Duminică, 19 Noiembrie 2017

 Emil Boc a ajuns miercuri dimineaţă la DNA. Acesta a declarat că nu are emoţii deoarece nu are de ce.
"Am fost invitat în calitate de martor probabil într-un dosar de cercetare, nu ştiu despre ce este vorba", a mai spus acesta la intrarea în sediu. Surse judiciare au declarat pentru Mediafax că Emil Boc este "audiat ca martor într-un dosar în care există suspiciune de corupţie privind retrocedări ilegale făcute de ANRP".

Published in NewsFlash

Arestat preventiv și acuzat de DNA pentru abuz în serviciu și luare de mită, deputatul PNL de Argeș Theodor Nicolescu își dă demisia din Parlament.

Nicolescu este acuzat că în calitate de vicepreşedinte al ANRP a luat mită peste 6,2 milioane de lei pentru a soluţiona favorabil anumite dosare. DNA susţien că Nicolescu percepea un comision din sumele acordate ca despăgubiri de comisia din care făcea parte, astfel că i se impută că ar fi acordat despăgubiri supraevaluate în trei dosare.

Înalta Curte de Casație și justiție a dispus menținerea arestului preventiv pentru deputatul argeșean Theodor Nicolescu. Magistraţii au menţinut arestul preventiv atât pentru Theodor Nicolescu, cît şi pentru alţi 6 inculpaţi, insă decizia nu este deifinitivă şi poate fi contestată.

 PNL Argeș, fie el cu PDL, fie fără PDL, își pierde cei mai eficienți parlamentari. Andrei Gerea, ministrul Energiei, a preferat să nu se înfrățească cu pedeliștii care l-au slujit pe Băsescu și este unul dintre întemeietorii PLR, alături de Călin Popescu Tăriceanu.

Până de curând, Theo Nicolescu era vehiculat ca posibil ministru al Justiției în guvernul din umbră a noului PNL. Ministrul premierului Predoiu a fost însă arestat preventiv și acuzat de luare de mită și abuz în serviciu într-unul din dosarele mafiei ANRP.  În același dosar apare și fostul șef ANI, Horia Georgescu.

Citește și
Liberalul Theo Nicolescu reținut pentru 30 de zile

De ce stă Theo Nicolescu la beciul domnesc?

Theo Nicolescu rămâne după gratii

Deputatul PNL Teodorescu, la Înalta Curte, la procesul mafiei din ANRP


Culmea este că PNL Argeș mai are un parlamentar acuzat tot de corupție și tot pentru despăgubiri ilegale. Este vorba despre fostul lider al PDL Argeș, Cătălin Teodorescu. Și, pentru că toate lucrurile au o logică, atât Nicolescu, cât și Teodorescu, au fost vicepreședinți ai ANRP, ei fiind anchetați pentru corupție în timpul acestor mandate.

Diferența dintre Theo Nicolescu și Cătălin Teodorescu este dată însă de calitatea celor doi. Teodorescu a lucrat în culise și a scăpat fără a-i fi ridicată imunitatea, în timp ce Nicolescu și-a înfruntat destinul în față. În timp ce Nicolescu și-a dat demisia, Teodorescu rămâne, la fel ca mulți alți mai vechi sau noi liberali, încă un penal în funcție în partidul care, mediatic doar, luptă împotriva corupției.
În plus, PNL Argeș mai are un parlamentar cu probleme penale. Senatorul Ionuț Elie Zisu a fost și el trimis în judecată, pentru evaziune. În acest ritm, până la alegerile din 2015, PNL Argeș riscă să nu mai aibă niciun parlamentar!

Citește și

PNL Argeș rămâne fără parlamentari? Zisu trimis în judecată pentru evaziune

Vișoiu și Pricop. Oamenii care au omorât-o în acte pe Eleonora Brătianu, frați de hoții și în dosarul lui Theo Nicolescu

Rușine! Liberalul Theo Nicolescu trimis în judecată, turnătorul Valentin Vișoiu, scos de pe lista DNA!

