Sâmbătă, 25 Noiembrie 2017

Deputatul PSD Mircea Drăghici a vorbit Comisiei de control al SRI despre încercarea de destructurare a PSD Argeş, a precizat, marţi, preşedintele acestui for, Claudiu Manda, el menţionând că acesta a dezvoltat elemente din dosarul său şi al fostului preşedinte al CJ Argeş, Constantin Nicolescu.
Domnul Drăghici şi avocatul său au prezentat conotaţia politică, faptul că în 2009 a venit în judeţul Argeş domnul senator Mircea Andrei, avocat, fost procuror, şi că există elemente în presa vremii şi declaraţii ale primarilor că a fost ameninţat să treacă de la PSD la PDL, cu dosare penale (...) Domnul Drăghici spune că la vremea respectivă obiectivul era destructurarea PSD Argeş, preluarea de primari, de fapt a fost un număr mare de primari care au trecut de la PSD la PDL”, a spus Manda, după audierea în comisie a deputatului Mircea Drăghici.

Potrivit lui Manda, Drăghici a menţionat că pe 15 august 2007 s-a eliberat, la solicitarea ÎCCJ, un mandat de interceptare pe Legea 535, care îl includea şi pe fostul preşedinte CJ Argeş Constantin Nicolescu, privind ameninţări la securitatea naţională, terorism, spionaj, sprijinirea de organizaţii care aduc atingere siguranţei naţionale şi a subliniat faptul că nu a existat niciodată un dosar pentru astfel de fapte referitor la Nicolescu.


"Domnul deputat Drăghici spunea că la vremea respectivă obiectivul era destructurarea PSD Argeș, și, așa cum vă spuneam, preluarea de primari. Și a fost un număr foarte mare de primari PSD care a trecut de la PSD la PDL, la vremea respectivă (...). Avocatul domniei sale (...) ne-a mai spus un lucru, că în contextul interceptărilor, deși mandatul era de interceptare a convorbirilor telefonice, se observă din ascultarea înregistrărilor că de fapt era interceptat și ambiental și în lift și în mașină și în birou, nu știu dacă a spus și în casă. Și ne spunea că acest lucru nu-l găsește în mandatul de interceptare, că acolo este vorba de interceptarea convorbirilor", a afirmat Manda.

Pe de altă parte, potrivit declaraţiilor date de Drăghici şi de avocatul său în faţa Comisiei SRI, în 2009 s-a deschis un dosar împotriva lui Nicolescu pentru fapte corupţie în care se folosesc interceptări din dosarul din 2007. „Întrebarea e cum au ajuns acele informaţii în noul dosar? Trebuie să urmărim noi, Comisia SRI, cum au ajuns informaţiile din 2007 în 2009, pentru că nu e o sesizare, vorbim de un nou dosar”, a arătat Manda.

El a arătat că Drăghici a mai precizat că în 2011 s-a disjuns dosarul lui Nicolescu în care apare ca inculpat, alături de 39 de primari PSD, acuzaţia pentru Drăghici fiind că făcea parte dintr-o companie care elabora strategii de dezvoltare a localităţilor pentru aplicare pe fonduri europene.

„În dosarul din 2011 făcut domnului Drăghici se folosesc elemente din ascultările din 2007 unde era interceptat domnul presupus terorist Nicolescu”, a arătat Manda, care a precizat că Drăghici a mai spus Comisiei SRI că interceptările în cauză au vizat atât şedinţe de partid cât şi întâlniri private.
În același context, președintele Comisiei parlamentare pentru controlul activității SRI,  a spus, citat de Agerpres, că deși se vorbește de infracțiuni la Legea siguranței naționale, instituția care a făcut alături de SRI partea de interceptare este DGIPI.

Published in POLITIC

Începând de vineri, Argeșul are doi oameni care ocupă funcții importante la nivelul conducerii centrale a PSD. Până la Comitetul Executiv de la Băile Herculane, Argeșul nu îl avea decât pe Mircea Drăghici la vârful PSD, deputatul de Argeș fiind de mai mulți ani trezorierul PSD. Acesta l-a susținut pe Gheorghe Marin, pentru funcția de secretar general al departamentelor de specialitate ale PSD din cadrul Consiliului Național. Senatorul de Argeș, fost secretar de stat, a fost acceptat și a fost nominalizat pentru această funcție de către președintele Consiliului Național Mihai Fifor, iar conducerea din cadrul Comitetului Executiv a fost de acord cu această nominalizare, inclusiv prin voturile celor doi reprezentanți ai județului nostru acolo, Mircea Drăghici și Șerban Valeca.
Gheorghe Marin ocupă acum practic aceeași poziție pe care a avut-o și Constantin Nicolescu, de coordonator al departamentelor de specialitate ale Consiliului Național. Aceste departamente au rolul de a crea politici, strategii și chiar specialiști pe anumite departamente de dezvoltare, precum educație, sănătătate, transporturi, dezvoltare administrativă și multe altele.
Problema pentru Gheorghe Marin este că, împreună cu Mihai Fifor, trebuie să reinventeze aceste departamente pentru că în ultimii ani acestea nu au mai funcționat. Și nu ar fi exclus ca la conducerea unora dintre aceste departamente să regăsim și alți argeșeni.

