Marți, 12 Decembrie 2017

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) scoate la licitație construcția celei mai așteptate autostrăzi.  Potrivit Capital, Ministerul Transporturilor scoate la licitație construcția a două loturi din autostrada Sibiu-Pitești. Directorul general al CNAIR, Ștefan Ioniţă, a declarat că până la sfărșitul acestui an, speră ca cele două loturi să aibă constructorii desemnați.
„Tronsoanele de la Boiţa la Sibiu şi de la Curtea de Argeş la Piteşti, în total aproximativ 45 de kilometri, sunt primele loturi de autostradă scoase la licitaţie în acest an“, a explicat pentru Capital şeful CNAIR.
Potrivit acestuia, dacă nu vor exista contestaţii, „până la sfârşitul anului vom avea constructori pe cele două loturi de autostradă“. Pe lângă cele două loturi din autostrada de pe Valea Oltului, CNAIR este nevoită să reliciteze construcţia şoselei la patru benzi Suplacu de Barcău-Borş. În cazul primului tronson din fosta Autostradă Bechtel, aflat la graniţa României cu Occidentul, este nevoie de o expertizare a lucrărilor, care au fost începute în urmă cu 13 ani. Aici, lucrările au stat în paragină o perioadă de câţiva ani, iar în decembrie 2016, asocierea Corsan SA – Corviam Construccion SA & SC Consinit SRL & SC Road Consulting & Design Solution SRL & Via Design SRL, care a câştigat licitaţia organizată în 2015, a anunţat că renunţă la proiect.
 „În luna iunie relansăm şi acest proiect. Aici avem o problemă, lotizăm cei 60 de kilometri ai acestui sector, astfel încât să existe o implementare mai rapidă. Vor exista trei loturi, fiecare în lungime de aproximativ 20 km. Cei 60 km de autostradă sunt finalizaţi în proporţie de aproximativ 50%“, ne-a declarat şeful CNAIR, Ștefan Ioniţă. Alţi 80 km de autostradă, parte din autostrada Transilvaniei, între Mihăeşti şi Suplacu de Barcău, sunt în faza de documentaţie. „Autostrăzile licitate în acest an, dacă nu sunt blocate de diverse contestaţii, se vor finaliza în 2019. Discutăm cu Ministerul Finanţelor procedura prin care se poate realiza o supracontractare pentru a asigura absorbţia de fonduri europene“, a mai spus Ioniţă.

Pitești-Craiova - viteză de 130 kmh. Când va fi gata
De asemenea, CNAIR vrea să relanseze licitaţia pentru varianta de ocolire a oraşului Bacău şi cea pentru drumul expres între Craiova şi Piteşti, cu o lungime de 123 kilometri.
Documentaţia pentru proiectarea şi execuţia tronsoanelor 3 şi 4 ale drumului expres Craiova-Piteşti au fost înaintate, vineri, la Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP) spre validare, potrivit Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Asta după ce documentația pentru proiectarea și execuția primelor două tronsoane ale drumului expres Pitești-Craiova a fost trimisă la ANAP, încă de la începutul acestei săptămani. ”Întregul proiect, cu o lungime de 121,115 km are o valoare estimată de 3.770.640.827,48 Lei fară TVA. Tronsonul 4 are o lungime de 31,81( km 89+300 – km 121+115), va fi construit între limita administrativă dintre județele Olt si Argeș și intersectia cu autostrada 1 București – Pitești și va tranzita teritoriile localităților Lunca Corbului, Albota, Costești, Bradu, Suseni, Oarja”, explică CNAIR. Valoarea estimată a tronsonului 4 este de 909.669.122,09 Lei fără TVA.
Tronsonul 3 cu o lungime de 31,75 km va fi construit între km 57+550 și km 89+300 și va avea o valoare de 904.819.215,62 Lei fără TVA. Cuprins între intersecția cu DN 65 , în apropierea municipiului Slatina și limita dintre județele Olt și Argeș, tronsonul 3 al drumului expres Craiova-Pitești va tranzita teritoriile localităților Valea Mare, Priseaca, Scornicesti, Optași, Tatulești, Colonești. Cel de al doilea tronson, format din două Loturi, va avea o lungime de 39,85 de km, va costa 1,476,349,583.89 Lei făra TVA și urmează să fie construit între limita judeţelor Dolj şi Olt şi limita judeţelor Olt şi Argeş. Cel de al doilea Tronson va traversa teritoriile localităţilor Balş, Bârza, Piatra Olt, Slătioara, Ulmi, Slatina şi Valea Mare. Primul tronson al drumului expres Craiova – Pitești, va avea o lungime de 17 km, o valoare estimată de 479.802.905,88 Lei fără TVA, si ar urma sa fie construit între varianta de ocolire Nord a municipiului Craiova și limita județului Dolj. Acest prim tronson va traversa teritoriile administrative ale localităților Craiova, Ghercești, Pielești și Robânești.