Published in POLITIC

Situație tot mai dificilă pentru unul dintre cei mai buni și mai influenți parlamentari de Argeș, liberalul Theo Nicolescu. Șeful ANI, Horia Georgescu, a fost reținut pentru trei fapte de abuz în serviciu, în același dosar în care este audiat și deputatul de Argeș.

Georgescu a fost dus încătușat în Arestul Capitalei. De precizat că, în cel mai rău caz pentru Theodor Nicolescu, el nu va fi reținut, DNA fiind nevoită să trimită solicitare pentru avizarea urmăriri penale și a arestării preventive pentru deputat, la Cameră (așa cum s-a întâmplat și în cazul Elenei Udrea sau a lui Cătălin Teodorescu, de exemplu).

  La ieşirea din sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Georgescu avea mâinile încătuşate la spate. Întrebat dacă a luat bani pentru retrocedarea unor imobile la un preţ supraevaluat, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate(ANI) a răspuns: "Niciodată".

În urma audierilor de luni, procurorii au decis să emită o ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore pe numele lui Horia Georgescu, el urmând să fie prezentat instanţei cu propunere de arestare pentru 30 de zile. Şeful Agenţiei Naţionale de Integritate a fost dus la DNA luni dimineaţă, cu mandat de aducere, într-un dosar deschis în urma unei sesizări a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) privind retrocedări în cazul unor imobile supraevaluate. La scurt timp după Georgescu, la DNA a fost adus cu mandat şi deputatul PNL Theodor Cătălin Nicolescu, vicepreşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor.

 

Prejudiciu de 75 de milioane de euro

Procurorii DNA i-au stabilit șefului ANI un prejudiciu de 75 de milioane de euro. În ordonanța de reținere se arată că, în cauză, există date și indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă care conturează următoarea stare de fapt:

"În cursul lunii ianuarie 2015, Guvernul României – Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a sesizat Direcția Națională Anticorupție cu privire la faptul că, în perioada 2008 - 2009, rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii nr. 247/2005 nu au respectat cerințele Standardelor Internaționale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piață a imobilelor. Concret, în perioada respectivă, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, din care făcea parte și inculpatul Georgescu Horia, a aprobat rapoartele de evaluare, întocmite de experții evaluatori, corespunzătoare unui număr de 3 dosare, cu nerespectarea Standardelor Internaționale de Evaluare, a dispozițiilor Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției precum și unele măsuri adiacente, în care imobilele pentru care se solicitau despăgubiri fuseseră supraevaluate.
Valoarea totală la care au fost evaluate imobilele supuse despăgubirii s-a ridicat, conform experților evaluatori, la suma de 129.709.168 euro, (467.448.907 lei).
Din analiza rapoartelor de evaluare în cazul celor 3 dosare a rezultat că evaluatorii desemnați nu au purtat o corespondență cu băncile, notarii publici, birourile de carte funciară, agențiile imobiliare etc. privind tranzacțiile deja efectuate/certe cu proprietăți imobiliare similare.
În două cazuri evaluatorii desemnați au utilizat, în cadrul metodei comparației directe, „comparabile” constând în anunțuri de vânzare publicate online sau în ziare, fără a purta corespondență cu deținătorii de informații privind tranzacțiile certe cu proprietăți imobiliare care ar fi constituit un criteriu obiectiv de natură a determina prețul real al pieței imobiliare.
Concluzionând, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a emis în cazul celor 3 dosare titluri de despăgubire pe baza unor rapoarte de evaluare care nu au respectat cerințele Standardelor Internaționale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piață a imobilelor și nici prevederile art. 10 alin. 6 și 7 din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, supraevaluând bunurile imobile respective cu suma totală de aproximativ 75.000.000 euro, cu această sumă fiind prejudiciat bugetul de stat concomitent cu obținerea unor despăgubiri necuvenite de către titularii și cesionarii drepturilor de despăgubire", se arată în comunicatul DNA.