Published in POLITIC

Deputatul PSD Mircea Drăghici susține că pentru cel mai greu tronson, care va traversa munții, se caută soluții de finanțare alternative. Chestorul Camerei Deputaților susține că au fost începute deja discuții în acest sens cu Banca Mondială.

Deocamdată au fost scoase la licitație cele două loturi care reprezintă capetele tronsonului. Pentru celelalte trei loturi CNAIR, lucrează la studiile de fezabilitate. Pentru cel mai dificil dintre tronsoane, tronsonul 4, care traversează munții, ministerul a început tratative pentru finanțare cu banca Mondială, pentru a avea siguranța că, odată începute lucrările, vor fi și finalizate.
 
Published in ECONOMIC
Deputatul Mircea Drăghici a afirmat că guvernul a dat asigurări că veniturile nete ale angajaților nu vor scădea. El a subliniat că până acum, din cauza faptului că peste 150 de mii de firme nu plăteau contribuțiile angajaților, aceștia beneficiau doar de servicii medicale de urgență.
Chestorul Camerei Deputaților a subliniat că după această modificare angajatorii vor avea obligația să asigure plata contribuțiilor pentru salariați, motiv pentru care veniturile nete nu ar trebui să scadă. Pe de altă parte, aproape 2 milioane de salariați vor putea beneficia de servicii medicale conforme cu contribuția, și nu doar în regim de urgență ca până acum. 
Fiecare angajat care are nevoie de serviciile medicale. Sunt 2 milioane de salariați cărora cele 157.000 de companii nu le-au plătit contribuțiile și nu beneficiază de servicii de la stat decât în regim de urgență. Vom vedea în februarie, când angajații își vor lua fluturașii cu salariul, dacă vor fi afectați într-un fel sau în altul. Guvernul și-a asumat această măsură și guvernul va răspunde dacă este bună sau nu  - Mircea Drăghici.
 
Făcând referire la protestul sindicatului de la Dacia, deputatul PSD a afirmat că muncitorii aveau tot dreptul să facă aceste proteste dacă nu erau de acord cu măsura transferului contribuțiilor către angajați, tot așa însă cum și guvernul are dreptul de a lua anumite măsuri economice. 
La intalnirea cu sindicaliștii au zis că nu sunt de acord, am dus mai departe ceea ce a spus. Le respectăm acest drept, dar și guvernul are dreptul de a guverna - Mircea Drăghici
Published in POLITIC
Social-democrații consideră că președintele Klaus Iohannis a vrut să blocheze legea prin care Vila Florica urma să fie cumpărată de stat, prin atacarea acesteia către Curtea Constituțională. PSD îl atacă pe Iohannis că a lovit direct în identitatea PNL.
 
Chestorul Camerei Deputaților Mircea Drăghici a afirmat că președintele Klaus Iohannis ar fi putut trimite către parlament legea spre modificare, dacă era nemulțumit de forma textului. El a susținut că în acest fel, proiectul ar fi fost adoptat cu modificările de rigoare într-o lună. Prin atacarea la CCR, susține liderul social-democrat, Iohannis a vrut să blocheze legea și a furat startul pentru alegerile prezidențiale. În același timp, președintele CJ Argeș Dan Manu a subliniat că Vila Florica va fi cumpărată de stat, prin exercitarea dreptului de preemțiune de către ministerul Culturii. Chiar dacă nu a confirmat o data de luni pentru semnarea actului notarial prin care Vila Florica ar urma să fie achiziționată, Manu confirmă cel puțin parțial informația dată în exclusivitate de Proarges.ro: Eu sunt încrezător că săptămâna viitoare vom avea o conferință de presă extraordinară la Consiliul Județean Argeș pe această temă!
Dan Manu s-a arătat însă îngrijorat de momentul în care Vila Florica va intra în administrarea CJ Argeș din perspectiva funcționării Centrului de Cultură Florica, el afirmând că dacă legea ar fi fost promulgată și nu contestată, ministerul ar fi fost obligat să cedeze domeniul către Consiliul Județean. Dacă legea nu este în vigoare, atunci sunt convins că guvernul va emite o hotărâre prin care Vila Florica va fi trecută, după ce va fi achiziționată de ministerul Culturii în administrarea CJ Argeș. Pentru noi este îngrijorător pentru că acolo funcționează o instituție a CJ Argeș, instituție care are angajați, specialiști, cercetători, și căreia trebuie să îi proiectăm un buget pentru anul viitor - a mai spus Manu.
Published in POLITIC