Published in ECONOMIC

 Veste uriasa data de Sorin Grindeanu la Mioveni, dupa vizita la uzina Dacia! In luna iunie vor fi lansate licitatiile pentru proiectarea si constructia  capetelor autostrazii Pitesti- Sibiu, în lungime de 45 de kilometri, dar si pentru drumul expres Pitesti- Craiova. In iulie ministerul Transporturilor trebuie sa dea frumul la licitatie pentru un nou lot pe autostrada Pitesti-Sibiu. Ma intalnesc periodic cu cei de la minister sa vad evolutia proiectelor.

Published in POLITIC

În 2017, românii primesc o veste excelentă în domeniul infrastructurii de transport. Autostrada Sibiu-Piteşti, drumul expres Craiova-Piteşti.
Două dintre căile rutiere solicitate de doi mari investitori vor fi scoase la licitaţie în acest an, urmând ca în 2018 să fie demarcate lucrările de construcţie. surselor guvernamanetale au fost predate studiile de fezabilitate pentru loturile I şi V ale autostrăzii Sibiu-Piteşti, iar în intervalul mai-iunie urmează să fie scoase la licitaţie.

Loturile II şi III vor fi scoase la licitaţie anul viitor, iar lotul IV până la sfârşitul acestui an. În total, este vorba despre un proiect finanţat din bani europeni, în valoare de 1,8 miliarde de euro. În ceea ce priveşte autostrada Craiova-Piteşti, care beneficiază tot de finanţare europeană, aceasta va deveni drum expres, fiind reduse astfel costurile cu 20%. Lucrările urmează să fie scoase la licitaţie tot în acest an.

Published in SOCIAL

Atribuţiile şi personalul Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice vor fi preluate de o nouă structură, denumită Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice, care va funcţiona în subordinea Ministerului Finanţelor, a decis Guvernul prin ordonanţă de urgenţă.
Nu de puține ori, Autoritatea a fost criticato pentru disfuncționalități de către autoritățile locale și cele centrale.
 Ordonanţa a fost introdusă pe agenda şedinţei de miercuri a Guvernului la iniţiativa Ministerului Finanţelor, în condiţiile în care premierul Victor Ponta afirma la începutul şedinţei că nu există decât o singură ordonanţă de urgenţă pe agendă, legată de sectorul de sănătate.

Ordonanţa este argumentată prin faptul că absenţa unei "coordonări susţinute şi eficiente" în domeniul achiziţiilor publice poate prezenta riscuri în ceea ce priveşte suspendarea plăţilor la nivel orizontal până la finalizarea unor acţiuni menite să ducă la o reformă sistemică.

Un alt argument invocat este că au fost identificate o serie de deficienţe ale sistemului achiziţiilor publice, precum faptul că în cadrul acestuia funcţionează entităţi cu rol de autoritate ce uneori îşi suprapun responsabilităţile, încarcă din punct de vedere administrativ cadrul operaţional, iar responsabilitatea decizională a acestor entităţi este mult diluată şi că, din acest motiv, se impune stabilirea unui nou cadru instituţional, care să permită o mai bună colaborare a instituţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul achiziţiilor publice cu eventualii participanţi la procedurile de achiziţie publică.

