Luni, 20 Noiembrie 2017

Liviu Dragnea s-a transformat, din cel despre care se spune că a fost printre partenerii la meciurile de tenis ale lui Kovesi și Coldea, în cel mai prigonit om din România, după cum a fost etichetat la congresul TSD de ieri. Zeci de lideri și membri social-democrați, precum deputatul Marian Neacşu, secretar general PSD, Claudiu Manda, şeful Comisiei SRI, Paul Stănescu, ministrul Dezvoltării,  au venit ca să-l susţină pe Liviu Dragnea. Deputata Andreea Cosma este şi ea prezentă. După o jumătate de oră de audieri, Dragnea a ieșit la fel cum a intrat. Fără declarații, în aplauzele susținătorilor.

Până la acest moment nu se cunoaște motivul pentru care Liviu Dragnea a fost chemat la DNA - dosarul Belina sau dosarul Tel Drum, nici calitatea - martor sau inculpat.

Cert este însă altceva: PSD a început cu adevărat campania de autovictimizare. Încearcă să devină din partidul corupților, cum s-a încercat ani de-a rândul să i se pună ștampila în partidul vânaților de sistem. Victimelor sistemului opresiv, ocult, malefic. Victimelor binomului. Ceea ce au făcut astăzi cei din PSD aduce aminte într-o anumită măsură de ceea ce a făcut PSD la momentul în care Constantin Nicolescu era judecat în închisoare. Atunci, social-democrații nu au cerut nimic altceva decât ca președintele PSD Argeș să fie judecat în stare de libertate. Nu au zis nici că e nevinovat, nici că ca e vinovat.
Acum, prin ieșirea în stradă, PSD încearcă să inducă direct ideea de nevinovăție și, ceea ce e și mai important, de victime ale sistemului. Spre deosebire de momentul Nicolescu - când s-a încercat oarecum și atunci o anumită victimizare- acum este vorba chiar despre liderul PSD, Liviu Dragnea. Și, dacă lucrurile au început astfel, nu este exclus ca de acum încolo PSD să aibă oameni la mai toate audierile și procesele în care sunt implicați sociali-democrați și, mai ales, să își schimbe logica comunicării. Cam târziu, o putea face de când Dragnea a fost condamnat că  a încercat să organizeze partidul să scoată oameni la vot să-l răstoarne pe Băsescu într-un referendum răsturnat oricum de ambasadele marilor licurici.

Se cam sondează interesul partidului de a se lupta cu sistemul pe bune. Adică scoaterea lui ca țintă, în stradă, la fel cum este și Dragnea, la fel cum mai sunt unii dintre lideri. Dacă lui Dragnea îi reușește această mișcare, dacă reușește să își pună partidul împotriva sistemului, atunci vom intra în ultima fază a războiului dintre binom și politic. Nu se știe cu câte cătușe va ieși Dragnea, dar nici dacă Kovesi va mai rămâne șeful anticorupției.

Oricum ar fi, lucrurile nu sunt bune pentru nimeni. Koveși a stat la masă cu cei cărora acum le spune corupți și infractori, a stat în sufrageria lui Oprea unde au fost schimbate datele unor alegeri. Dragnea, Ponta și alți lideri de partid au fost la masă cu Kovesi și Coldea. Mirajul de  a avea informații, de a se crede protejați e la fel de mare ca cel al șefilor acestui binom care credeau că ei fac jocurile. Și, pe alocuri, ambele părți aveau dreptate. Politicul s-a umplut de securiști, de corupți era plin. Numai că unii corupți (din PNL și PDL) strigau despre alții cât sunt de corupți. Băieții, amuzați și amuzanți, se întreceau în cât sunt de corupți. Tot așa cum șefii binomului, strigau, unii încă mai strigă, că se luptă cu corupția. Se luptă atât de tare, că mai toată e în libertate. Ori corupția nu e atât de coruptă, ori anticorupția nu e atât de anticoruptă. Acum, rând pe rând, politicienii încep să cunoască plăcerea de a coborî în stradă. Chit că unii dintre ei sunt îmbrăcați ca la o ieșire la un restaurant de fițe. Șefii binomului - în funcție sau ex- se ascund.

