Duminică, 18 Februarie 2018

Dacă la capitolul miniștri Argeșul stă prost, la nivel de europarlamentari, județul nostru se poate lăuda cu cel putin trei aleși europeni care au legătură cu argeșenii. Este vorba despre Mircea Diaconu (originar din Vlădești, Argeș), din partea ALDE, nou-intrata Gabriela Zoană (din Pitești), de la PSD, în familia PSE, și Victor Boștinaru, care în repetate rânduri s-a declarat un reprezentant al Argeșului în Parlamentul European, vicepreședinte PSE, din partea PSD.

Toți trei au avut discursuri în războiul surd care s-a dat în ședința plenară a Parlamentului European de la Strasbourg pe tema justiției din țara noastră.

 Discursurile au semănat foarte mult cu cele din politica internă. În funcție de familia politică, au fost pro sau contra modificărilor la legile justiției. Cei mai acerbi critici au fost chiar europarlamentarii români ai PPE - Monica Macovei, Cristian Preda sau Traian Ungureanu. Aceștia au primit replici pe măsură din partea lui Mircea Diaconu, Victor Boștinaru, Viorica Nicolai, Laurențiu Rebega sau Maria Grapini. Gabriela Zoană a avut un discurs precum apa plată, neaducând un plus-valoare celorlalte discursuri din zona PSE sau ALDE. Ba la un moment dat, a vorbit despre centenar și despre faptul că aceste dezbateri din PE ar putea duce la o disensiune socială în România. De parcă această disensiune nu ar exista deja!

Finalul dezbaterilor nu a fost concluzionat cu vreo rezoluție.

Introducerea pe agenda Parlamentului European a unei dezbateri pe tema modificărilor aduse la adresa justiției a fost propusă de grupul Verzilor/Alianței Libere Europene din Parlamentul European.

 

Discursurile europarlamentarilor argeșeni:

Mircea Diaconu: "In 2015 s-au cerut de 16 ori mai multe mandate de ascultare si urmarire decat FBI. Au fost ascultati mii de cetateni in perioada alegerilor, pe motiv de siguranta nationala, terorism. Ca si cum, exact la alegeri, in jur de 1.000 de teroristi au aparut in Romania si au disparut apoi la fel de brusc. Vreau independenta Justitiei, dar mai ales a Romaniei!"

"E adevarat ca si eu sunt ingrijorat de statul de drept din Romania. Cred ca are probleme! In urma cu vreo zece ani s-au modificat Legile Justitiei fara nicio dezbatere public, prin asumare de raspundere si au dat atunci prerogativa presedintelui de respingere discretionara a numirii in functie a magistratilor in functii de conducere. Adica exact ce se reproseaza Poloniei astazi. Romania a devenit intre timp statul cu cele mai multe condamnari la CEDO pentru abuzuri impotriva cetatenilor sai. Si nimeni nu raspunde. Statul de drept are probleme in Romania! In acesti ani s-au emis in Romania mandate de ascultare din ce in ce mai multe. Dau doar un exemplu: in 2015 s-au cerut de 16 ori mai multe mandate de ascultare si urmarire decat FBI. Au fost ascultati mii de cetateni in perioada alegerilor, pe motiv de siguranta nationala, ca sa traduc mai simplu, terorism. Acestia erau oameni de afaceri, functionari, politicieni, unii candidati. Ca si cum, exact la alegeri, in jur de 1.000 de teroristi au aparut in Romania si au disparut apoi la fel de brusc. Intr-o tara in care nu exista niciun terorist si niciun act de terorism. Dupa alegeri au disparut. Deci, statul de drept are probleme in Romania. Conform Constitutiei noastre, Parlamentul este cel care poate repara aceste probleme, dupa parerea mea de cetatean, si nu trebuie sa ceara aprobarea nimenui si nu poate fi cenzurat de Curtea Constitutionala, care functioneaza. Vreau independenta Justitiei, dar mai ales a Romaniei!"

 

 

Victor Bostinaru:

"Comisia fie nu cunoaste situatia din Romania, fie inchide ochii la anumite aspecte... Un protocol secret incheiat intre DNA si Serviciul secret a permis sa se faca in Romania politie politica. Comisia atunci sau a stiut sau a tacut?"