Incredibil! Klaus Iohannis, a sesizat CCR în privința legii în baza căreia domeniul Florica urmează să fie achiziționat de stat! În acest fel, președintele Iohannis, susținut de PNL, ex președinte al PNL, se opune practic unei legi care salvează un imobil istoric de o însemnătate uriașă pentru PNL, pentru Argeș și pentru România.
Această lege a fost iniațiată de PSD și a fost votată în unanimitate în Camera Deputaților, inclusiv de către parlamentari ai USR și ai PNL, ba chiar PNL a dat comunicate de presă triumfătoare după adoptarea legii.
Trebuie menționat însă că, și dacă această lege ar fi declarată neconstituțională, Ansamblul Florica tot va fi cumpărat de ministerul Culturii, care a și ajuns la un acord cu moștenitorii pentru cumpărarea domeniului. Negocierile au fost finalizate în cursul lunii trecute pentru suma de 1.8 milioane de euro, din care moștenitorii vor dona 20 de mii de euro pentru reparații la acoperiș și încă 25 de mii de euro sub formă de burse pentru elevii dotați din Argeș.
Conform unui răspuns al ministerului Culturii, luna aceasta va fi perfectat și contractul de vânzare - cumpărare între stat și moștenitorii de drept ai marii familii a Brătienilor. Conform aceluiași răspuns dat în exclusivitate Absolut tv, Vila Florica este singura clădire de patrimoniu din țară pentru care ministerul Culturii și-a exercitat dreptul de preemțiune.

Video! Legea pentru cumpărarea Vilei Florica, adoptată în unanimitate

Exclusiv! Nicolae Brânzea a dezvăluit cu cât va fi cumpărată Vila Florica și când

Iată însă textul prin care Klaus Iohannis lovește în cel mai mare simbol al istoriei PNL. Da, același Klaus Iohannis devenit faimos pentru cele 6 case cumpărate din salariul de profesor sau de primar al Sibiului, din care una pierdută de familie instanța stabilind definitiv și irevocabil căa obținut prin uz de fals şi trebuie să dea statului 320.000 de euro, Sigur, nu trebuie să își facă griji, va mai primi una la schimb din partea statului, prin RAAPPS, ca fost președinte, după finalizarea mandatului.

 

Domnului Valer DORNEANU
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

În temeiul dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, formulez următoarea

SESIZARE DE NECONSTITUŢIONALITATE
asupra
Legii privind achiziționarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu - Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, de către Ministerul Culturii și Identității Naționale