Principalele obiective ale noi agenţii sunt, conform actului normativ, formularea la nivel de concepţie, promovarea si implementarea politicii in domeniul achiziţiilor publice, stabilirea si implementarea sistemului de verificare si control a aplicării unitare a dispoziţiilor legale şi procedurale în domeniul achiziţiilor publice, precum si monitorizarea funcţionarii eficiente a sistemului de achiziţii publice.

Agenţia va fi condusă de un preşedinte cu rang de secretar de stat, numit şi eliberat din funcţie prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului Finanţelor.

Organizarea, funcţionarea, structura organizatorica şi numărul maxim de posturi al noii agenţii vor fi aprobate în termen de 90 de zile.

Published in POLITIC
Perioada de soluţionare a contestaţiilor ar trebui să fie substanţial micşorată, guvernul intenţionând să desfiinţeze Consiliul naţional al Contestaţiilor şi să înfiinţeze, în schimb, o secţie specială unde acestea să fie judecată, la Tribunalul Bucureşti. Premierul a motivat necesitatea noii secţii prin faptul că CNSC reprezintă "un mecanism de blocaj sau întârziere" a licitaţiilor şi a susţinut că în cadrul Consiliului există întotodeauna cineva care ajută ofertanţii mai slab clasaţi. "Deci, nu te duci direct la instanţă, te duci întâi la CNSC. La CNSC, nu vreau să vorbesc cu păcat, dar întotdeauna există cineva care îl ajută pe cel de pe locul trei, de pe locul patru, de pe locul cinci, după care te duci în instanţă. Deci, oricum la CNSC nu se rezolvă nimic", a precizat Ponta. De asemenea, licitaţiile pentru proiectele publice se vor desfăşura doar după controlul ANI al tuturor părţilor implicate pentru a fi evitate conflictele de interese. Nu de puţine ori, proiectele europene, mai ales cele ale căror beneficiari sunt autorităţile locale şi judeţene au înregistrat întârzieri majore din cauza contestaţiilor. Cele mai cunoscute exemple sunt cele pentru proiectul "Parcul Kretzulescu" din Câmpulung, care a întârziat aproape un an din cauza contestaţiilor repetate,  "polul de dezvoltare" de la Curtea de Argeş, care a avut întârzieri similare. Nici celelalte proiecte nu au scăpat de contestaţii. Programul guvernamental "Lapte şi corn" derulat la nivelul CJ Argeş a fost mereu plus în aplicare cu întârziere din cauza contestaţiilor, iar proiectul de construcţie a noului spital din Mioveni stagnează de 3 ani exclusiv din cauza contestaţiilor.
Published in ECONOMIC
Lucrările pentru drumurile judeţene şi de interes local- în Argeş este vorba, cu o singură excepţie, doar de drumuri comunale şi locale, dar şi pentru alimentările cu apă şi canalizare vor fi stopate. Niciuna dintre investiţii, dedicate cu precădere localitatăţilor cu primari PDL, nu va mai fi realizată.
Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI), atât cel derulat prin ministerul Dezvoltării, cât şi prin ministerul Mediului, va fi oprit din cauza constrângerilor bugetare, iar creditele de angajament aferente vor fi diminuate cu 15,9 miliarde lei, la aproximativ 5 miliarde lei, plăţile urmând să fie realizate doar pentru lucrările deja contractate. După ce a dat bani din fondul de rezervă primarilor PDL, pregătind totodată o nouă alocare pe săli de sport pentru aceiaşi edili, Ungureanu a cam lăsat o serie de ministere fără bani. Mai ales Ministerul Dezvoltării. În plus, a promis reîntregirea salariilor şi alte câteva...derogări de la tăierile aplicate de Boc. Ca atare, noi cheltuieli dintr-un buget care este constrâns de o economie intrată deja într-o nouă recesiune.
Nu mai pot fi încheiate noi contracte