Astăzi însă, pare că Dragnea a servit, iar Kovesi returnează. La acest joc de finală se uită Sebi Ghiță și Victor Ponta, care beau împreună un pahar de vin. Desigur, din via culesă împreună cu Kovesi. Ce mică e lumea!

 

 

Published in POLITIC

În editia din 16 august 2017, Lumeajustitiei.ro a publicat faptul ca judecatoarea Francisca Vasile de la Sectia penala a Inaltei Curti a avut curajul sa constate incalcarea brutala a legii si sa anuleze toate interceptarile din dosarul fostului presedinte al Consiliului Judetean Arges Constantin Nicolescu si al deputatului Mircea Draghici obtinute in baza mandatului de siguranta nationala nr. 003068 din 15 august 2007 in dosarul DNA Pitesti nr. 95/P/2011. Sistemul s-a pus imediat in miscare si, ca un facut, in contestatia formulata de DNA impotriva incheierii judecatoarei Francisca Vasile, colegii ei judecatorii Stefan Pistol si Ana Maria Dascalu au admis contestatia DNA si au desfiintat masura anularii tuturor interceptarilor, mentinandu-le la dosar cu o motivare absolut scandaloasa. Prin Incheierea nr. 143 din 20.09.2016, judecatori ICCJ Stefan Pistol si Ana Maria Dascalu au emis rationamente aberante cum ca o proba nu trebuie anulata chiar daca are hibe, pentru ca altfel ar putea scapa vinovatii: "chiar daca regula este ca probele ilegal obtinute trebuie sa fie excluse, jurisprudenta a admis, in unele situatii, chiar si probe obtinute ilegal, aceste situatii devenind veritabile exceptii de la regula...

Iata mandatul de interceptare declarat ilegal de judecatoarea ICCJ Francisca Vasile

Lumeajustitiei.ro a intrat in posesia mandatului de siguranta nationala nr. 003068 din 15 august 2007din dosarul ex-presedintelui CJ Arges Constantin Nicolescu (foto), lider al PSD, pe care judecatoarea ICCJ l-a declarat ilegal cu consecinta anularii interceptarilor efectuate in baza acestuia. Este uluitor si dovedeste complicitatea dintre serviciile de informatii si judecatorii de mandate de la ICCJ, precum si implicarea Laurei Kovesi, in calitate de Procuror General al Romaniei pe atunci in aceste inginerii judiciare.

 

Atentie, desi in practica, singurul serviciu de informatii abilitat sa efectueze ascultari pentru fapte care privesc siguranta nationala este SRI, in acest caz mandatul de siguranta nationala a fost solicitat in 2007 de DGIPI (actuala DIPI) – serviciul de informatii al Ministerului de Interne, fara participarea SRI.

 

Cererea DGIPI a fost avizata pentru legalitate de Procurorul General al Romaniei din 2007 Laura Kovesi, care a solicitat prin adresa 001548/I/15.08.2007 Inaltei Curti: „Analizand propunerile Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna privind interceptarea si inregistrarea comunicatiilor telefonice efectuate de... Nicolescu Constantin... am constatat ca propunerile sunt intemeiate fiind intrunite conditiile prevazute de art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind Siguranta Nationala a Romaniei si art. 20 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului. In consecinta, in baza art. 20 si 21 din Legea nr. 535/2004, va propunem sa dispuneti eliberarea mandatului...

