mp. Terenul se situează în partea de nord a orașului București, se învecinează cu DN1 București — Ploiești, iar pe acest teren s-au construit puncte de lucru și sediile unor importante societăți comerciale", susțin procurorii.

Inițial, Popoviciu, în înțelegere cu rectorul, a creat posibilitatea încheierii unui contract de asociere în participațiune în condiții nelegale, introducând în acest mecanism societatea SC Log Trans, devenită ulterior Băneasa Investments.

Potrivit contractului, trebuiau dezvoltate activități de pomicultură, viticultură, creșterea animalelor pe terenurile fermei Băneasa.

"Fără a avea acordul membrilor Biroului de Senat și al Senatului USAMV București, Ioan Alecu și Gabriel Popoviciu au stabilit procentele de participare în cadrul asocierii, respectiv 49% pentru Universitate și 51% pentru SC Log Trans. O evaluare asupra terenurilor în suprafață de 224 ha și a imobilelor aferente care urmau a fi aduse în asociere nu fusese făcută. Prin urmare, acceptarea unei cote de participare de 49% de către Universitate nu s-a făcut în condiții legale. În plus, aportul de 51%, sub formă de bani, ce revenea celeilalte părți, a fost doar formal, sumele de bani doar tranzitând conturile societății", au mai indicat procurorii.

Conform acestora, pentru a pune în aplicare înțelegerea ascunsă cu omul de afaceri, rectorul i-a indus în eroare pe membrii Senatului USAMV București, prezentându-le date neadevărate și impunând chiar modificarea Cartei Universității. De asemenea, a susținut că se vor mări salariile cadrelor didactice, că universitatea va câștiga fonduri bănești cu ajutorul cărora se va dota unitatea de învățământ, pentru asigurarea unor condiții decente de studiu, că vor fi construite garsoniere pentru a fi închiriate de preparatori, asistenți, doctoranzi etc.

"Inculpatul Alecu a fost de acord ca sus-menționatul contract de asociere în participațiune să fie conceput și redactat de Popoviciu și de avocații acestuia, fără să participe consilierul juridic și economistul Universității. Contractul a fost semnat la USAVM București în condiții improprii de reprezentare a universității. În 3 august 2000, încălcând hotărârea Senatului USAMV, inculpații Alecu, Popoviciu și Bejenaru au aportat dreptul de folosință asupra unui teren de 174 hectare (parte din suprafața de 224 ha a fermei Băneasa), împreună cu imobilele aferente, la capitalul social al SC Băneasa Investments SA (SC Log Trans). După aportarea dreptului de folosință, clădirile aferente fermei Băneasa au fost demolate", se arată în rechizitoriu.

La solicitarea rectorului Alecu, Popoviciu i-a promis că îl va sprijini să obțină titlul de proprietate pe terenul aferent fermei Băneasa, iar astfel, în condiții nelegale, în cursul anului 2001, la propunerea subcomisiei de aplicare a Legii 1/2000 (a fondului funciar), comisia municipiului București a eliberat titlul de proprietate pentru USAMV București.

După eliberarea titlului de proprietate, Ioan Alecu, în înțelegere cu Popoviciu, a aportat dreptul de proprietate asupra suprafeței de 174 ha la capitalul social al SC Băneasa și dreptul de proprietate asupra clădirilor edificate pe acest teren, deși Hotărârea Senatului USAMV interzicea acest lucru.

În acest context, terenul a fost subevaluat, iar ulterior, în 2004, a fost aportată și diferența până la 224 hectare la capitalul social al firmei, în condiții de subevaluare.

 

LEGĂTURI PERICULOASE CU TRAIAN BĂSESCU

BĂSESCU ÎN 2009: Unde-i crima lui Popoviciu că a făcut o investiţie de câteva miliarde în Bucureşti?

Ginere al fostului demnitar comunist Ion Dincă, Puiu Popoviciu s-a vrut un miliardar discret. Evoluţia lui Popoviciu a fost descrisă în emisiunea "Exces de Putere” de sâmbătă seară, la Antena 3.

Nici topurile celor mai bogaţi români nu reuşeau să-l consemneze, astfel că s-a strecurat în ierarhii în anul 2003, cu o avere estimată la 100 de milioane de dolari, după care a dispărut până în 2008, când trecuse deja de 300 de milioane de euro, potrivit revistei Forbes.