Rapoarte devastatoare

Curtea de Conturi a obligat atunci preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor să verifice toate rapoartele de evaluare care au stat la baza dosarelor al căror cuantum de despăgubiri depăşea valoarea de 500.000 de lei, susţin sursele citate.

În baza deciziei Curţii de Conturi şi în urma reevaluării a 452 de dosare s-a constatat că, în 94 de dosare, valoarea de despăgubire stabilită iniţial a fost cu peste 20 la sută mai mare. În aceste condiţii, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie să facă cercetări, în vederea stabilirii şi recuperării prejudiciului produs bugetului de stat prin supraevaluarea unor imobile pentru care s-au acordat despăgubiri.

Sursele citate au precizat că Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat DNA după ce fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi foşti membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri au fost trimişi în judecată în dosarul în care sunt acuzaţi de abuz în serviciu, după ce, în 2011, i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

Pe de altă parte, Guvernul va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie şi Curtea de Conturi pentru modul în care au fost soluţionate, de-a lungul timpului, în 2008-2011, unele dosare privind retrocedarea de imobile, constatându-se că au fost soluţionate cu prioritate cazui tratate drept "excepţionale" de paranoia sau lombosciatică. Printre alte motive invocate pentru ca dosarele să fie tratate drept excepţionale au fost osteoporoza, colici renali, tulburare depresivă, atacuri de panică, hemoroizi şi adenom al prostatei, persecuţie pe motive etnice. "Nu depune acte doveditoare, dar susţine că are 82 de ani, siferă de HTA şi necesită 3 intervenţii chirurgicale costisitoare; declară (conform actelor l dosar) că are 93 de ani şi că trăieşte în America doar din ajutor social; are vârsta de 60 de ani, certificat luptător la Revoluţie", sunt alte motive invocate. Concluziile rezultă dintr-un raport al Corpului de Control al premierului, în care se arată că, în perioada 2008-2011, numărul dosarelor de despăgubire soluţionate prioritar de către ANRP, prin invocarea acestor cazuri excepţionale, a fost mult mai mare faţă de cel al dosarelor soluţionate în ordinea înregistrării, excepţia fiind transformată în regulă. De acordarea despăgubirilor pentru dosare considerate excepţionale au fost şi cesionari de drepturi, cu sume cuprinse între 30,5 milioane lei şi 108,9 milioane lei. Inspectorii guvernamentali remarcă faptul că noţiunea de "cazuri excepţionale, temeinic motivate" nu a fost definită de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, iar anumite cereri au fost încadrate în această categorie fără criterii transparente şi verificabile, fiind create condiţii pentru ca decizia să fie una subiectivă. Conform datelor, în 2008-2011 au fost soluţionate 8.136 dosare, dintre care 1.407 conform numărului de înregistrare, iar 2.269 cu prioritate pe motiv de cazuri excepţionale. Dintre cele rezolvate cu prioritate, 131 au fost soluţionate în favoarea cesionarilor. Diferenţa este reprezentată de alte tipuri de dosare, precum cele cu hotărâri judecătoreşti definitive. ANRP a prezentat inspectorilor şi o listă cu 63 de cazuri în care cererea de soluţionare cu prioritate a dosarului a fost aprobată pentru titularul dreptului de proprietate, dar, la momentul soluţionării dosarului prin emiterea deciziei de către Comisie, drepturile la măsuri reparatorii erau cesionate integral sau parţial. Inspectorii au mai notat că evaluatorii nu au fost desemnaţi aleatoriu, conform legii, dosarele le-au fost repartizate acestora fără respectarea criteriului legat de aria geografică, iar unele dosare au fost redistribuite tot către evaluatori care, anterior, nu îşi îndepliniseră obligaţiile contractuale. În unele situaţii, evaluările au fost efectuate prin utilizarea datelor de comparaţie din anunţurile de vânzare publicate în ziare, şi nu pe baza unor date privind tranzacţii certe. Pentru serviciile de evaluare, ANRP a plătit, în 2008-2011, 1,3 milioane euro pentru 6.473 de rapoarte. Au fost însă consemnate şi 94 de dosare cu diferenţe valorice între rapoartele de evaluare şi cele de reevaluare a aceloraşi imobile, cu o diferenţă de minimum 20% sub valoarea iniţială în urma reevaluării, deşi aceste reevaluări au fost raportate la aceeaşi dată de referinţă ca rapoartele întocmite iniţial, iar cel puţin una dintre metodele de analiză este similară. În raportul de control este indicată şi o listă de 78 dosare cu cele mai mari despăgubiri, cuprinse între 29,7 milioane de lei şi 466,7 milioane de lei.