 

Urmare a cererii Laurei Kovesi, in aceeasi zi, la 15.08.2007 un judecator al ICCJ a stabilit ca in ce il priveste pe Nicolescu Constantin si alte zeci de persoane: „Sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 20 si 21 din Legea nr. 535/2004, in sensul existentei amenintarilor la adresa sigurantei nationale, prevazute de art. 3, lit. „i” si „l” din Legea nr. 51/1991, motiv pentru care DISPUNEAdmite solicitarea formulata si emite mandatul prin care se autorizeaza Directia Generala de Informatii si Protectie Interna si Serviciul Roman de Informatii... sa efectueze urmatoarele activitati pe o perioada de 6 luni, respectiv de la data de 15.08.2007 ora 15.00, pana la data de 14.02.2008 ora 15.00: interceptarea si inregistrarea comunicatiilor numitilor...

 

Din actele atasate se observa ca nici Kovesi si nici altcineva nu a cerut ca SRI sa faca interceptarile, dar judecatorul de la Inalta Curte, intuind ca nu poate sa emita mandat de siguranta nationala doar pe DGIPI, a introdus si SRI pe langa DGIPI ca fiind autorizat sa il urmareasca pe Nicolescu si pe restul persoanelor vizate.

 

In realitate, SRI nu a operat niciodata pe mandatul dat de judecatorul ICCJ. Acest lucru rezulta cu claritate din adresa DNA Pitesti emisa cu mare intarziere (peste un an) la 14 martie 2016 de procuroarea Daniela Lupu, care a informat ICCJ ca institutia care a operat pe mandatul de siguranta nationala nr. 003068 din 15 august 2007 a fost DGIPI: “Catre ICCJ - Urmare a adresei dvs 4215/1/2015 din data de 10.03.2015 prin care ne solicitati indicarea organelor statului care au pus in executare mandatul 003068 din data de 15.08.2007 emis de Inalta Curte de Casatie si Justitie va comunicam ca... organul imputernicit cu executarea mandatului 003068 a fost Directia Generala de Informatii si Protectie Interna, care prin mandatul mentionat a fost autorizat sa desfasoare categoriile de activitati indicate in continutul mandatului”.

 

Si mai grav, desi s-a emis mandat de siguranta nationala pentru infractiuni de terorism, in final ex-presedintele CJ Arges Constantin Nicolescu a fost trimis in judecata de DNA Pitesti pentru un pretins abuz in serviciu. In dosarul trimis in instanta si aflat in prezent in starea de fond la Inalta Curte, nu exista vreo solutie a procurorilor care sa priveasca vreo disjungere sau clasare cu privire la vreo infractiune de terorism.

 

Sa rezumam ilegalitatile din dosarul 95/P/2011 al DNA Pitesti:

 

- DGIPI cere in 2007 mandat de siguranta nationala pe infractiuni de terorism, activitate de care se ocupa prin lege SRI;

 

- Procurorul General Laura Kovesi considera intemeiata cererea si, prin procedura de filtru, solicita ICCJ sa emita mandat de siguranta nationala pentru terorism;

 

- un judecator al ICCJ accepta si autorizeaza DGIPI sa urmareasca politicienii vreme de 6 luni, dar intuind ca se poate expune si pentru a acoperi manevra a introdus si SRI (singurul serviciu abilitat pe lege pe siguranta nationala) ca beneficiar al cererii, desi solicitarea a apartinut exclusiv DGIPI;

 

- in realitate interceptarile au fost efectuate doar de DGIPI;

 

- dosarul penal a fost instrumentat de DNA Pitesti care a emis rechizitoriu pe pretinse fapte de coruptie, folosind interceptarile astfel obtinute;

 

- in dosarul DNA Pitesti nu exista nicio referire la vreo fapta de terorism, desi pentru acte de terorism s-au autorizat interceptarile;

 

- daca s-a vorbit initial de terorism, competenta la nivelul parchetelor apartinea DIICOT, care nu a avut nicio treaba cu acest dosar. Cum a ajuns dosarul la DNA, folosindu-se interceptari autorizate pentru fapte de terorism, inexistente in dosar?