Legea supusă controlului de constituționalitate are ca obiect de reglementare achiziționarea de către Ministerul Culturii și Identității Naționale a Ansamblului conacului Brătianu - Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, în care funcționează Centrul de Cultură „Brătianu”, cu fonduri de la bugetul de stat. Ministerul este autorizat să realizeze procedura de achiziție, conform legislației în vigoare. Totodată, se prevede că Centrul de Cultură „Brătianu” își va continua activitatea în acest imobil, sub autoritatea Consiliului Județean Argeș.
Având în vedere obiectul de reglementare, precum și conținutul normativ, considerăm că Legea privind achiziționarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu – Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, de către Ministerul Culturii și Identității Naționale contravine prevederilor art. 1 alin. (4) și (5), art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 44 și art. 61 alin. (1) din Constituție și, în consecință, este neconstituțională în ansamblul său pentru motivele prezentate mai jos.
Legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relații sociale generale, fiind, prin esența și finalitatea ei constituțională, un act cu aplicabilitate generală. Or, în măsura în care domeniul de incidență al reglementării este determinat concret, dată fiind rațiunea in personam/ut singuli a reglementării, legea dobândește un caracter individual, fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcție de încadrarea lor în ipoteza normei ci, de plano, într-un singur caz, prestabilit fără echivoc. În acest sens este și jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 600/2005 cu privire la constituționalitatea Legii pentru reglementarea situației juridice a unor bunuri care au aparținut fostului suveran al României, Mihai I, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.060 din 26 noiembrie 2005; Decizia nr. 970/2007 referitoare la sesizarea asupra neconstituționalității Legii privind atribuirea unei locuințe generalului în retragere Marin Lungu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 22 noiembrie 2007; Decizia nr. 574/2014 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 216/2008 privind transmiterea cu titlu gratuit a unui pachet de 1.369.125 de acțiuni deținute de stat la Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” - S.A. Constanța, reprezentând 20% din capitalul social, către Consiliul Local al Municipiului Constanța, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014).
Obligativitatea respectării caracterului normativ al legii a fost ridicată la nivel de principiu de către instanța constituțională prin Decizia nr. 600/2005. Astfel, chiar în absența unei prevederi prohibitive exprese, este de principiu că legea are, de regulă, caracter normativ, natura primară a reglementărilor pe care le conține fiind dificil de conciliat cu aplicarea acestora la un caz sau la cazuri individuale. De asemenea, Curtea Constituțională a evidențiat dreptul incontestabil al legiuitorului de a reglementa anumite domenii particulare într-un mod diferit de cel utilizat în cadrul reglementării cu caracter general sau, altfel spus, de a deroga de la dreptul comun, însă, în ipoteza în care reglementarea specială, diferită de cea constitutivă de drept comun, are caracter individual, fiind adoptată intuitu personae sau vizând un bun privit ut singuli, „ea încetează de a mai avea legitimitate, dobândind caracter discriminatoriu și, prin aceasta, neconstituțional. [...]” (Decizia Curții Constituționale nr. 600/2005).
Totodată, în ceea ce privește sfera interesului, ca element definitoriu al tipului de act de putere publică, în opinia Curții Constituționale „dacă scopul încheierii unui/unei contract/acord/convenții vizează interesul părților, scopul legiferării, în orice cadru constituțional, vizează un interes general al societății. Din această perspectivă, aprobarea unui/unei contract/convenții prin lege nu corespunde finalității constituționale a activității de legiferare ca activitate prin care se exercită puterea de stat, dat fiind că scopul contractului - act individual - vizează doar părțile și interesele determinate ale acestora, în timp ce legea - act cu aplicabilitate eminamente generală - vizează societatea în general, reglementarea unei sfere cât mai largi de raporturi juridice în cadrul și în interesul societății.” (Decizia Curții Constituționale nr. 494/2013 cu privire la admiterea obiecției de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea Memorandumului de înțelegere încheiat între statul român și The Rompetrol Group N.V., semnat la București la 15 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 21 decembrie 2013).
Nu în ultimul rând, analizând dispozițiile unei legi prin care se atribuia o locuință unei persoane determinate, Curtea a precizat faptul că prin lege nu se poate dispune într-un domeniu ce intră în competența de reglementare a organelor administrației publice, iar nu a Parlamentului, care nu legiferează cu privire la drepturi cu caracter individual (Decizia Curții Constituționale nr. 970/2007).
Or, scopul legii deduse controlului de constituționalitate nu vizează un interes general al societății, ci crearea premiselor încheierii unui contract cu titlu oneros între o entitate publică individualizată și o entitate nedeterminată în vederea achiziționării unui bun imobil individual determinat (ale cărui date de identificare sunt prevăzute la art. 1 alin. (2) din lege). De vreme ce domeniul de incidență este determinat concret, dată fiind reglementarea intuitu personae/bun privit ut singuli, Legea privind achiziționarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu - Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, de către Ministerul Culturii și Identității Naționale are caracter individual și încalcă astfel dispozițiile art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1) și ( 2) și art. 61 alin. (1) din Constituție.