"Recent Comisia declara, citez, 'noi cunoastem foarte bine situatia din Romania'. Doamna comisar Jurova, cu regret trebuie sa declar, inclusiv prin ce ati spus astazi in sala, Comisia fie nu cunoaste situatia din Romania, fie inchide ochii la anumite aspecte. Cat despre continutul modificarilor, solutiile sunt in acord cu recomandarile Comisiei de la Venetia, ale Curtii Constitutionale si sunt inspirate din solutii existente in alte state membre ale UE. Refuz sa cred ca solutii care garanteaza independenta justitiei, drepturile si libertatile fundamentale in vestul Europei devin pur si simplu inacceptabile in Romania. Refuz sa cred ca tara mea este trata ca o tara de mana a doua. In plus, Comisia amesteca, in mod greu de calificat, evaluarea celor trei legi, care au fost deja adoptate, cu ceea ce ar urma sa se intample in viitor, nespunandu-ne niciun singur element de referinta, articol, paragraf sau parte din lege care ar pune cea mai mica problema de independenta, neutralitate sau afectarea luptei impotriva coruptiei. Un protocol secret incheiat intre DNA si Serviciul secret a permis sa se faca in Romania politie politica. Comisia atunci sau a stiut sau a tacut la acest lucru? Procurorii romani au comis in mod repetat abuzuri protejate de conducerea DNA! Comisia sau a stiut sau a tacut sau le-a facut pe amandoua? De aceea, vreau sa cred ca, si ii indemn pe colegii mei din plen, sa citeasca si alte surse, poate asa veti intelege ce se intampla si cu Romania."

 

Gabriela Zoană

Nu este cazul să vorbim despre nerespectarea statului de drept în România. pachetul legilor justiției vine ca o necesitate a corelării legislației interne cu deciziile Curții Constituționale, jurisprudenței CEDO, recomandărilor Comisiei Europene, dar și a propunerilor corpurilor profesionale și ale instituțiilor ce deservesc Justiția în România. Niciodată nu s-a pus problema ca Parlamentul României să nu ia în considerare deciziile CCR. Iar în ceea ce privește procesul de legiferare în România, există dublu control: pe de o parte controlul exercitat de Curtea Constituțională, iar pe de altă parte controlul exercitat de președinte. Ceea ce se întâmplă astăzi în România este dovada perfectă a exercițiului democrației, implicându-se deopotrivă societatea civilă, cât și reprezentanții forului ales de români. 2018 este anul Centenarului Marii Uniri. România este în sărbătoare! Se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire.Îmi doresc să ne unim cu toții eforturile și energia pentru a sărbători România. Asistăm la dezbateri firești într-o democrație performantă, însă dezbaterile interne nu trebuie prezentate în parlamentul European ca fiind subiecte false de dispute politice, existând riscul să se creeze emoție și dezbinare socială în anul Centenarului.  

 

 

Născută în Cehia, Vera Jourova a trecut prin momente grele înainte să ajugă în înalta funcție pe care azi o deține. Ea a fost încarcerată pentru o perioadă de o lună, fiind acuzată de luare de mită. 

Vera Jourova a fost ulterior achitată, fiind găsită nevinovată. Astfel a început lupta ei împotriva acuzațiilor nefondate. Mai mult, perioada petrecută în închisoare a lăsat urme grele, acesta fiind motivul pentru care actualul Comisar pe justiție a divorțat, scrie Financial Times. Totul se întâmpla în urmă cu mai bine de 10 ani.

În 2014, înainte să preia portofoliul pe justiție în Comisia Europeană, Vera Jourova declara că: „nu îmi venea să cred că era posibil ca cineva să fie închis fără să existe dovezi”.

Published in POLITIC

Dacă la capitolul miniștri Argeșul stă prost, la nivel de europarlamentari, județul nostru se poate lăuda cu cel putin trei aleși europeni care au legătură cu argeșenii. Este vorba despre Mircea Diaconu (originar din Vlădești, Argeș), din partea ALDE, nou-intrata Gabriela Zoană (din Pitești), de la PSD, în familia PSE, și Victor Boștinaru, care în repetate rânduri s-a declarat un reprezentant al Argeșului în Parlamentul European, vicepreședinte PSE, din partea PSD.