 

Rezulta asadar ca o serie de politicieni in frunte cu Constantin Nicolescu au fost interceptati ani in sir pentru fapte de terorism, care nu au existat niciodata, dovada fiind ca nu exista rezoltuie a vreunui procuror de clasare sau disjungere pe asemenea fapte. Sa nu uitam ca in timpul anchetelor DNA, din cauza terorii si linsajului public intretinute de anchetatori, Nicolescu a suferit mai multe infarcturi, fiind internat in stare critica la Urgenta. 

 Conform, jurnaliștilor de la LUJU.ro, durata mare de interceptare de 6 luni – pana la 3-5 ani, posibila pe mandate de siguranta nationala, ceruta si obtinuta in acest mod ilegal, dovedeste ca anchetatorii nu aveau nimic si sperau ca ascultand ani in sir vor descoperi ceva, cat de mic, care sa le permita sainsaileze o acuzatie astfel incat politicienii vizati sa fie inculpati si eliminati din viata publica. Folosirea DGIPI in aceasta ecuatie mai denota faptul ca fiind un volum foarte mare de politicieni de urmarit s-a apelat si la resurse din institutii care nu aveau competente legale pe siguranta nationala.

 Sursa: luju.ro

Published in POLITIC

Procurorii DNA efectuează joi percheziţii la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB), au declarat joi surse judiciare, potrivit agerpres.ro.

Din primele informații, ar fi vorba despre instituții medicale, cel mai probabil spitale, dar și domiciile ale diverselor persoane sau firme.

 

Comunicatul DNA

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție și asimilate infracțiunilor de corupție, săvârșite în perioada 2016- august 2017.

Ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, în cursul zilei de 31 august 2017, sunt efectuate percheziții domiciliare în 50 locații, dintre care două sunt sedii ale unor instituții publice din București, restul sedii sau puncte de lucru ale unor societăți comerciale sau domicilii ale unor persoane.

Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare. 

Procurorii DNA efectuează joi percheziții în 50 de locații, dintre care două sunt sedii ale unor instituții publice din București, într-un dosar privind fapte săvârșite în perioada 2016 - august 2017.

 
Published in SOCIAL

Deputatul PSD Liviu Pleșoianu este primul candidat la președinția României în 2019.
Pleșoianu s-a remarcat prin protestul inițiat împotriva șefei Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi, deoarece aceasta refuză să se prezinte în Parlament, la audierile Comisiei de anchetă privind alegerile prezidențiale din anul 2009 din care face parte. Surprinzător sau nu, Liviu Pleșoianu are propietăți în Argeș.

Cel mai aprig contestatar al Laurei Codruța Kovesi deține o cotă de 25% dintr-un teren de 1.361 mp, cumpărat în 2007 și o casă de vacanță de 119,82 mp (construită în 2011), aflate în comuna Stoenești, județul Argeș. De asemenea, și soția sa, Alina, are o cotă parte de 25% din aceste două proprietăți.
Totodată, Liviu Pleșoianu este proprietarul unui automobil Nissan Primera, fabricat în anul 2006. El a luat și 17.862 de euro de la RCI Leasing, în 2016, pe care trebuie să-i returneze în 2019.
În ultimul an fiscal, Pleșoianu a încasat o indemnizație de parlamentar în valoare de 2.161 de lei, 3.295 de lei, pentru funcția de director general al SC Trust Creative Omnidigital SRL și 5.436 de lei, bani proveniți din drepturi de autor.
Bugetul.ro a aflat că Liviu Pleșoianu este asociat unic la această firmă, care, în anul 2016, a avut un profit de 9.247 de lei, afaceri de 17.953 lei și datorii de 3.763 de lei.
În ceea ce o privește pe soția sa, Alina Pleșoianu, aceasta este medic specialist la Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sârbu” (Maternitatea Giulești). Salariul anual al acesteia a fost în valoare de 26.700 de lei. Mai mult, ea a oferit servicii medicale de 110.418 lei. 