Published in POLITIC

Foştii membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri din ANRP în perioada 2009-2011, dar şi evaluatori şi beneficiari ai unor retrocedări vizate în noul dosar deschis de Direcţia Naţională Anticorupţie urmează să fie audiaţi, conform Mediafax.
Deja la DNA se află deputatul liberal Theodor Nicolescu, vicepreședinte ANRP în timpul guvernării PNL, în perioada octombrie 2005 — mai 2008.
Celălalt este deputatul PDL, mai nou PNL, Cătălin Teodorescu. În guvernarea PDL, a fost în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), vicepreședinte.
În decembrie, DNA a dispus trimiterea în judecată a deputatului Cătalin Teodorescu, fost președinte al PDL Argeș și copreședinte al noului PNL Argeș. Acesta este acuzat de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave în dosarul ce vizează retrocedările, Teodorescu făcând parte în trecut din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).

La data de 15 martie 2011, inculpaţii Dumitrean Nicoleta Crinuţa, Diacomatu Sergiu Ionuţ, Teodorescu Cătălin Florin, Baciu Remus Virgil, Bica Alina Mihaela, Vasilescu Oana, Bogdan Dragoş George și Alexandru Lăcrămioara, în calitate de membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, prin exercitarea abuzivă a atribuţiunilor de serviciu cu încălcarea art. 16 alin. 7 din Legea nr. 247/2005 (privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente), au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Nuţiu Emil, din cadrul S.C. BUSINESS EVALUATOR S.R.L., prin care, valoarea unui teren în suprafaţă de 130 535mp (peste 13 hectare) a fost stabilită la suma de 377.282.300 lei. Aceasta reprezintă o supraevaluare a terenului cu 263.327.559 lei, ceea ce a provocat un prejudiciu echivalent cu această sumă în dauna bugetului de stat şi a facilitat obţinerea unor avantaje patrimoniale de către Gheorghe Stelian și alte persoane.

De ce sunt chemați foștii șefi ai ANRP la DNA
 Potrivit surselor citate, la Direcţia Naţională Anticorupţie vor fi aduse cu mandat sau vor fi citate să se prezinte toate persoanele care, în perioada 2009-2011, au fost membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).

De asemenea, urmează să dea declaraţii în noul dosar deschis la DNA persoane care au făcut evaluările în vederea retrocedării unor imobile în cazul cărora există suspiciuni de supraevaluare cu peste 20 la sută a valorii de despăgubire stabilite iniţial, au precizat sursele citate.

La DNA au fost aduşi cu mandat, luni dimineaţă, şeful Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, şi deputatul PNL Theodor Cătălin Nicolescu, vicepreşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor.

Horia Georgescu este suspectat de abuz în serviciu în acest dosar, deschis în urma unei sesizări a ANRP privind retrocedări în cazul unor imobile supraevaluate, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Sursele citate au precizat că în acest dosar se fac cercetări pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, în raport cu cei care au fost membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri din cadrul ANRP.

Dosarul a fost deschis după ce, în ianuarie 2015, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie, ca urmare a unor nereguli găsite la controale privind dosare de retrocedări, susţin sursele citate.

Astfel, Curtea de Conturi a făcut un control la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pentru a verifica modul în care au fost utilizate fondurile alocate pentru plata despăgubirilor, constatându-se că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor. În unei decizii din octombrie 2013 a Curţii de Conturi s-a dispus ANRP reevaluarea dosarelor în care s-au acordat despăgubiri în perioada 2009-2011.