Restaurantele Casa Doina, Pizza Hut sau KFC, hotelurile Howard Johnson şi Ramada îi aparţin la vedere. Alte afaceri sunt trecute pe numele octogenarei sale mame sau altor apropiaţi. Intră aici societăţile Alltrom, Herăstrău, Mioriţa, Comaliment. A deţinut franciza Ikea şi a vândut-o în 2010, afacerea aducându-i circa 30 de milioane de euro.

Întâlnirea cu Traian Băsescu avea să-l urce însă de pe locul 25 pe locul 4 în topul miliardarilor. În 2001, Popoviciu obţine de la Primăria Capitalei controversatul PUZ pentru proiectul Băneasa Investment.

Traian Băsescu este acuzat că a eliberat documentele pe numele firmei lui Popoviciu când terenul de 220 de hectare aparţinea încă statului, iar planul ar fi de o nulitate absolută pentru că nu a avut avizele oligatorii prevăzute de lege.

În plus, Primăria investeşte în proiectul lui Popoviciu peste 300 de miliarde de lei pentru reţeaua de apă şi canalizare. Graţie acestui proiect, averea lui Popoviciu ajunge, în 2009, la 600-650 de milioane de euro, potrivit aceluiaşi Top Forbes.

Criza îl coboară spre 420 de milioane în 2010 şi 330 de milioane în 2011. Reţinut de DNA, în martie 2009, Puiu Popoviciu beneficia de o declaraţie de sprijin uluitor chiar din partea şefului statului.

 

Puiu Popoviciu se lăuda, într-o convorbire telefonică, că l-a ”scăpat” pe președintele Traian Băsescu de dosarul Flota, în perioada în care Adrian Năstase era prim-ministru, iar șeful statului a negat vreo legătură cu omul de afaceri.

Potrivit unei interceptări dintr-un dosar DNA, Popoviciu (foto) a pretins în unele discuţii că şeful statului îi este dator pentru faptul că a scăpat de cercetarea penală.

Trebuia să fie arestat pe 19 iulie 2004, sub influenţa lui Năstase. Eu l-am scăpat”, ar fi spus omul de afaceri, potrivit interceptării prezentate de România TV.

Published in SOCIAL

Fostul deputat și lider al PDL Argeș Cristian Boureanu rămâne în arest preventiv în dosarul în care este acuzat de ultraj, a decis definitiv miercuri Tribunalul București.

Pe 19 iulie, Judecătoria Sectorului 1 a dispus eliberarea lui Boureanu și plasarea lui sub control judiciar, însă procurorii au făcut contestație, admisă miercuri de Tribunalul București.

Fostul deputat a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 pentru săvârșirea a trei infracțiuni de ultraj, el fiind acuzat că a agresat un polițist rutier.

În același dosar, a fost trimisă în judecată și Laura Teodora Dincă, prietena lui Boureanu, acuzată de mărturie mincinoasă.

Pe 9 iunie, în jurul orei 1,30, mașina în care se afla Cristian Boureanu, alături de prietena lui, a fost oprită în trafic de un echipaj de poliție rutieră pe Bulevardul Aviatorilor din Capitală.

În momentul în care polițiștii i-au solicitat documentele de identitate, Boureanu s-a manifestat violent, a amenințat un polițist și i-a prins acestuia degetele mâinii drepte, prin închiderea portierei autoturismului, i-a rupt cămașa uniformei și l-a lovit cu genunchiul în zona inghinală, provocându-i leziuni traumatice. Polițistul a reacționat și l-a lovit pe Boureanu, acesta căzând la pământ.

Published in POLITIC

Președintele Fondator al PC, mogulul Dan Voiculescu a fost eliberat. Trei ani de închisoare din cei 10 la care a fost condamant. Pentru Daniel Constantin, omul care a contribuit masiv la condamnarea celui care l-a promovat în politică, se anunță zile negre. Este foarte puțin probabil ca, la semnalul lui Voiculescu, noul partid al lui Constantin să mai rămână populat cu prea multă lume, știut fiind că oamenii fostului PC îi sunt fideli lui Voculescu Apoi, patronul Antenelor are de recuperat peste 200.000 de euro de la Constantin, și o va face. După care va veni și lovitura finală, prin sacrificarea în plan mediatic de pe metodele de tortură din Evul Mediu: câte puțin și extrem de dureros!