...Dacă va avea curajul să participe la o dezbatere televizată cu mine, în 2019, va fi foarte interesant. Va avea de răspuns la toate întrebările de care fuge! ...Pentru a-i da timp să se pregătească, i le voi adresa aici chiar mâine. Pe toate!" a scris pe pagina de Facebook, Liviu Pleşoianu.

Published in POLITIC

A fost scandal în toată regula astăzi la Direcția Județeană pentru Tineret și Sport.  

Laurențiu Achimescu și Florean Vișan au organizat o conferință de presă în care au dorit să îi dea replica lui Adrian Bughiu, directorul adjunct al instițutiei. Cei doi au prezentat mai multe reclamații și sesizări pe care Bughiu le-a făcut din 2014 încoace, de la minister până la Antrifraudă și Parchet. Achimescu a arătat că sesizările făcute au respins toate acuzațiile adjunctului de la direcție.  

Achimescu a prezentat și rezulatele unui raport al Curții de Conturi privind activitatea de la Direcție pe mai mulți ani, conform căruia patrimoniul a fost păstrat în stare de funcționare. La un moment dat, în mijlocul conferinței de presă, a apărut și Adrian Bughiu, și scandalul dintre cele două tabere a degenerat.

După ce a recunoscut sesizările făcute la minister, la un moment dat, Bughiu a amenințat chiar că va sesiza DNA privind activitatea de la tabăra turistică. 

Până la urmă, trecerea Direcțiilor de Tineret și Sport la Consiliile județene ar putea rezolva această ciorovăială fără finalitate de la conducerea direcției județene din Argeș care, în mod evident, nu face decât să afecteze activitatea unei instituții care ar trebui să aibă în grijă viața sportivă din județ. 

Puteți vedea mai multe în înregistrarea colegilor de la argeș-sport.ro 

 

 

Published in SPORT

Traian Băsescu spune că e șocat de dezvăluirile conform cărora mai mulți lideri politici, alături de procurori și judecători, șefi de instituții, participau la anumite petreceri organizate de SRI. Victor Ponta și Laura Codruța Kovesi se aflau printre invitați, frecvent, spune Băsescu. Fostul președinte provoacă un cutremur cu dezvăluirile sale și spune că totul a fost înregistrat de SRI. Băsescu mai spune că fostul șef al SRI George Maior, cel care este acum ambasadorul României în America era creierul grupării din SRI și DNA, în timp ce Florian Coldea era doar un executant prea zelos.
”Coldea a fost un executant zelos, dar nu el a fost creierul, ci George Maior. Nu Florian Coldea a fost creierul acestei construcții supra statale. George Maior a fost. E mână de om politic. Nu putea un general să cheme Șefa Înaltei Curți... E clar că a fost gândirea lui George Maior....
Doamna Kovesi e un soi de Ponta. Cum deschide gura, cum trântește o minciună. A spus atâtea minciuni în ultimii doi ani. A participat la petrecerile SRI, sunt înregistrări cu ei, cu toți. Singurele înregistrări sunt făcute de SRI și ei știu. Au înregistrări cu tot, nu doar când bagaă chifteaua în gură, ca procurorul Sutiman, care și-o îndesa pe gât în jos. Doamna Kovesi și-a atins limitele, începe să fie o mare pagubă pentru DNA. Dacă are puțin respect, bine ar fi să se uite la decizia CCR și să își vadă de drum”, a spus Traian Băsescu la B1 TV.