Curtea de Conturi a obligat atunci preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor să verifice toate rapoartele de evaluare care au stat la baza dosarelor al căror cuantum de despăgubiri depăşea valoarea de 500.000 de lei, susţin sursele citate.

În baza deciziei Curţii de Conturi şi în urma reevaluării a 452 de dosare s-a constatat că, în 94 de dosare, valoarea de despăgubire stabilită iniţial a fost cu peste 20 la sută mai mare.

În aceste condiţii, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie să facă cercetări, în vederea stabilirii şi recuperării prejudiciului produs bugetului de stat prin supraevaluarea unor imobile pentru care s-au acordat despăgubiri.

Sursele citate au precizat că Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat DNA după ce fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi foşti membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri au fost trimişi în judecată în dosarul în care sunt acuzaţi de abuz în serviciu, după ce, în 2011, i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

Pe de altă parte, Guvernul va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie şi Curtea de Conturi pentru modul în care au fost soluţionate, de-a lungul timpului, în 2008-2011, unele dosare privind retrocedarea de imobile, constatându-se că au fost soluţionate cu prioritate cazui tratate drept "excepţionale" de paranoia sau lombosciatică. Printre alte motive invocate pentru ca dosarele să fie tratate drept excepţionale au fost osteoporoza, colici renali, tulburare depresivă, atacuri de panică, hemoroizi şi adenom al prostatei, persecuţie pe motive etnice.

"Nu depune acte doveditoare, dar susţine că are 82 de ani, siferă de HTA şi necesită 3 intervenţii chirurgicale costisitoare; declară (conform actelor l dosar) că are 93 de ani şi că trăieşte în America doar din ajutor social; are vârsta de 60 de ani, certificat luptător la Revoluţie", sunt alte motive invocate.

Concluziile rezultă dintr-un raport al Corpului de Control al premierului, în care se arată că, în perioada 2008-2011, numărul dosarelor de despăgubire soluţionate prioritar de către ANRP, prin invocarea acestor cazuri excepţionale, a fost mult mai mare faţă de cel al dosarelor soluţionate în ordinea înregistrării, excepţia fiind transformată în regulă.

De acordarea despăgubirilor pentru dosare considerate excepţionale au fost şi cesionari de drepturi, cu sume cuprinse între 30,5 milioane lei şi 108,9 milioane lei.

Inspectorii guvernamentali remarcă faptul că noţiunea de "cazuri excepţionale, temeinic motivate" nu a fost definită de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, iar anumite cereri au fost încadrate în această categorie fără criterii transparente şi verificabile, fiind create condiţii pentru ca decizia să fie una subiectivă.

Conform datelor, în 2008-2011 au fost soluţionate 8.136 dosare, dintre care 1.407 conform numărului de înregistrare, iar 2.269 cu prioritate pe motiv de cazuri excepţionale. Dintre cele rezolvate cu prioritate, 131 au fost soluţionate în favoarea cesionarilor.

Diferenţa este reprezentată de alte tipuri de dosare, precum cele cu hotărâri judecătoreşti definitive.

ANRP a prezentat inspectorilor şi o listă cu 63 de cazuri în care cererea de soluţionare cu prioritate a dosarului a fost aprobată pentru titularul dreptului de proprietate, dar, la momentul soluţionării dosarului prin emiterea deciziei de către Comisie, drepturile la măsuri reparatorii erau cesionate integral sau parţial.

Inspectorii au mai notat că evaluatorii nu au fost desemnaţi aleatoriu, conform legii, dosarele le-au fost repartizate acestora fără respectarea criteriului legat de aria geografică, iar unele dosare au fost redistribuite tot către evaluatori care, anterior, nu îşi îndepliniseră obligaţiile contractuale. În unele situaţii, evaluările au fost efectuate prin utilizarea datelor de comparaţie din anunţurile de vânzare publicate în ziare, şi nu pe baza unor date privind tranzacţii certe.