"În condiţiile constrângerilor bugetare datorate crizei mondiale şi pentru a asigura echilibrul şi stabilitatea economico - financiară se impun măsuri imediate de redimensionare a Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii. Prezenta ordonanţă de urgenţă este elaborată în vederea respectării angajamentelor asumate de Guvernul României cu instituţiile finanţatoare. S-a adoptat procedura de reglementare prin ordonanţă de urgenţă deoarece parcurgerea etapelor de adoptare a unui proiect de lege necesită o perioadă mai îndelungată de timp, care conduce la întârzieri în adoptarea măsurilor şi la agravarea situaţiei actuale", se arată într-un proiect de ordonanţă de urgenţă elaborat de Ministerul Dezvoltării, care vizează redimensionarea PNDI.
PNDI, programat pentru perioada 2011 - 2020, este gestionat de ministerele Dezvoltării şi Mediului.
Prin proiectul de act normativ se vor reduce, la următoarea rectificare bugetară, creditele de angajament aferente PNDI cu suma de circa 15,9 miliarde lei, având impact corespunzător şi asupra creditelor bugetare până în anul 2020, arată autorii documentului, în nota de fundamentare.
Începând cu data intrării în vigoare a ordonanţei, sub sancţiunea nulităţii absolute, nu mai pot fi încheiate contracte cu executanţii de lucrări, prestatorii de servicii şi furnizorii, cu excepţia serviciilor de dirigenţie de şantier aferente contractelor încheiate cu executanţii sau pentru care a fost comunicat deja rezultatul procedurii.
Totodată, derularea contractelor încheiate de Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Mediului şi Pădurilor până la data intrării în vigoare a actului normativ impune ca valoarea lucrărilor de investiţii care se pot executa anual, atât cele recepţionate cât şi cele nerecepţionate, să nu depăşească valoarea maximă anuală de un miliard de lei.
Această sumă va fi repartizată celor două ministere proporţional cu valoarea contractelor încheiate.
Drumurile locale, în aer
La data de 15 mai, Ministerul Dezvoltării scotea la licitaţie executarea de lucrări de reabilitare pentru drumurile judeţene, comunale şi de interes local din Argeş şi Olt, la pachet.
Cine cîştiga licitaţia, trebuia să pună la dispoziţie bani pentru toate drumurile, din ambele judeţe.  Era vorba despre Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI), care viza era modernizarea a 10.000 km de drumuri judeţene şi de interes local, în primii doi ani - pe banii constructorilor, urmând ca statul să achite contravaloarea lucrărilor începând din 2013. Creditele bugetare şi de angajament, sunt extinse până în 2020.
Licitaţia a fost însă anulată, pe motiv că au fost depuse “numai oferte inacceptabile şi/sau neconforme. Interesant este că de fapt licitaţiile nu au fost anulate doar în cazul pachetului din Argeş şi Olt. Toate licitaţiile pe acest program au fost anulate. A fost ultima mişcare de graţie a Elenei Udrea la conducerea oficială a ministerului, pentru că, la ultima misiune a FMI şi BE în România condusă de cabinetul Boc, PNDI a fost intens contestat. Oficialii europeni au cerut să fie inclus în bugetul de stat pentru a putea fi mai bine controlaţi banii care se cheltuie. Pe de altă parte, s-a considerat, avînd în vedere că urma să se deruleze…pe datorie, că reprezintă un pericol pentru bugetul pe 2012. La scurt timp după ce aceştia îşi răciseră gura de pomană şi îşi făceau bagajele să plece din ţară, Elena Udrea semnează reluarea licitaţiilor. De această dată, pachetele au fost sparte. Noul ministru nu are altceva de făcut decât să semneze contractele.