Legătura dintre Maior, Coldea, Kovesi, Ponta, Ghiță și Blaga
El a mai vorbit și despre întâlnirile secrete dintre liderii PSD Liviu Dragnea, Victor Ponta sau Ilie Sârbu cu cei din servicii şi din DNA. Băsescu spune că social democraţii se întâlneau la fotbal-tenis cu George Maior sau Florian Coldea, foştii lideri din SRI. De la aceste întâlniri nu lipsea nici Laura Codruţa Kovesi.
"Acolo se întâlnea Stanciu cu SRI. Judecătorul Şelaru, unul dintre cei care putea să dea mandate pe siguranţă naţională. Ce foc lua doamna Stanciu şi cu Codruţa. Cum e posibil ca un deputat să fie cu procurorul şef DNA. Voi vă pupaţi pe gură cu Ponta, cu Sebastian Ghiţă, Ilie Sârbu. De la mine era Vasile Blaga. Acolo se discutau dosare şi alte întâmplări. Vezi cine urmează. Nu ştiu de ce stăteau bot în bot Dragnea, Ponta, Ilie Sârbu Ghiţă cu Maior, Kovesi şi Coldea.... Toţi cei din acea listă sunt la Academia Ştiinţelor Securităţii Naţionale.....Elena Udrea a fost o singură dată invitată la ziua lui Maior şi pe urmă nu au mai invitat-o. Şi pe mine m-a invitat, dar nu m-am dus. Eu nu mă trag de brăcinari cu subordonaţii. Ăsta e spiritul comandantului", a încheiat Băsescu.

Published in POLITIC

Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a lansat, de la tribuna Parlamentului, acuzații grave. El i-a cerut președintelui interimar al PNL, principalul partid de opoziție, ca, dacă tot este interesată despre corupție, să fie dezbătută această temă fără partizanat.
Călin Popescu Tăriceanu a afirmat că trebuie analizate în ce măsură și instituții precum DNA, ANI, ANAF sunt afectate de corupție, după cum au arătat și dosarele apărute, și, desigur, președintele Klaus Iohannis.
Călin Popescu Tăriceanu a mai subliniat că abuzurile din partea unor instituții de forță împotriav cetățenilor sunt inacceptabile.

„Doamna preşedinte interimar de la PNL a venit cu această temă recurentă a corupţiei. Eu sunt foarte bucuros că o preocupă acest subiect, dar aş vrea ca în egală măsură, pe lângă problema pe care a semnalat-o, să se preocupe de starea justiţiei, de modul defectuos în care funcţionează anumite instituţii ale statului, de corupţia care este chemată a fi combătută de instituţii care sunt ele însele corupte. Şi aici mă refer, din păcate, la DNA, la SRI, la ANI, la ANAF şi culminează acest fenomen grav de corupţie, din păcate, a preşedintelui României. Deci, vă rog foarte mult, suntem oricând dispuşi să facem o discuţie şi pe acest subiect. Dar nu partizană, discutăm despre tot”, a declarat, în faţa plenului Parlamentului, Călin Popescu Tăriceanu.

Published in POLITIC

Fostul co-președinte al PNL, Vasile Blaga, este audiat la DNA Ploiești în dosarul finanțării campaniei electorale prezidențiale din 2009. Nu a făcut nici un fel de declarații la intrarea la audieri. Vasile Blaga este cercetat pentru trafic de influență. La ieșirea din sediul DNA Vasile Blaga a refuzat să facă declarații cu privire la întrebările procurorilor pentru că ”Nu voi da niciodată detalii din cadrul unui dosar în curs de cercetare”.
Procurorii DNA spun că Blaga ar fi primit în mod repetat în perioada 2011-2012, prin interpus, suma totală de 200.000 de euro, iar de la Gheorghe Ştefan, suma de 500.000 de euro, bani despre a căror provenienţă avea cunoştinţă.

În urma acțiunii DNA el și-a dat demisia din fruntea PNL și a anunțat că renunță la o nouă candidatură.

Ce susțineau procurorii DNA la momentul punerii sub acuzare:

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești au dispus efectuarea urmăririi penale față de următorii suspecți:

ȘTEFAN GHEORGHE, la data faptelor vicepreședinte al unui partid aflat la guvernare și primar al municipiului Piatra Neamț, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de influență și folosirea influenței funcției de conducere într-un partid politic, în scopul obținerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite

BERDILĂ HORAȚIU BRUNO, reprezentant al unei societăți comerciale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de cumpărare de influență