Toți trei au avut discursuri în războiul surd care s-a dat în ședința plenară a Parlamentului European de la Strasbourg pe tema justiției din țara noastră.

 Discursurile au semănat foarte mult cu cele din politica internă. În funcție de familia politică, au fost pro sau contra modificărilor la legile justiției. Cei mai acerbi critici au fost chiar europarlamentarii români ai PPE - Monica Macovei, Cristian Preda sau Traian Ungureanu. Aceștia au primit replici pe măsură din partea lui Mircea Diaconu, Victor Boștinaru, Viorica Nicolai, Laurențiu Rebega sau Maria Grapini. Gabriela Zoană a avut un discurs precum apa plată, neaducând un plus-valoare celorlalte discursuri din zona PSE sau ALDE. Ba la un moment dat, a vorbit despre centenar și despre faptul că aceste dezbateri din PE ar putea duce la o disensiune socială în România. De parcă această disensiune nu ar exista deja!

Finalul dezbaterilor nu a fost concluzionat cu vreo rezoluție.

Introducerea pe agenda Parlamentului European a unei dezbateri pe tema modificărilor aduse la adresa justiției a fost propusă de grupul Verzilor/Alianței Libere Europene din Parlamentul European.

 

Discursurile europarlamentarilor argeșeni:

Mircea Diaconu: "In 2015 s-au cerut de 16 ori mai multe mandate de ascultare si urmarire decat FBI. Au fost ascultati mii de cetateni in perioada alegerilor, pe motiv de siguranta nationala, terorism. Ca si cum, exact la alegeri, in jur de 1.000 de teroristi au aparut in Romania si au disparut apoi la fel de brusc. Vreau independenta Justitiei, dar mai ales a Romaniei!"

"E adevarat ca si eu sunt ingrijorat de statul de drept din Romania. Cred ca are probleme! In urma cu vreo zece ani s-au modificat Legile Justitiei fara nicio dezbatere public, prin asumare de raspundere si au dat atunci prerogativa presedintelui de respingere discretionara a numirii in functie a magistratilor in functii de conducere. Adica exact ce se reproseaza Poloniei astazi. Romania a devenit intre timp statul cu cele mai multe condamnari la CEDO pentru abuzuri impotriva cetatenilor sai. Si nimeni nu raspunde. Statul de drept are probleme in Romania! In acesti ani s-au emis in Romania mandate de ascultare din ce in ce mai multe. Dau doar un exemplu: in 2015 s-au cerut de 16 ori mai multe mandate de ascultare si urmarire decat FBI. Au fost ascultati mii de cetateni in perioada alegerilor, pe motiv de siguranta nationala, ca sa traduc mai simplu, terorism. Acestia erau oameni de afaceri, functionari, politicieni, unii candidati. Ca si cum, exact la alegeri, in jur de 1.000 de teroristi au aparut in Romania si au disparut apoi la fel de brusc. Intr-o tara in care nu exista niciun terorist si niciun act de terorism. Dupa alegeri au disparut. Deci, statul de drept are probleme in Romania. Conform Constitutiei noastre, Parlamentul este cel care poate repara aceste probleme, dupa parerea mea de cetatean, si nu trebuie sa ceara aprobarea nimenui si nu poate fi cenzurat de Curtea Constitutionala, care functioneaza. Vreau independenta Justitiei, dar mai ales a Romaniei!"

 

 

Victor Bostinaru:

"Comisia fie nu cunoaste situatia din Romania, fie inchide ochii la anumite aspecte... Un protocol secret incheiat intre DNA si Serviciul secret a permis sa se faca in Romania politie politica. Comisia atunci sau a stiut sau a tacut?"