De exemplu, licitaţia pentru drumurile judeţene din Argeş a fost postată pe SEAP pe 6 ianuarie 2012.  Valoarea estimată fără TVA a lucrărilor este de aproape 279 milioane lei.  Pe 21 februarie ofertele au fost deschise dar, conform SEAP, nici până acum nu a fost declarat un câştigător. Ca atare, contractele nu au fost încheiate şi nici nu vor mai fi încheiate, pentru că guvernul a decis, blocarea PNDI, finanţările continuând doar pentru lucrările deja contractate.  
S-a închis robinetul cu bani la apă şi canalizare
La finele lui ianuarie 2012, acelaşi minister al Dezvoltării a scos la licitaţie lucrările de proiectare şi execuţie a sistemelor de canalizare şi epurare a apelor uzate şi a sistemelor de alimentare cu apă a unor localităţi din judeţ. 19 martie era termenul limită pentru primirea cererilor de participare, iar pe 20 martie urmau să fie deschise ofertelor. Surpriză însă, pe SEAP licitaţia a fost anulată pe 15 martie, cu doar câteva zile în urmă. Motivul: "Abateri grave de la prevederile legislative afectează procedura de atribuire sau este imposibilă încheierea contractului". Mai exact, vorbim despre lipsa unor piese desenate din documentaţia tehnică şi imposibilitatea punerii la dispoziţie a acestora operatorilor economici care face imposibilă continuarea procedurii. Şi uite aşa, a fost blocată o licitaţie cu valoare estimată fără TVA de 62,889 milioane lei (1,831 milioane serviciile de proiectare şi 61,057 milioane lucrările de execuţie).
Aşa cum v-aţi fi aşteptat, la fel ca şi la drumuri, investiţiile urmau să fie făcute în localităţi conduse de primari PDL şi de primari care negociau cu PDL. Între timp, primarii de la Albota, Băbana şi Bogaţi au anunţat deja că vor candida la USL. Oricum, nu vor pierde deci nimic, ba chiar au plecat cu câte 2,5 miliarde lei vechi din alocarea făcută direct după modelul Emil Boc de către Răzvan Ungureanu.
Spre exemplificare, vă prezentă şi lista investiţiilor care erau prevăzute, că doar lucrăm cu materialul clientului:
Sistem de canalizare şi epurare a apelor uzate în Albota, Băbana, Călineşti, Ciofrângeni, Cotmeana, Lunca Corbului, Poiana Lacului şi Recea
Sisteme de alimentare cu apă în Albeştii de Muscel, Albota, Băbana, Hârseşti, Muşăteşti-Brăduleţ, Nucşoara, Poienarii de Muscel, Recea, Săpata şi Valea Iaşului.
Punctual, în privinţa alimentării cu apă, comuna Nucşoara va ajunge pe lista pierderilor colaterale, producând grave prejudicii cetăţenilor, din cauza jocurilor în care s-a lăsat atras primarul PDL al comunei. Astfel, aducţiunea de apã de la Nucşoara, Corbi, Domneşti, Pietroşani, Piscani, aprobatã de Guvern, a fost întreruptã tot de Guvern, de data această cel condus de Emil Boc. Nucşoara a fost scoasã din asociaţie şi a primit bani pentru cã are primar PDL, în timp ce celelalte nu au mai primit bani. Problema este că, din moment ce a căzut licitaţia, banii nu vor mai veni. Aşadar, nu numai că s-a pus cruce unui proiect zonal- că tot vorbeau cei de la PDL despre principiul unei regionalizări- care ar fi putut fi benefic pentru cetăţenii din aproape toată zona de nord a judeţului, dar a fost îngropată şi investiţia care era dedicată comunei Nucşoara. Pe scurt, conducta care este introdusã pânã la Retevoeşti, pe toatã lungimea traseului, putrezeşte în pãmânt fiindcã nu au mai fost daţi bani pentru continuarea proiectului. Şi va continua să putrezească, pentru că aşa vor unii de la putere. Iar odată cu respectiva conductă vor putrezi şi banii colectaţi din taxe şi impozite aruncaţi pe proiectarea şi lucrările realizate până la stoparea proiectului comun!
Încă o reuşită a guvernării PDL, fie că e portocalie, fie că e verde, şi a strategiei geniale a senatorului de Dâmboviţa!
Published in SOCIAL
Marți, 13 Martie 2012 21:44