Deși o parte dintre oamenii care se află lângă Constantin au început să șovăie, mai ales că Tăriceanu, prin pozițiile avute, s-a arătat cel mai serios om politic în lupta cu abuzurile instituțiilor de forță. Iar Voiculescu, fie și în plan mediatic, s-a arătat drept o victimă a acestor abuzuri.

Voiculescu va fi cel care îl va face istorie de Daniel Constantin. Are multe de povestit și de făcut. Iar constantin va rămâne doar cu hamalii care i-au cărat valiza. Ceilalți, oamenii plantanți prin instituții vor avea de ales între două variante. Ori ăl vor părăsi pe Constantin ori vor fi distruși de Voiculescu. Vă puteți imagina ce alegere vor face.

Iar declarațiile lui Voiculescu îi dau fiori reci lui Daniel Constantin: ”La orizont eu văd în continuare o luptă pe viaţă şi pe moarte, pe puşcarie, pe orice risc cu abuzurile, mai ales ale celor puternici împotriva celor care nu se pot apăra singuri, a celor care au dorinţa de a se apăra şi nu au puterea de a o face. Voi continua cu toate forţele, mai ales că determinarea mea acum e întărită de cei trei ani de puşcarie să lupt cu abuzurile”, a afirmat Voiculescu, marţi după-amiază, la ieşirea de la Spitalul Universitar, unde a fost internat de vineri.

Voiculescu a fost întrebat marţi după-amiază, despre prejudiciul stabilit în dosarul privatizării frauduloase a ICA, iar el a răspuns: ”Nu este niciun prejudiciu acolo, pentru că decizia 888 din 8 august 2014 va fi demontată de justiţie”.

 

Published in POLITIC

Procurorul şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, a dat ultimele detalii despre bărbatul din Argeș suspectat de terorism. El a explicat că bărbatul a fost reţinut abia acum, din raţiuni tactice, deşi era monitorizat de mai multă vreme. Șeful DIICOT a afirmat că bărbatul din Mușătești riscă 20 de ani de închisoare.

„Este vorba despre un suspect din zona Argeș. A fost percheziționat în cursul dimineții de astăzi. Este în atenția noastră de o perioadă de circa 2 ani. A fost monitorizat pentru infracțiuni de propagandă jihadistă și salafistă. A postat pe siteul lui de socializare mai multe postări cu filme de specific și de asemenea este cercetat pentru că a încercat să strângă informații pentru diseminarea acestora către organizațiile teroriste din regiunea europeană. (...) Din raţiuni tactice înseamnă că până acum a fost monitorizat. La astfel de dosare, există un grad de dificultate puţin mai mare şi un grad de sensibilitate mai mare, astfel încât o parte dintre informaţiile care stau la baza exercitării instrucţiei penale nu pot fi diseminate către public. (...) A fost monitorizat până în momentul în care a încercat diseminarea informaţiilor pe care le avea către facţiuni teroriste din Europa. (...) Sunt informaţii referitoare la obiective strategice din România. Complicii lui nu sunt din România. Radicalizarea lui s-a petrecut într-o altă ţară decât România. Riscă 20 de ani de închisoare”, a declarat Horodniceanu.

Joi dimineaţa, procurorii DIICOT, alături de IPJ Argeş şi SRI, au efectuat percheziţii domiciliare pentru a găsi un bărbat, suspectat de terorism şi legături cu entități teroriste salafiste si pro-jihadiste, potrivit unui comunicat DIICOT. La locuinţa acestuia s-au găsit materiale de propagandă ISIS şi un Coran.

Published in POLITIC

Fostul președinte al Consiliului Județean (CJ) Argeș Constantin Nicolescu a fost condamnat vineri de magistrații Curții de Apel București (CAB) la 8 ani de închisoare într-un nou dosar de corupție. În același dosar au fost condamnați Iuliana Mioara Pintilie — 3 ani de închisoare cu suspendare, Grigore Dobre — 5 ani de închisoare, Aurelia Mirela Florescu — 3 ani cu suspendare, Sabina Elena Bocioacă — 3 ani cu suspendare, Codruța Lavinia Mercea — 4 ani și 5 luni de închisoare, Ionel Didea, Mihail Gabriel Nicoară — 4 ani și 5 luni de închisoare, Ecaterina Pletoiu — 6 luni cu suspendare. În schimb, Olga Stancu și Cristina Dobre au fost achitate de către judecători.

Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel la Înalta Curte de Casație și Justiție.

 Nicolescu este acuzat că a accesat fonduri PHARE pentru construcția unui nou pod la Căteasca pe baza unor documente false. Fostul președinte al CJ Argeș mai este de asemenea acuzat ca ar fi ajutat firma Zeus, a omului de afaceri Grigore Dobre, să cîștige licitația, contra unor favoruri.
În acelasi dosar, mai sunt trimiși în judecată  și Grigore Dobre, Ionel Didea, Ecaterina Pletoiu și 7 angajaţi ai CJ Arges care au făcut parte din comisia de licitaţie. Judecătorii de la Înalta Curte au decis rejudecarea dosarului, ajungându-se din nou la Curtea de Apel București care a dat sentința de astăzi.

Procurorii Serviciului Teritorial Pitești al DNA au dispus trimiterea în judecată a inculpaților din dosar pe 7 februarie 2013.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut că, în martie 2009, CJ Argeș, în calitate de autoritate contractantă, a organizat o procedură de achiziție publică prin licitație deschisă, ce avea ca obiect reabilitarea a două poduri afectate de inundații, amplasate pe drumuri județene, în localitățile Căteasca, respectiv Ciomăgești.

Fondurile respective proveneau din accesarea unui proiect finanțat din fonduri PHARE destinat strict reabilitării obiectivelor de infrastructură rutieră și de mediu afectate de inundațiile din perioada aprilie — mai și iulie — august 2005.

Singurul inculpat achitat de Curtea de Apel București a fost fostul rector al Universității Pitești Ionel Didea, care la data comiterii faptelor exercita profesia de notar public. El a fost achitat pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, instanța considerând că fapta "nu prezintă gradul de pericol social concret al unei infracțiuni" și aplicând în acest caz sancțiunea mustrării.

 

Published in POLITIC

Fostul europarlamentar Adrian Severin a fost condamnat definitiv miercuri de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 4 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi trafic de influenţă.
 ”Sentința a fost pronunțată. Comedia s-a terminat. Mai precis acest act al comediei. Așa cum mă așteptam, ceea ce a început ca o farsă jurnalistică s-a sfârșit printr-o farsă judiciară. Aceasta nu a fost lupta dintre cinste și corupție, ci dintre patrie și dușmanii ei. Într-o colonie nu există stat de drept.
O bătălie s-a încheiat dar istoria nu se sfârșește aici. Românii vor merge mai departe. Victoria va fi a lor. Victoria va fi a noastră.”, e mesajul lui Adrian Severin înainte de a se preda poliției pentru a fi încarcerat.

Un complet de cinci judecători a admis apelul DNA şi a mărit pedeapsa aplicată lui Adrian Severin de la trei ani şi trei luni cât primise la instanţa de fond în februarie 2016, la patru ani închisoare cu executare.
A existat şi o opinie separată a unuia dintre judecători, în sensul achitării lui Adrian Severin pentru luare de mită şi menţinerii condamnării pentru trafic de influenţă.

La ultimul termen al procesului desfăşurat luni, procurorii DNA ceruseră 6 ani şi 6 luni închisoare pentru Adrian Severin, în timp ce avocaţii solicitaseră achitarea acestuia sau o condamnare cu suspendare.