BLAGA VASILE, la data faptelor secretar general al unui partid aflat la guvernare și senator în Parlamentul României, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe ce conturează următoarea stare de fapt:
La nivelul anului 2009, în cadrul formațiunii politice aflate la guvernare a existat o înțelegere vădită între persoane cu funcții de conducere și anume secretarul general Blaga Vasile și vicepreședintele Ștefan Gheorghe, în sensul obținerii de bani pentru partid. Potrivit înțelegerii, acest lucru urma să fie realizat prin numirea, cu ajutorul miniștrilor desemnați politic, a unor persoane agreate la conducerea companiilor naționale și instituțiilor publice din subordinea acestor ministere, prin intermediul cărora să se procedeze la atribuirea unor contracte de achiziție publică către firme dispuse să,,cotizeze” pentru formațiunea politică din care cei doi făceau parte.

În acest sens, suspectul Ștefan Gheorghe, în calitate de vicepreședinte al partidului aflat la guvernare, și-a folosit în mod direct influența deținută în mediul politic și a determinat persoanele cu putere de decizie de la nivelul ministerelor de resort să numească la conducerea unei companii naționale din domeniul energiei o anumită persoană. Respectiva persoană fusese agreată de suspecții Ștefan Gheorghe și Blaga Vasile și a fost dispusă să contribuie - indirect - la finanțarea partidului cu sume de bani, prin atribuirea preferențială a unor contracte de achiziție publică către diverse societăți indicate.

În perioada 2011 – 2012, suspectul Ștefan Gheorghe l-a informat pe suspectul Blaga Vasile asupra demersurilor prin care, prin intermediul directorului unei companii naționale din domeniul energiei se urmărea obținerea de bani pentru partid. Concret, prin încheierea de contracte de către respectiva companie națională – prin licitații trucate – cu firma suspectului Berdilă Horațiu Bruno, acesta a transferat din contractele respective o anumită sumă de bani la partid, reprezentând un procentaj prestabilit din valoarea contractelor.

Astfel, în perioada 2011 – 2012, suspectul Ștefan Gheorghe i-a condiționat persoanei numite prin influența sa, că va fi menținută în funcția de conducere la compania națională din energie dacă vor fi atribuite societății reprezentate de Berdilă Horațiu Bruno o serie de contracte de achiziții servicii și produse IT.

În paralel, Ștefan Gheorghe i-a promis lui Berdilă Horațiu Bruno că va interveni la directorul companiei, astfel încât firma omului de afaceri să câștige licitațiile publice organizate, iar în schimb, a pretins și a primit un procentaj cuprins între 10 și 25% din valoarea fiecărui contract astfel încheiat, primind pentru sine și pentru formațiunea politică din care făcea parte suma totală de aproximativ 25.000.000 lei.

Primirea în mod repetat de către suspectul Blaga Vasile, în perioada 2011 – 2012, în trei rânduri, prin interpus, a sumei totale de 200.000 euro, precum și de la suspectul Ștefan Gheorghe a sumei de 500.000 euro, despre a căror proveniență avea cunoștință, prin prisma celor de mai sus, a reprezentat consfințirea înțelegerii anterioare.



 



Published in POLITIC

Explicând neputința CJ Argeș de a rezolva anumite probleme administrative, dar și legislația debordant de greoaie și restrictivă, vicepreședintele CJ Argeș Ion Mânzână, unul din liderii PSD Argeș, partid care domină Argeșul de la Revoluție încoace, a avut o reacție care nu prea era de așteptat din partea unui personaj politic care a fost parlamentar (deci a promovat și a votat legi), iar acum a candidat și s-a zbătut pentru a obține funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean Argeș.