Pentru serviciile de evaluare, ANRP a plătit, în 2008-2011, 1,3 milioane euro pentru 6.473 de rapoarte.

Au fost însă consemnate şi 94 de dosare cu diferenţe valorice între rapoartele de evaluare şi cele de reevaluare a aceloraşi imobile, cu o diferenţă de minimum 20% sub valoarea iniţială în urma reevaluării, deşi aceste reevaluări au fost raportate la aceeaşi dată de referinţă ca rapoartele întocmite iniţial, iar cel puţin una dintre metodele de analiză este similară.

În raportul de control este indicată şi o listă de 78 dosare cu cele mai mari despăgubiri, cuprinse între 29,7 milioane de lei şi 466,7 milioane de lei.

La începutul lunii martie, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, George Băeşu, a declarat agenţiei MEDIAFAX că i-a înaintat premierului Victor Ponta un memoriu în care reclamă că instituţia este obligată la amenzi pentru neplata în termen a titlurilor de despăgubire, însoţit de demisia sa şi a celor doi vicepreşedinţi.

El arăta că membrii din conducerea ANRP sunt vizaţi de cereri de amendare în peste 150 de procese şi riscă să plătească cu patrimoniul propriu pentru neplata sau neemiterea titlurilor de despăgubire, fără să aibă însă vreo vinovăţie, ci doar pentru că legislaţia este neclară, fiind astfel într-o situaţie ridicolă.

Published in POLITIC

Judecătorii au decis să prelungească măsura controlului judiciar în ceea ce îl priveşte pe deputatul argeşean Cătălin Teodorescu. Deputatul PNL este cercetat pentru abuz în serviciu în dosarul ANRP în care este implicată și fosta șefă DIICOT, Alina Bica.
DNA a dispus trimiterea în judecată a deputatului Cătalin Teodorescu, fost președinte al PDL Argeș și copreședinte al noului PNL Argeș. Acesta este acuzat de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave în dosarul ce vizează retrocedările, Teodorescu făcând parte în trecut din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).
În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată de procurorii anticorupţie, fiind acuzată că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, i-a aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

Citește și

Cătălin Teodorescu (PNL) trimis în judecată în dosarul mafiei retrocedărilor

 

Published in POLITIC

Băsiștii au ajuns în fața statului de drept. Invariabil, toți țipă că e vorba de dosare politice, că sunt făcute la comanda SRI, ba la comanda lui Ghiță. Și, fără excepție, toți se dau în gât reciproc.

Acum, când trebuie să răspundă în fața procurorilor sau a judecătorilor, nu mai trăiesc într-un stat de drept. Sigur că nu trăiesc, pentru că dacă era stat de drept, erau săltați atunci când au săvârșit faptele penale, nu după ce a căzut Traian Băsescu, dar este statul pe care și l-au făurit. România noastră, de data aceasta și a lor, este asta! Iar ridicolul Adrian Sârbu, șeful evaziunii și al marii părți a presei băsiste care ridica în slăvi statul de drept, arătându-ne astăzi cătușele și spunând că a fost legat la ordin politic, este absolut.

Indiferent că mai sunt sau nu în PDL, pardon, în PNL, sau au plecat la PMP, băsiștii au găsit o cale simplă de a răspunde la acuzațiile procurorilor care au fost obiectivi prin faptul că, deși pe vremuri doar PSD-iștilor li se puneau cătușe, iată că măcar au lucrat și pentru ceilalți.

Să revenim la penalii noștri. Nici nu mai are rost să ne mai amintim de securistul (cu acte) Sorin Buta, de primari condamnați la închisoare definitiv sau incompatibili. Zestrea PDL, care în parte a ajuns în curtea PNL, este plină de corupți adevărați, care nu s-au jucat cu milionul de euro.

Primarul de la Bradu, Florin Frătică, nu s-a îmbogățit, desigur, de unul singur. La fel cum a existat o țesătură mafiotă la centru, la fel a existat și una locală. Și încă cu legături cu centrul, de unde venea nu doar protecția, ci și taxa pentru sursa de venit și pentru protecție.