Singura posibilitate de legiferare cu privire la un bun privit ut singuli este situația particulară a terenurilor ce fac obiectul exclusiv al proprietății publice a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, ce pot fi transferate din domeniul public al statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale prin legea organică de modificare a legii organice prin care terenul a fost declarat obiect exclusiv al proprietății publice. Astfel, instanța de contencios constituțional a stabilit că în această ipoteză nu își găsesc aplicabilitate considerentele reținute în jurisprudența Curții, potrivit cărora legile astfel adoptate ar fi neconstituționale întrucât ar avea caracter individual. Prin urmare, „în situația de principiu enunțată Curtea reține că dispozițiile art. 1 alin. (4), art. 4 alin. (2) și art. 16 alin. (1) din Constituție nu sunt incidente.” (Decizia Curții Constituționale nr. 406/2016 referitoare la admiterea obiecției de neconstituționalitate a Legii privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A., în domeniul public al orașului Teiuș și în administrarea Consiliului Local al Orașului Teiuș, județul Alba, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 15 iulie 2016).
Or, legea supusă controlului de constituționalitate prevede faptul că un imobil ut singuli se achiziționează de către Ministerul Culturii și Identității Naționale, din fonduri de la bugetul de stat, de la un vânzător neprecizat în cuprinsul actului normativ. Întrucât din această lege nu rezultă faptul că bunul se află în proprietatea publică a statului sau a unei unități administrativ teritoriale sau ar fi obiect exclusiv al proprietății publice urmărindu-se transferul acestui drept de proprietate publică între titulari diferiți, legii supuse controlului de constituționalitate nu i se pot aplica argumentele Deciziei Curții Constituționale nr. 406/2016, mai sus citată. Așadar, legea supusă controlului de constituționalitate nu se înscrie în ipoteza permisă prin această decizie, deoarece dreptul de proprietate asupra bunului este un drept de proprietate privată, iar operațiunea juridică nu este un transfer al proprietății publice, ci o autorizare în vederea achiziționării.
În raport cu obiectul de reglementare, respectiv instituirea în sarcina Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale a obligației de a achiziționa un bun imobil monument istoric, legea contravine și principiului separației și echilibrului puterilor în stat, prevăzut la art. 1 alin. (4) din Constituție. În opinia noastră, această soluţie legislativă - ce poate echivala cu o imixtiune în competențele puterii executive, abilitată să acționeze în cadrul procedurii stabilite de Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, reprezentată în acest caz de Ministerul Culturii și Identității Naționale - nu îndeplineşte nici exigențele privitoare la stabilitatea, previzibilitatea și claritatea normelor juridice, izvorâte din dispozițiile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală.
Dincolo de faptul că prin legea supusă controlului de constituționalitate se reglementează cu privire la achiziționarea unui bun imobil privit ut singuli, aceasta vizează și un bun încadrat în lista monumentelor istorice. Ansamblul conacului Brătianu – Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, este încadrat în lista monumentelor istorice din județul Argeș, ca monument istoric clasa A, având codul AG-II-m-A-13805.01.
În ceea ce priveşte transmiterea dreptului de proprietate, monumentelor istorice li se aplică regimul juridic special prevăzut de Legea nr. 422/2001. Conform art. 4 alin. (1) din Legea nr. 422/2001, monumentele istorice fie aparțin domeniului public sau privat al statului, al județelor, orașelor sau comunelor, fie sunt proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice. Printr-o formulă imperativă, alin. (3) al aceluiași articol prevede că monumentele istorice aparținând domeniului privat pot face obiectul circuitului civil în condițiile stabilite de această lege. Tot printr-o normă imperativă, la alin. (4) al art. 4 din legea sus-citată se prevede că monumentele istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat pot fi vândute numai în condițiile exercitării dreptului de preempțiune ale statului român, prin Ministerul Culturii, pentru monumentele istorice clasate în grupa A, sau prin serviciile publice deconcentrate ale acestuia, pentru monumentele istorice clasate în grupa B, ori al unităților administrativ-teritoriale, după caz, sub sancțiunea nulității absolute a vânzării. Așadar, atunci când proprietarii, persoane fizice sau juridice de drept privat, intenționează să vândă monumente istorice, aceștia transmit serviciilor publice deconcentrate ale Ministerul Culturii înștiințarea privind intenția de vânzare, însoțită de documentația stabilită prin ordin al ministrului culturii. Serviciile publice deconcentrate ale Ministerul Culturii transmit ministerului înștiințarea, documentația și propunerea de răspuns, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea acestora. Termenul de exercitare a dreptului de preempțiune al statului este de maximum 25 de zile de la data înregistrării înștiințării, documentației și a propunerii de răspuns la Ministerul Culturii sau, după caz, la serviciile publice deconcentrate ale Ministerul Culturii. Titularii dreptului de preempțiune vor prevedea în bugetul propriu sumele necesare destinate exercitării dreptului de preempțiune, iar valoarea de achiziționare se negociază cu vânzătorul. În cazul în care ministerul sau serviciile publice deconcentrate ale acestuia nu își exercită dreptul de preempțiune în termenul legal, acest drept se transferă autorităților publice locale, care îl pot exercita în maximum 15 zile. Comunicările privind neexercitarea dreptului de preempțiune au termen de valabilitate pentru întregul an calendaristic în care au fost emise, inclusiv pentru situațiile în care monumentul istoric este vândut de mai multe ori.