ANRMAP pune piedica la 70 milioane lei

Pe data de 31 mai a fost semnat contractul de finanţare al proiectului care vizează dezvoltarea infrastructurii turistice a Municipiului Câmpulung prin reabilitarea zonei istorice şi de agrement complex "Parc Kretulescu".
Valoarea totală a investiţiei este de 64.303.285,42 lei, din care valoarea eligibilă a acestuia este de 47.144.765 lei (fonduri nerambursabile FEDR: 40.073.050 lei; valoare eligibilă nerambursabilă de la bugetul naţional: 6.128.819lei şi cofinanţare eligibilă beneficiar: 942.895 lei). Durata de implementare a proiectului este de 30 de luni. Problema este că, nici până acum, Agenţia Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiţiilor Publice, nu a dat undă verde pentru documentaţia necesară licitaţiilor. Şi nu sunt puţine în acest proiect, ci vreo patru.

Comportamentul ANRMAP, care întârzie cu câteva zeci de zile să dea răspuns peste termenul limită, a dus la disperare autorităţile locale, administraţia din Câmpulung fiind şi beneficiar. "Este imposibil să mai lucrăm în acest fel. Mi-au înnebunit de stres oamenii din Primărie care au lucrat din greu, ani de zile la acest proiect. Trimitem documentele, după câteva zeci de zile după ce expiră termenul în care ar trebui să primim răspuns ni se transmite că trebuie să mai aducem nu ştiu ce modificări. Le trimitem în aceeaşi zi, în speranţa de a debloca acest sistem, şi primim din nou răspuns, după alte zeci de zile peste termen. Şi iar ni se cer lămuriri şi adăugiri. Şi avem mai multe licitaţii pe care trebuie să le începem. Nu ştim ce să mai facem, am senzaţia că pur şi simplu aceste organisme au ordin să împiedice derularea proiectului, la cum lucrează", a izbucnit primarul Călin Andrei.