"Recent Comisia declara, citez, 'noi cunoastem foarte bine situatia din Romania'. Doamna comisar Jurova, cu regret trebuie sa declar, inclusiv prin ce ati spus astazi in sala, Comisia fie nu cunoaste situatia din Romania, fie inchide ochii la anumite aspecte. Cat despre continutul modificarilor, solutiile sunt in acord cu recomandarile Comisiei de la Venetia, ale Curtii Constitutionale si sunt inspirate din solutii existente in alte state membre ale UE. Refuz sa cred ca solutii care garanteaza independenta justitiei, drepturile si libertatile fundamentale in vestul Europei devin pur si simplu inacceptabile in Romania. Refuz sa cred ca tara mea este trata ca o tara de mana a doua. In plus, Comisia amesteca, in mod greu de calificat, evaluarea celor trei legi, care au fost deja adoptate, cu ceea ce ar urma sa se intample in viitor, nespunandu-ne niciun singur element de referinta, articol, paragraf sau parte din lege care ar pune cea mai mica problema de independenta, neutralitate sau afectarea luptei impotriva coruptiei. Un protocol secret incheiat intre DNA si Serviciul secret a permis sa se faca in Romania politie politica. Comisia atunci sau a stiut sau a tacut la acest lucru? Procurorii romani au comis in mod repetat abuzuri protejate de conducerea DNA! Comisia sau a stiut sau a tacut sau le-a facut pe amandoua? De aceea, vreau sa cred ca, si ii indemn pe colegii mei din plen, sa citeasca si alte surse, poate asa veti intelege ce se intampla si cu Romania."

 

Gabriela Zoană

Nu este cazul să vorbim despre nerespectarea statului de drept în România. pachetul legilor justiției vine ca o necesitate a corelării legislației interne cu deciziile Curții Constituționale, jurisprudenței CEDO, recomandărilor Comisiei Europene, dar și a propunerilor corpurilor profesionale și ale instituțiilor ce deservesc Justiția în România. Niciodată nu s-a pus problema ca Parlamentul României să nu ia în considerare deciziile CCR. Iar în ceea ce privește procesul de legiferare în România, există dublu control: pe de o parte controlul exercitat de Curtea Constituțională, iar pe de altă parte controlul exercitat de președinte. Ceea ce se întâmplă astăzi în România este dovada perfectă a exercițiului democrației, implicându-se deopotrivă societatea civilă, cât și reprezentanții forului ales de români. 2018 este anul Centenarului Marii Uniri. România este în sărbătoare! Se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire.Îmi doresc să ne unim cu toții eforturile și energia pentru a sărbători România. Asistăm la dezbateri firești într-o democrație performantă, însă dezbaterile interne nu trebuie prezentate în parlamentul European ca fiind subiecte false de dispute politice, existând riscul să se creeze emoție și dezbinare socială în anul Centenarului.  

 

 

Născută în Cehia, Vera Jourova a trecut prin momente grele înainte să ajugă în înalta funcție pe care azi o deține. Ea a fost încarcerată pentru o perioadă de o lună, fiind acuzată de luare de mită. 

Vera Jourova a fost ulterior achitată, fiind găsită nevinovată. Astfel a început lupta ei împotriva acuzațiilor nefondate. Mai mult, perioada petrecută în închisoare a lăsat urme grele, acesta fiind motivul pentru care actualul Comisar pe justiție a divorțat, scrie Financial Times. Totul se întâmpla în urmă cu mai bine de 10 ani.

În 2014, înainte să preia portofoliul pe justiție în Comisia Europeană, Vera Jourova declara că: „nu îmi venea să cred că era posibil ca cineva să fie închis fără să existe dovezi”.

Published in POLITIC

Dacă la capitolul miniștri Argeșul stă prost, la nivel de europarlamentari, județul nostru se poate lăuda cu cel putin trei aleși europeni care au legătură cu argeșenii. Este vorba despre Mircea Diaconu (originar din Vlădești, Argeș), din partea ALDE, nou-intrata Gabriela Zoană (din Pitești), de la PSD, în familia PSE, și Victor Boștinaru, care în repetate rânduri s-a declarat un reprezentant al Argeșului în Parlamentul European, vicepreședinte PSE, din partea PSD.

Toți trei au avut discursuri în războiul surd care s-a dat în ședința plenară a Parlamentului European de la Strasbourg pe tema justiției din țara noastră.