Din analiza regimului juridic al transferului dreptului de proprietate asupra monumentelor istorice aflate în proprietatea privată a unei persoane juridice sau fizice rezultă că, în considerarea importanței bunului pentru societate, statul/unitatea administrativ-teritorială are un drept de preempțiune la achiziționarea respectivului bun. Or, dreptul de preempțiune, ca drept potestativ patrimonial, este incompatibil cu instituirea unei exclusivități prin stabilirea unei obligații sau unui drept la achiziționarea bunului, întrucât în manifestarea de voință cu privire la exercitarea acestui drept titularii beneficiază de putere discreționară. Așadar, în calitate de autoritate publică centrală cu rol de punere în executare a legii, Ministerul Culturii și Identității Naționale nu numai că are pârghiile necesare în vederea achiziționării bunului prevăzut la art. 1 din legea criticată dar, în temeiul art. 4 din Legea nr. 422/2001, acesta este și obligat să se pronunțe în cadrul procedurii stabilite de această lege dacă înțelege sau nu să se prevaleze de exercitarea dreptului de preempțiune. În acest context, referitor la legea dedusă controlului de constituționalitate, învederăm că la prima Cameră competentă (Senatul), Comisia pentru cultură și media a avizat negativ legea, motivat de faptul că procedura de exercitare a dreptului de preempțiune de către Ministerul Culturii și Identității Naționale este reglementată prin lege, iar la Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, reprezentantul Ministerului Culturii și Identității Naționale, prezent la lucrările Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, în legătură cu oportunitatea reglementării a precizat faptul că ministerul nu susține adoptarea inițiativei legislative.
Mai mult, din interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 422/2001 rezultă și necesitatea stabilirii formei de proprietate în care ar urma să intre bunul după achiziționare. Or, legea criticată nu precizează în mod explicit care va fi regimul juridic aplicabil imobilului întrucât, nemaifiind în proprietatea privată a unei persoane fizice, monumentul istoric în cauză poate aparține fie domeniului public, fie celui privat al statului. O asemenea clarificare era imperios necesară, mai ales din perspectiva instituirii dreptului de administrare. Imprecizia legii afectează și din această perspectivă principiul stabilit de art. 1 alin. (5) al Constituției.
Pentru toate aceste argumente, legea dedusă controlului de constituționalitate contravine principiului separației și echilibrului puterilor în stat prevăzut în art. 1 alin. (4) din Constituție, intrând în sfera de competență a autorității executive – unica autoritate publică cu atribuții în organizarea executării legilor, prin adoptarea actelor cu caracter administrativ. Totodată, legea criticată încalcă și principiul legalității, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, ignorând normele speciale aplicabile în mod imperativ monumentelor istorice, în lipsa unei derogări exprese de la aplicarea dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 422/2001.
Instituirea exclusivității pentru Ministerul Culturii și Identității Naționale la achiziționarea bunului prevăzut la art. 1 din legea criticată este echivocă. Aceasta poate fi privită fie ca un drept, fie ca o obligație pentru minister, după cum manifestarea de voință a acestuia în ceea ce privește intenția de cumpărare a bunului coincide sau nu cu manifestarea de voință ce ar fi exprimată în exercitarea dreptului de preempțiune.
Astfel, în ipoteza în care Ministerul Culturii și Identității Naționale ar dori să cumpere monumentul istoric, norma de la art. 1 din legea dedusă controlului de constituționalitate poate fi interpretată ca un drept exclusiv instituit în favoarea acestuia. Or, un asemenea drept exclusiv stabilit prin lege presupune în mod corelativ obligația vânzătorului de a vinde exclusiv ministerului, dreptul de dispoziție al titularului dreptului de proprietate fiind restrâns în mod nejustificat. Așadar, acesta nu va putea înstrăina bunul către un alt subiect de drept dacă nu se ajunge la încheierea unui contract translativ de proprietate între titularul dreptului de proprietate și Ministerul Culturii. În plus, în lipsa unui termen legal în cadrul căruia ministerul ar trebui să își exercite această exclusivitate, obligația vânzătorului apare ca perpetuă.
Pe de altă parte, în ipoteza în care Ministerul Culturii și Identității Naționale nu ar dori să cumpere monumentul istoric, norma de la art. 1 din lege poate fi interpretată ca instituind o obligație în sarcina ministerului. Această obligație creează un avantaj pentru vânzător, care va avea certitudinea unui cumpărător și obținerea unui preț, pentru care nu mai este prevăzută expres obligativitatea expertizării în vederea stabilirii valorii bunului și negocierea (simpla trimitere din art. 4 al legii criticate la „procedura de achiziție, conform legislației în vigoare”, apare cu atât mai echivocă). Din această perspectivă, în raport cu alți proprietari, persoane fizice sau juridice de drept privat, ce intenționează să înstrăineze monumentele istorice pe care le dețin, acest avantaj al proprietarului imobilului ce face obiectul legii criticate, este discriminatoriu, întrucât primii vor rămâne în continuare obligați la parcurgerea procedurii preempțiunii, prevăzute de Legea nr. 422/2001.
În esență, ignorând normele de tehnică legislativă, reglementarea este confuză, fiind susceptibilă de abordări diametral opuse, aspect de neconceput ca rezultat al activității legislative. Dintr-o primă perspectivă, aceasta poate conduce la o limitare a dreptului de proprietate, astfel cum este reglementat la art. 44 din Constituție. Din perspectiva diametral opusă, legea apare ca având un vădit caracter discriminatoriu cu afectarea art. 4 alin. (2) și art. 16 alin. (1) din Constituție.
În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteți sesizarea de neconstituționalitate și să constatați că Legea privind achiziționarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu – Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, de către Ministerul Culturii și Identității Naționale este neconstituțională în ansamblul său.