Despre Frătică, doar dacă spunem că este de departe cel mai bogat primar din Argeș, spune multe. Dacă spunem că era unul dintre sponsorii principali ai PDL în perioada când partidul era condus de Mircea Andrei, atunci când organizația era un aspirator de bani curați și murdari laolaltă ca niciodată în istorie, spunem din nou totul. Sau oricum, așa spun unii din PDL că era.

Frătică a făcut afaceri și cu nepotul lui Dorin Cocoș, fostul soț al Elenei Udrea

Numele lui Constantin Slav apare si intr-o anchetă a ANRP privind unele terenuri din judetul Argeș, este vorba despre dosarul de despăgubire cu nr. 22139, care a fost constituit de comisia locală de fond funciar Bradu și care a avut ca obiect acordarea de despăgubiri pentru un teren în suprafaţă de 19,13 ha. Dreptul la proprietate pentru această suprafaţă a fost recunoscut titularilor dosarului de despăgubire, pe numele lor Georgescu Jean și soția Georgescu Lenuţa, prin Sentinţa Civilă nr. 4106/10.05.2010, a Judecătoriei Piteşti.

Partea neașteptată a mersului acestui dosar trimite însă la alte informații, care ar putea arunca în aer tot acest business început și încheiat în anul 2010. În mod surprinzător, Comisia locală Bradu, prin primarul Florin Frătică, a susţinut puternic în faţa instanţei de judecată dreptul soților Georgescu la acordarea de despăgubiri pentru cele circa 20 de hectare, deşi, atenție, aceeaşi Comisie locală îi pusese în posesie pe cei doi soți, anterior procesului, asupra a două terenuri pentru reconstituirea dreptului la proprietate privată şi, teoretic cel puțin, aceştia nu ar mai fi avut dreptul nici pentru a li se restitui în natură, nici pentru a primi despăgubiri. Iată ce spuneau magistrații Judecătoriei Pitești, la momentul câștigului de cauză acordat soților Georgescu, care, în opinia specialiștilor ANRP, nu ar mai fi avut dreptul la alte terenuri odată ce le fusese deja reconstituit.

„Admite cererea formulată de reprezentanta intimatei Comisia Locală de Fond Funciar Bradu, prin președinte Frătică Florin, în sensul acordării unui termen scurt, pentru susținerea litigiului pe cale amiabilă, față de faptul că comisia locală a achiesat la pretențiile petenților." Cu alte cuvinte, primarul Florin Frătică a înțeles să rezolve și repede și bine marele litigiu. Cazul mai surprinde și prin faptul că, dată fiind situația drepturilor soților Georgescu, Primăria Bradu ar fi trebuit, pe cale legală, să se împotrivească acestor reconstituiri de drepturi. Dovada cea mai clară că acest lucru nu s-a întâmplat constă în faptul că primarul Florin Frătică nu a mai depus apel la sentința Judecătoriei.

A urmat și executarea deciziei. Florin Frătică a propus acordarea de despăgubiri pentru suprafaţa de 19,13 ha în intravilanullocalităţii, deşi și aici apar mai multe nereguli, întrucât, conform datelor de la dosar, instanţa identificase terenul în extravilan. Ajungem și la partea cea mai controversată, privind rapiditatea cu care soții Georgescu au parafat afacerea. După ce au câștigat procesul, aceștia și-au vândut la data de 22 noiembrie 2010, drepturile litigioase către omul de afaceri Daniel Dragomir și partenerii săi, Radu Stelian Tiberiu și Constantin Slav, adica nepotul lui Dorin Cocos. Suma primită a fost de 300.000 de euro.