"Stăm cocoșați în fața Uniunii Europene și acceptăm cele mai grele condiții. Parcă suntem condamnați la locul de muncă. Spre deosebire de Polonia sau Ungaria, noi suntem țara cocoșaților! Nu ne ridicăm, că e la modă să stăm aplecați. Toți. Noi am mers cu slugărnicia la maxim. Și în alte state există corupția, numai la noi instituția fundamentală a statului e DNA. Trebuie să modificăm Constituția, deși nu știu dacă mai suntem stat democratic atunci. Avem manageri care stau de frică cu banii în buget", a declarat Mânzână. E adevărat că sunt manageri care stau de frică cu banii sub fund, dar tot așa de adevărat este că unii se luptă să ajungă manageri. Iar banii de salarii nu i-au donat bătăii de joc care s-a numit campania pentru Cumințenia Pământului, nici la SMURD, ci i-au băgat în buzunar. Adică, banii sunt buni, dar zero responsabilitate și capacitate de a găsit soluții legale pentru rezolvarea problemelor sau pentru a face investiții. 

Altfel, Mânzână are dreptate. România este o țară de cocoșați, pentru că am avut lideri la nivel național care au stat cocoșați pentru intereselor lor personale și ale grupurilor pe care le aveau în spate, apoi au cocoșat țara și, cocoșând țara, i-a cocoșat și pe românii care oricum erau învățați cu această poziție încă de pe vremea comunismului. 

Suntem țara care are cel mai greoi cadru legislativ , cu cea mai mare birocrație pentru accesarea de fonduri europene și în general pentru accesarea oricărui proiect. Mai puțin când e vorba despre pile și para-ndărăt. Iar acest sistem ni l-am impus singuri. Politic, economic și social, pentru că votând anumite persoane și partide sau absentând la vot, cetățenii au preferat să stea și ei aplecați. De aceea, suntem și săracii Europei. Și bolnavii Europei. Și, în scurt timp, analfabeții Europei. Și țara din Europa cu cei mai puțini kilometri de asfalt (aici trebuie să mulțumim și partenerilor strategici SUA).

Și țara care cumpără avioane și nave la mâna a doua, fără să impună țării de unde le cumpără legislația care stabilește clar că orice contract trebuie să aibă componenta de off-set. Adică România cumpără de un miliard de euro F-16 la mâna a doua din Portugalia, Portugalia trebuie să cumpere, de cel puțin 800 de milioane de euro (80% din valoarea contractului), din România tehnologie militară. De asta, DNA nu se ocupă, că e complicat, mai ales că, spre exemplu, contractul pentru avioanele SH  F-16, a fost încheiat de statul român pe legislația din SUA?!!

Altfel, da, este absurd să ai de făcut un pod în nouă luni, cum este vorba despre podul de la Vulturești care urmează să intre, de la anul, în lucru, dar să stai doi ani din cauza contestațiilor.

Și da, este absurd ca DNA să fie mai important decât guvernul sau parlamentarul și da, este absurd, conștienți fiind că și în alte state există corupție, dar la noi este mult prea mare față de alte state, ca lupta împotriva corupției să însemne nu DNA sau DIICOT sau parchete, ci o persoană. Indiferent cum se numește ea.

Published in POLITIC

După dosarele care vizează sponsorizarea campaniilor electorale de la PDL și Microsoft, Vasile Blaga, copreședinte PNL, a fost audiat luni la DNA, în calitate de martor, potrivit propriei declarații. La ieșire de la audieri, liderul liberal a dat detalii despre noul dosar în care a fost audiat.

Potrivit lui Blaga, procurorii DNA sunt interesați de un accident rutier produs la începutul lunii. Maşina lui Vasile Blaga a fost implicată într-un accident rutier destul de grav, cu o persoană rănită, pe centura Brașovului, pe 6 septembrie. Maşina era condusă de şeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Bihor, chestorul Liviu Popa. Vasile Blaga nu se afla în România la acel moment, fiind plecat la Berlin.

Vasile Blaga a declarat că procurorii l-au întrebat cum a ajuns mașina sa să fie condusă de șeful IPJ Bihor. La momentul accidentului, un consilier al politicianului a precizat că Liviu Popa este prieten de familie, iar mașina a fost împrumutată pentru o deplasare la București.



Published in POLITIC
Pagina 1 din 8