Published in POLITIC

La instanţa supremă s-a judecat luni ultimul termen în afacerea Microsoft - cel mai mare dosar de corupţie din ultimii ani - atât din punctul de vedere al prejudiciului, cât şi al numărului mare de politicieni acuzaţi. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a majorat condamnările şi a decis confiscarea unor sume importante de bani de la inculpaţi. Sentinţele de azi sunt definitive, iar toate condamnările la închisoare sunt cu executare. Prejudiciul adus bugetului de stat se ridică la 27 milioane de euro. O parte din banii folosiți ca șpagă au fost dați de Dorin Cocoș -  fostul soț al Elenei Udrea, pentru campania PDL.
Condamnările în Dosarul Microsoft au fost majorate, în urma pronunţării instanţei de astăzi, astfel:
Gheorghe Ştefan, fostul primar al oraşului Piatra Neamţ - 6 ani de închisoare și confiscarea sumei de 3.996.360 de euro
Gabriel Sandu, fostul ministru al Comunicaţiilor - 3 ani și confiscarea sumei de 2.196.035 de euro
Dorin Cocoş, om de afaceri - 2 ani şi 4 luni și confiscarea sumei de 9 milioane de euro
Dumitru Nicolae, om de afaceri - 2 ani şi patru luni și confiscarea sumei de 2.050.000 de dolari şi un milion de euro.

Cei patru inculpaţi din dosarul Microsoft şi-au recunoscut vinovăţia

"Jur cu mâna pe inimă că regret din tot sufletul faptele pe care le-am făcut. Nu le mai pot îndrepta decât printr-o atitudine civilizată, în cazul în care mă veţi condamna la muncă în folosul comunităţii. Îmi pare rău pentru ce am făcut. Nu îmi doresc decât să fiu un om normal. Sigur nu o să mai fac acest lucru, am greşit. Nu am vrut să fac niciodată lucruri de felul acesta, îmi doresc doar să mă îndrept ca un bun român ce sunt", a spus omul de afaceri Dorin Cocoş, citat de Agerpres.

Şi fostul primar Gheorghe Ştefan şi-a recunoscut vinovăţia. "Mă consider vinovat. Din afacerea Microsoft nu am pretins şi nu am primit bani. Vorbesc cu mâna pe Biblie. Sunt vinovat pentru că am exercitat influenţă asupra lui Gabriel Sandu. Vreau să colaborez cu organele judiciare, să vedem unde au ajuns banii. Merit o pedeapsă. Regret ce am făcut. Dacă aş fi ştiut legile, nu aş fi ajuns în faţa dumneavoastră", a declarat el în faţa magistraţilor.

Fostul ministru Gabriel Sandu a anunţat în sala de judecată că a depus un denunţ la Departamentul de Justiţie din SUA şi la Ministerul Justiţiei din Austria, în care i-a reclamat pe directorii de la Microsoft, dar şi pe membrii grupării conduse de Claudiu Florică.

"Eu nu înţeleg cum o grupare care a păgubit statul român cu 200 milioane de euro are impunitate, iar eu nici măcar circumstanţe. Până la urmă, înţeleg că eu sunt singurul vinovat, deşi am încercat să fac totul legal. Ar fi trebuit să aduc aici toate documentele şi să fac denunţurile necesare pentru a fi judecaţi cei 10 miniştri", a susţinut Gabriel Sandu.

 
 



Published in POLITIC
Joi, 16 Iunie 2016 08:17

Mircea Băsescu, la Pușcărie!

Mircea Băsescu a fost condamnat, joi, la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, în dosarul în care a fost acuzat că ar fi primit 600.000 de euro mită de la familia lui Sandu Anghel, decizia Curţii de Apel Constanţa fiind definitivă.
 Magistraţii Curţii de Apel Constanţa l-au condamnat pe Mircea Băsescu, fratele fostului preşedinte al României Traian Băsescu, la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, în dosarul în care acesta a fost acuzat că ar fi primit 600.000 de euro mită de la familia lui Sandu Anghel.

Decizia este definitivă astfel că Mircea Băsescu trebuie să se predea de îndată pentru încarcerare.

Judecătorii au menţinut, în acelaşi dosar, decizia Tribunalului Constanţa în cazul lui Marian Căpăţână şi l-au condamnat pe acesta la trei ani de închisoare cu executare, pentru complicitate la trafic de influenţă.

Instanţa a mai dispus confiscarea sumei de 265.000 de euro de la Marian Căpăţână, dar şi ridicarea sechestrului instituit pe bunurile lui Mircea Băsescu.

Magistraţii Tribunalului Constanţa i-au condamnat, în primă instanţă, pe 8 ianuarie 2016, pe Mircea Băsescu la patru ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influenţă, iar pe Marian Căpăţână la trei ani de închisoare cu executare, pentru complicitate la trafic de influenţă.

Cei doi au fost arestaţi preventiv şi la domiciliu din 19 iulie 2014 până în 24 iunie 2015.