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
KLAUS-WERNER IOHANNIS
Președinte

Klaus Iohannis

Published in POLITIC

Deputatul Mircea Drăghici îi solicită ministrului mediului, Gavrilescu, să ia în calcul introducerea unei taxe de mediu care să fie axată pe capacitatea cilindrică și de nivelul de noxe. Taxa ar putea fi încasată de primării, urmând ca o parte să rămână autorităților locale și o alta să ajungă la fondul de mediu.

Mircea Drăghici a depus o interpelare ministrului Mediului, în care sugerează ca o posibilă variantă a taxei de mediu să fie similară cu modelul german, țară de unde provine cea mai mare parte mașinilor la mâna a doua intrate pe piața românească. Taxa va funcționa, spre deosebire de cele considerate ilegale, având la bază principiul poluatorul plătește și va lua în calcul capacitatea cilindrică și nivelul de noxe eliminate de fiecare autovehicul. Chestorul Camerei Deputaților opinează că o astfel de formulă de taxă ar putea limita introducerea de mașini second-hand în țară și în același timp să aducă mai multe venituri la fondul de mediu care ar putea fi utilizate în diferite programe de înnoire a parcului auto precum programul rabla.
Numărul de vehicule introduse în parcul auto național a crescut în primele cinci luni ale acestui an cu 80% față de aceeași perioadă din 2016. Numărul vehiculelor euro 4 s-a dublat, iar numărul vehiculelor euro 2 și euro 1 a crescut de două ori și jumătate, ceea ce înseamnă că în prezent vechimea parcului auto depășește în medie vârsta de 12 ani.

Published in POLITIC

Mircea Drăghici a anunțat că, în curând Consiliul Județean Argeș va intra în proprietatea casei memoriale Dinu Lipatti din Leordeni. Trezorierul PSD este împuternicit de fostul președintel Ion Iliescu și de partid să doneze casa marelui compozitor administrației județene.

După ce a avut un rol decisiv în adoptarea legii inițiate de parlamentarii PSD prin care Vila Florica va fi cumpărată de ministerul Culturii și dată în administrare Consiliului Județean Argeș, chestorul Camerei Deputaților Mircea Drăghici a mai făcut un anunț extrem de important pentru viața culturală argeșeană. Ion Iliescu, fostul președinte al României, a decis donarea Casei Memoriale Dinu Lipatti de la Leordeni Consiliului Județean Argeș. Ion Iliescu și partidul social-democrat au primit casa de la apreciatul diplomat Valentin Lipatti, fratele marelui pianist. În acest an s-au împlinit 100 de ani de la nașterea lui Dinu Lipatti. Istoria casei de la Leordeni-sat Ciolceşti, este una specială. Cel care a fost împuternicit de Ion iliescu și de PSD să facă aceste demersuri prin care casa va fi donată cu titlu gratuit către CJ Argeș este deputatul de Argeș Mircea Drăghici. 

Mircea Drăghici:  Am împuternicire de la dl Ion Iliescu să donez în numele domniei sale și am împuternicire de la PSD să donez în numele partidului complexul muzeal Dinu Lipatti  din Leordeni către Consiliul Județean. Voi duce la capăt și aceste demersuri. Consiliul Județean se va putea ocupa în viitor și de acest mare ansamblu muzeal. 