În ziua plății, adică tot în 22 noiembrie 2010, terenul de circa 20 de hectare a și fost evaluat la incredibila sumă de 35.035.510 lei. Două săptămâni mai târziu, mai precis pe data de 8.12.2010, Comisia Specială de Acordare a Despăgubirilor din cadrul ANRP a și aprobat emiterea titlului de despăgubire pentru aceeași sumă. Societatea care a evaluat terenul, respectiv Grup Consult Evaluari din Târgoviște, Dâmbovița, reprezentată de o anume Martin Cezarina, apare ca fiind o firmă foarte apropiată de fostul președinte al Consiliului Județean, Florin Popescu, amic de pahar și partid cu Florin Frătică, chiar în perioada 2010, an de grație al PDL Argeș. Societatea în cauză a fost agreată de CJ Dâmbovița pentru evaluările unor fabrici de doi lei, scoase la mezat prin administrația județeană, a căror putere de vânzare a crescut miraculos în calculele Cezarinei Martin.

Aceași societate apare în mai multe evaluări din Bradu dar și din Pitești, având drept clienți pe Dragomir și partenerii săi. Revenind la interesul manifestat de ANRP pentru acest dosar, în luna iunie Prefectura Argeș a remis Agenției toate documentele care au stat la baza reconstituirii de drepturi de proprietate ale soților Georgescu. Conform oficialilor Prefecturii, ANRP a cerut aceste informații, pentru că este posibil ca această afacere imobiliară să fie revizuită, dacă suspiciunile de ilegalitate se confirmă. În această situație, ANRP va cere Prefecturii Argeș să depună întâmpinare la Judecătoria Pitești, pentru revizuirea dosarului, așa cum s-a întâmplat de altfel și în dosarul Brătienilor

Daniel Dragomir - nababul retrocedărilor

Daniel Dragomir a vrut să fie primarul Piteștiului. Cum nu a reușit să devină astfel stăpânul municipiului, s-a gândit să îl preia pe persoană fizică.

Dragomir a avut de departe cea mai costisitoare campanie electorală în 2012, când a candidat la Primăria Pitești. Chiar dacă nu avem o imagine clară despre câți bani a investit, mai ales că nu știm dacă toți au fost bani albi, vă reamintim că, oficial, Dragomir a investit 102.500 de lei, sub formă de donații în PDL. Or, după ce a pierdut alegerile, invocând un presupus conflict cu Mircea Andrei, a renunțat inclusiv la postul de consilier local, cel mai scump din istorie probabil. Cum poți renunța la asemenea sume și să nu te uiți înapoi? Să fie oare paraîndărătul?

Conform Ziua news, Un alt dosar în care mai apare Daniel Dragomir si Constantin Slav este cel care are numărul 21576 și a avut ca obiect acordarea de despăgubiri pentru un teren în suprafaţă de 25,19 ha în Pitești, fiind înregistrat la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor la data de 15 iunie 2010. La data de 22 iulie 2010 s-a înregistrat la A.N.R.P. raportul de evaluare pentru terenul mai sus menţionat, întocmit de aceeași firmă agreată de fostul șef al CJ Dâmbovița, Florin Popescu ( alt apropiat al Elenei Udrea) respectiv Grup Consult Evaluări S.R.L., în care este consemnată suma de 20.316.200 lei.

Ulterior, la data de 29 iulie 2010, Daniel Dragomir, împreună cu Neagu Ion şi Godeanu Teodor-Narcis (care un an mai târziu ajunge vicepreședinte al ANRP, după demisia din această funcție a lui Cătălin Teodorescu) au cumpărat de la Dumitrescu Alexandru, pentru suma de 260.000 euro, toate drepturile la despăgubiri pentru terenuri în suprafaţă de 25.195 mp, situate pe raza municipiului Piteşti. Pe data de 07 octombrie 2010, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a aprobat emiterea titlului de despăgubire pentru suma de 20.316.200 lei. Insa, in urma contractelor succesive de cesiune, împărţirea pe cote a drepturilor la despăgubire a fost următoarea: Neagu Ion - 25% ; Dragomir Daniel - 40%; Godeanu Teodor Narcis - 10%; Slav Nicolae - 25%.

Să vă reamintim că Teodorescu este și el urmărit în dosarul ANPR al Alinei Bica, unde au căzut în plasă Cocoș, Udrea și restul echipei?

 

 

Published in POLITIC