Magistraţii au mai dispus în cazul celor doi pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi aleşi în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa funcţii care implică exerciţiul autorităţii de stat.

Pe de altă parte, instanţa a respins ca nefondată cererea formulată de Florin Anghel de restituire a sumei de 600.000 de euro pe care membrii familiei acestuia susţineau că i-ar fi dat-o drept mită lui Mircea Băsescu pentru a interveni pentru obţinerea unei decizii favorabile într-un dosar al lui Bercea Mondial.

Mircea Băsescu a fost judecat, alături de Marian Căpăţână, în dosarul privind mita pe care ar fi primit-o de la familia lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial. Cei doi au fost arestaţi preventiv după ce familia lui Bercea Mondial a făcut publice înregistrări realizate pe ascuns de fiul acestuia, care ar proba traficul de influenţă de care este acuzat fratele fostului preşedinte al ţării.
Sursa: mediafax.ro

Published in NewsFlash

PSD Argeş are tot mai multe probleme în a găsi un candidat viabil pentru Primăria Piteşti, în timp ce tot mai multe probleme apasă asupra conducerii administraţiei din Piteşti care este aproape într-un vid de autoritate: Tudor Pendiuc are dosar penal pentru corupţie în afacerea Publitrans - şi acesta este doar primul dosar. PSD pare să se fi decis, iar Pendiuc nu va candida din partea social-democraţilor. Cel mai probabil, se va arunca în luptă din postura de independent.

Mai nou, nici vicele Cornel Ionică nu stă tocmai bine. Abia ce a scăpat de o acuzaţie de incompatibilitate, că a intrat în alta. ANI l-a declarat astăzi din nou incompatibil, în cazul său fiind vorba despre un conflict de interese admnistrativ. Pe scurt, s-a folosit de funcţia pe care o avea pentru a-i oferi ginerelui său beneficii şi avantaje. În aceste condiţii, nu este exclus ca PSD să iasă la rampă pentru Primăria Piteşti cu Cristian Gentea. Nu că s-ar finaliza un eventual proces al lui viceprimarului cu ANI, dar PSD ar putea încerca să scape de anatema problemelor cu legea.

Ce spune ANI că ar fi făcut Ionică

În perioada exercitării mandatului 2008-2012, a participat la deliberarea și adoptarea a două hotărâri ale Consiliului Local al municipiului Pitești din data de 24 septembrie 2009 având ca obiect validarea unor protocoale încheiate între Centrul Cultural al municipiului Pitești cu societăți comerciale la care ginerele său, este asociat și administrator (prin validarea protocoalelor, societățile comerciale au beneficiat de folosința unor spații puse la dispoziție de Centrul Cultural)

De asemenea, acesta a participat la deliberarea și adoptarea unei hotărâri a Consiliului Local al municipiului Pitești din data de 08 iulie 2010 în baza căreia a fost încheiat un contract de asociere între Serviciul Public de Exploatare a Patrimoniului municipiului Pitești și S.C. D&D GENERAL INVEST S.R.L., societate comercială la care ginerele său este asociat unic și administrator (prin încheierea contractului de asociere, societatea comercială a beneficiat de folosința unor suprafețe de teren aparținând domeniului public în vederea exploatării neîngrădite pentru publicitate).

Persoana evaluată a încălcat, astfel, dispozițiile art. 46, alin. 1) din Legea nr. 215/2001 şi dispozițiile art. 75, lit. a) şi art. 77, alin. (1) şi (2) din Legea nr. 393/2004.

Ionică, ginerele, publicitatea din Piteşti, Alpha TV, Vântu Blaga, Băsescu:. Închisoare