La acest moment, casa memorială este în patrimoniul comun al dlui Ion Iliescu și PSD, atunci PDSR. Am fost împuternicit pentru a dona acest complex muzeal CJ Argeș în vederea menținerii lui în starea de funcționalitate, ca cetățenii să se poată bucura de acea casă memorială și tot ce a însemnat Dinu Lipatti pentru Argeș și la nivel național și chiar mondial, a precizat, în exclusivitate la Culisele puterii, moderată de directorul Proargeș.ro, Mircea Sărărescu, deputatul PSD de Argeș și trezorier al PSD la nivel național.

Published in POLITIC

Proiectul de lege privind achițizionarea domeniului Vilei Florica a fost adoptat astăzi în Camera Deputaților, for decizional. Conform actului normativ, Vila Florica și terenul aferent vor fi achiziţionate din fonduri de la bugetul de stat, iar reprezentanții  Ministerului  Culturii şi Identităţii Naţionale în parteneriat cu CJ Argeș sunt autorizați să realizeze procedura de achiziţie.
Centrul de Cultură Brătianu îşi va desfăşura, în continuare, activitatea în Vila Florica, care va intra în administrarea Consiliului Județean Argeș după achiziție. După ce a convins membrii Comisiei pentru  cultură, arte şi mijloace de informare în masă să dea avizul pozitiv pentru proiectul de lege, Chestorul Camerei Deputaților Mircea Drăghici a făcut demersuri în Biroul Permanent pentru ca proiectul să intre pe ordinea de zi de astăzi.
„Astăzi este o zi istorică pentru Argeș pentru că am reușit, în plenul Camerei Deputaților, să asigurăm un viitor în care domeniul care simbolizează cel mai mult familia Brătienilor să rămână în circuitul public. Vila Florica nu a fost doar casa acestei mari familii cu o contribuţie majoră la înfăptuirea României moderne şi a României Mari, la dezvoltarea istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti, ci și locul unde au fost luate decizii politice majore. Acum, după ce va reveni în domeniul public, este asigurată conservarea, restaurarea, păstrarea şi promovarea valorilor culturale locale și naționale așa cum, de altfel, și-ar fi dorit și Brătienii și cum au spus că își doresc și moștenitorii lor.
Am dovedit că suntem o echipă puternică. Administrația locală și județeană, parlamentarii PSD și administrația centrală am susținut permanent că Vila Florica este un bun național și trebuie să rămână astfel.  Vreau să le mulțumesc colegilor noștri din PSD și tuturor parlamentarilor care au înțeles importanța rămânerii Vilei Florica în circuitul public cultural și au votat în favoarea acestui proiect de lege fără să mai țină cont de orgoliile și ambițiile politice. Este o parte din efortul nostru la contribuția Argeșului în perspectiva Centenarului. Am convingerea că președintele Klaus Iohannis va promulga cât mai rapid legea, pentru ca procedurile care trebuie îndeplinite să fie finalizate într-un termen cât mai scurt”, a declarat deputatul PSD de Argeș Mircea Drăghici.

Published in POLITIC

Proiectul de lege privind achițizionarea domeniului Vilei Florica a fost adoptat astăzi în Camera Deputaților cu unanimitate de voturi. Mai exact, au fost prezenți 253 de deputați, 250 au votat pentru, iar 3 nu au votat. Practic, toți parlamentarii, indiferent de culoarea politică, au votat pentru.  Proarges.ro vă oferă explicațiile votului pe care deputații de Argeș le-au dat, dar și parlamentarii celorlalte partide. Robert Turcescu a apreciat legea prin care este cumpărată Vila Florica și a solicitat ca și casa memorială Liviu Rebreanu, tot din Ștefănești, să fie salvată printr-o lege similară.

Proiectul de lege depus de  26 de deputați și senatori PSD care prevede achiziționarea de către Ministerul Culturii a Vilei Florica și darea ulterioară a domeniului în administrarea CJ Argeș. În Senat, proiectul de lege a fost adoptat tacit. Vila Florica este clasificat drept monument istoric clasa A.

Citește și

Rol important jucat de Mircea Drăghici pentru ca Vila Florica să rămână în circuitul public cultural

Andrei Gerea: Brătienii au unit din nou Parlamentul României. Legea privind achiziționarea Vilei Florica, adoptată în unanimitate!

Published in POLITIC