Despre problemele legate de funcţionarea ANRMAP a vorbit şi directorul ADR Sud Muntenia, Liviu Muşat, explicând că încă se depun eforturi pentru derularea mai rapidă a procedurilor. Problemele sunt însă majore. "Inclusiv astăzi a fost o şedinţă la nivel guvernamental, la care au participat şi premierul şi conducerea ANRMAP în care s-a discutat despre clarificarea problemelor semnalate din teritoriu. S-a cerut aplicarea legii unitar la nivelul ţării. Au fost cazuri de aplicare discreţionară a corecţiilor financiare pentru derularea de lictaţii publice. Au fost date soluţii diferite pe aceleaşi speţe, în diferite regiuni din ţară. Când apar decizii diferite pentru spete identice atunci credibilitate sistemului e pusă la îndoială. Au fost făcute demersuri şi pentru evitarea conflictului de interese, voit sau nevoit, dar şi pentru combatarea modalităţilor de dirijare a contractelor spre unele zone. Altfel, sunt convins că la nivelul autorităţii există multe eforturi că ei să rămână în grafic în privinţa acestor documentaţii. Ar fi de dorit o abordare unitară totuşi. Au fost cazuri când acelaşi dosar depus a fost acceptat iniţial, apoi, pentru următorul studiu, deşi identic, dosarul a fost respins. Pur şi simplu, cred că depinde şi de angajatul ANRMAP la care ajunge documentaţia. Avem nevoie de mai multă predictibilitate", a precizat Muşat.
Primarul din Câmpulung a criticat şi faptul că, deşi beneficiarul trebuie să ţină cont de toate cerinţele ANRMAP, în cazul în care apar probleme, răspunzător în faţa legii nu este decât autoritatea contractantă. "Eu mă pot trezi că sunt răspunzător penal şi fără voie. ANRMAP-ul îmi poate cere să aduc o anumită cerinţă, apoi îmi dă acordul. Şi dacă apare o problemă din acea cauză, nimeni nu răspunde în faţa legii în afara mea, ca beneficiar şi contractant. Adică, deşi te obligă practic să ţii cont de cerinţele sale pentru că altfel nu îţi dă avizul, ANRMAP nu are nicio răspundere pentru vreo eventuală greşeală. Or, în acest caz, eu de ce am greşit? De ce să plătesc?", s-a întrebat primarul Călin Andrei. La această deficienţă, Liviu Muşat a evitat să dea un răspuns.
Published in SĂNĂTATE
Consiliul Concurenţei investighează o posibilă înţelegere între 11 companii pentru participarea cu oferte trucate la licitaţiile organizate de Primăria Capitalei prin Administraţia Străzilor pentru atribuirea unor contracte cadru de asfaltare şi plombare a gropilor şi bordurilor din Bucureşti.
“Avem indicii că ar exista o înţelegere între companiile inspectate de a participa cu oferte formale la cele şase licitaţii, fără să se concureze în mod real. În acest fel, contractele au fost adjudecate prin rotaţie”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, şeful Consiliului Concurenţei. Printre firmele suspectate de Consiliul Concurenţei se numără şi două unele care au afaceri în Argeş: Euro Construct Trading 98, Straco Grup, Delta Antrepriza de Construcţii şi Montaj 93 (Delta A.C.M. 93).  
Deputatul PNL Andrei Gerea a atacat modul în care au fost făcute licitaţii şi cum s-a acţionat, mai ales pe autostrada Bucureşti- Piteşti. El susţine însă că vinovate de corupţie sunt, în aceeaşi măsură, şi autorităţile publice. "Aceste zăpezi au scos la iveală încă o dată corupţia, care a ajuns la proporţii incredibile.  Inclusiv pe A1, autorităţile s-au mai confruntat cu asemenea zăpezi şi în guvernarea Tăriceanu, dar nu s-a întâmplat să avem autostrada blocată mai mult de câteva zile. Era vorba atunci de ore... Aceste contracte, prelungite fără licitaţie, doar din pixul miniştrilor PDL, au dus la blocarea autostrăzii. Deşi se anunţase că va ninge, nu era roată de utilaj pe A1 pentru a fi deszăpezită. Să ne explice şi nouă cei de la Drumuri Naţionale cum se poate ca A1 să fie blocată de câteva dune de zăpadă, ca să nu mai vorbim de preţurile de deszăpezire. Dar sigur, astea sunt doar răutăţi ale opoziţiei, nu fac bine ficatului celor care au ajuns să pupe guvernarea PDL!", a reacţionat parlamentarul de Argeş.
Adrian Florea, fost director la Drumuri Naţionale, acuza faptul că Asocierea SC Straco Group SRL - SC Delta ACM 93 SRL - SC Romstrade SRL, care a câştigat licitaţia de întreţinere multianuală şi asigurare de servicii de deszăpezire pentru autostradă, că nu ar fi respectat obligaţiile din caietele de sarcini, chiar dacă valoarea contractului se ridica la 23,5 milioane euro, fără TVA.
Ar mai fi de spus că Straco are în execuţie tronsonul de pe DN 73 de la Mioveni, dar şi că o asociere din care face parte a câştigat şi restul lucrărilor de pe DN 73, lucrări blocate din cauza contestaţiilor. Şi, în condiţiile în care sunt suspectate de astfel de practici, nu putem să nu ne punem întrebarea dacă nu cumva la fel au fost atribuite, sau blocate, contracte şi la noi în judeţ.
Published in SOCIAL

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a lansat licitaţia publică deschisă pentru proiectarea şi execuţia a 8 sisteme de canalizare şi epurare a apelor uzate şi 10 sisteme de alimentare cu apă a localităţilor din judeţul Argeş, în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii.

Valoarea estimată  pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor este de 62,889,156.45 fără TVA.  Durata maxima de proiectare a lucrărilor este de o luna pentru fiecare obiectv de la data ordinului de începere a proiectării şi 12 luni pentru fiecare obiectiv de la data ordinului de începere a execuţiei. Ofertantul câştigător va realiza toate studiile de teren necesare proiectării şi execuţiei lucrărilor, costurile pentru acestea vor fi cuprinse în oferta financiară a respectivului obiectiv.
Criteriul de atribuire al contractului este cel mai mic preţ.
În termen de 30 de zile de la semnarea contractului, operatorul economic declarat câştigător are obligaţia de a prezenta autorităţii contractante dovada că dispune de surse de finanţare (extras de cont dacă finanţarea e asigurată din surse proprii sau angajament ferm al finanţatorului în cazul în care acesta apelează la alte surse de finanţare). Plata contractului se va face începând cu 2013, în limita creditelor aprobate.

MDRT a lansat prima licitaţie publică pentru lucrări de alimentare cu apă şi canalizare prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii

 

Published in ECONOMIC