Ca să înţelegeţi mai bine întreaga fotogfrafie de familie, vă prezentăm următoarele detalii: Ion Eftime este un personaj controversat în lumea media, unul dintre locotenenţii lui Sorin-Ovidiu Vântu şi cuscrul viceprimarului Cornel Ionică. Ionuţ-Adrian Eftime: băiatul lui Ion Eftime, ginerele viceprimarului Cornel Ionică, împins în lumea afacerilor de către tatăl său şi unul dintre apropiaţii lui Liviu Luca, fostul lider de sindicat de la Petrom şi bossul de la Petromservice. În mai 2009, Ionuţ-Adrian Eftime s-a căsătorit cu fiica cea mică a viceprimarului Cornel Ionică, Cristina, petrecerea având loc într-un cadru restrâns, departe de ochii curioşi ai piteştenilor, la Palatul Ştirbei din Bucureşti. Conform presei locale, printre invitaţi s-a numărat primarul Pendiuc, afaceriştii Gheorghe Văsâi şi Valentin Vişoiu, dar şi Vasile Blaga, în calitate de bun prieten al socrului mare Ion Eftimie, pe atunci patronul radio televiziunii Alpha. Presa a semnalat de-a lungul ultimilor ani că Ionuţ-Adrian Eftime este fiul adoptiv al fostei şefe de cabinet din Primăria Capitalei din mandatul lui Traian Băsescu, Lia Licănescu Eftime. El este judecat şi într-un alt dosar, cel al rebranduirii Realitatea TV. Interesant este că Lia Licănescu apare, ca director de cabinet, la Administraţia Prezidenţială cu trei declaraţii de avere (2008-2009-2010) în care nu scrie nimic despre averea lui Ion Eftime. Totuşi, este foarte interesant faptul că, în declaraţia data în 2009, Lia Licănescu precizează totuşi un venit de 4162 lei de la Realitatea TV.
În doar câţiva ani, Ion Eftime a reuşit să creeze un imperiu media, devenind unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri în acest domeniu. Fondatorul Alpha TV a devenit unul dintre acţionarii de la Realitatea TV în momentul în care, în urma unor inginerii financiare, a devenit acţionar alături de Sorin-Ovidiu Vântu în trustul acestuia de presă. Considerat mâna dreaptă a lui SOV, Ion Eftime şi-a dezvoltat tot mai mult afacerile media, asociindu-se şi cu Liviu Luca, fostul lider de sindicat de la Petrom. Ion Eftime l-a introdus în business şi pe fiul său, Ionuţ-Adrian Eftime, în perioada în care acesta încă era student al Universităţii Media Pro.
Ion Eftime şi Ionuţ-Adrian Eftime sunt proprietari şi administratori ai următoarelor firme: Broadcasting Media SRL, Broadcasting System SRL, Cinemar SRL, Global Cable Network SA, IT Media Solution, Studio Serv Impex SRL, Studioul TVC SRL, Video Media Entertainement SRL, Video Media International SRL, TV Băile Herculane, TV Reşiţa, TV Sinaia şi Global Video Media.
Ginerele viceprimarului Cornel Ionică era asociat cu Liviu Luca în cadrul companiei de publicitate Splendid Media, unde deţine 2,5% din acţiuni alături de alţi investitori. Pachetul majoritar al Splendid Media este deţinut de către Comac Ltd din Cipru, un offshore care se regăseşte în mai multe firme din trustul media controlat de Petromservice.

Ginerele viceprimarului Ionică, a achiziţionat, în 2008, conacul de la Izvorani, un domeniu imens, de 6 hectare, cumpărat de la moştenitorii de drept de către fostul primar Crin Halaicu contra sumei de un milion de euro. Ionuţ-Adrian Eftime a dat pe conacul de la Izvorani suma de 2.000.000 euro!

Condamnat la ani grei de închisoare pentru delapidare

La sfârşitul lui iulie 2009, Ionuţ Adrian Eftime, gi­ne­rele viceprimarului Cornel Constantin Ioni­că a fost condamnat de Curtea de Apel Bu­cureşti la 6 ani şi 4 luni de în­chi­soa­re, fiind acuzat de complicitate la dela­pi­­da­re cu consecinţe deo­sebit de grave şi spălare de bani în cele­brul dosar Petrom­ser­vi­ce. Potrivit ancheta­to­rilor, acesta, împreună cu foşti direc­tori de la Petromservice şi apro­piaţi ai lui Sorin Ovidiu Vîntu, ar fi creat mai multe firme de tip off­shore prin intermediul cărora se derula circui­tul banilor transferaţi în străinătate, devalizînd compania amintită. În urma sentinţei finale, inculpaţii, printre care şi Eftime, au obligaţia să achite prejudiciul de a­proximativ 31 de mi­lioa­ne de lei.

 

Published in POLITIC
Pagina 1 din 6