 Discursurile au semănat foarte mult cu cele din politica internă. În funcție de familia politică, au fost pro sau contra modificărilor la legile justiției. Cei mai acerbi critici au fost chiar europarlamentarii români ai PPE - Monica Macovei, Cristian Preda sau Traian Ungureanu. Aceștia au primit replici pe măsură din partea lui Mircea Diaconu, Victor Boștinaru, Viorica Nicolai, Laurențiu Rebega sau Maria Grapini. Gabriela Zoană a avut un discurs precum apa plată, neaducând un plus-valoare celorlalte discursuri din zona PSE sau ALDE. Ba la un moment dat, a vorbit despre centenar și despre faptul că aceste dezbateri din PE ar putea duce la o disensiune socială în România. De parcă această disensiune nu ar exista deja!

Finalul dezbaterilor nu a fost concluzionat cu vreo rezoluție.

Introducerea pe agenda Parlamentului European a unei dezbateri pe tema modificărilor aduse la adresa justiției a fost propusă de grupul Verzilor/Alianței Libere Europene din Parlamentul European.

 

Discursurile europarlamentarilor argeșeni:

Mircea Diaconu: "In 2015 s-au cerut de 16 ori mai multe mandate de ascultare si urmarire decat FBI. Au fost ascultati mii de cetateni in perioada alegerilor, pe motiv de siguranta nationala, terorism. Ca si cum, exact la alegeri, in jur de 1.000 de teroristi au aparut in Romania si au disparut apoi la fel de brusc. Vreau independenta Justitiei, dar mai ales a Romaniei!"

"E adevarat ca si eu sunt ingrijorat de statul de drept din Romania. Cred ca are probleme! In urma cu vreo zece ani s-au modificat Legile Justitiei fara nicio dezbatere public, prin asumare de raspundere si au dat atunci prerogativa presedintelui de respingere discretionara a numirii in functie a magistratilor in functii de conducere. Adica exact ce se reproseaza Poloniei astazi. Romania a devenit intre timp statul cu cele mai multe condamnari la CEDO pentru abuzuri impotriva cetatenilor sai. Si nimeni nu raspunde. Statul de drept are probleme in Romania! In acesti ani s-au emis in Romania mandate de ascultare din ce in ce mai multe. Dau doar un exemplu: in 2015 s-au cerut de 16 ori mai multe mandate de ascultare si urmarire decat FBI. Au fost ascultati mii de cetateni in perioada alegerilor, pe motiv de siguranta nationala, ca sa traduc mai simplu, terorism. Acestia erau oameni de afaceri, functionari, politicieni, unii candidati. Ca si cum, exact la alegeri, in jur de 1.000 de teroristi au aparut in Romania si au disparut apoi la fel de brusc. Intr-o tara in care nu exista niciun terorist si niciun act de terorism. Dupa alegeri au disparut. Deci, statul de drept are probleme in Romania. Conform Constitutiei noastre, Parlamentul este cel care poate repara aceste probleme, dupa parerea mea de cetatean, si nu trebuie sa ceara aprobarea nimenui si nu poate fi cenzurat de Curtea Constitutionala, care functioneaza. Vreau independenta Justitiei, dar mai ales a Romaniei!"

 

 

Victor Bostinaru:

"Comisia fie nu cunoaste situatia din Romania, fie inchide ochii la anumite aspecte... Un protocol secret incheiat intre DNA si Serviciul secret a permis sa se faca in Romania politie politica. Comisia atunci sau a stiut sau a tacut?"

"Recent Comisia declara, citez, 'noi cunoastem foarte bine situatia din Romania'. Doamna comisar Jurova, cu regret trebuie sa declar, inclusiv prin ce ati spus astazi in sala, Comisia fie nu cunoaste situatia din Romania, fie inchide ochii la anumite aspecte. Cat despre continutul modificarilor, solutiile sunt in acord cu recomandarile Comisiei de la Venetia, ale Curtii Constitutionale si sunt inspirate din solutii existente in alte state membre ale UE. Refuz sa cred ca solutii care garanteaza independenta justitiei, drepturile si libertatile fundamentale in vestul Europei devin pur si simplu inacceptabile in Romania. Refuz sa cred ca tara mea este trata ca o tara de mana a doua. In plus, Comisia amesteca, in mod greu de calificat, evaluarea celor trei legi, care au fost deja adoptate, cu ceea ce ar urma sa se intample in viitor, nespunandu-ne niciun singur element de referinta, articol, paragraf sau parte din lege care ar pune cea mai mica problema de independenta, neutralitate sau afectarea luptei impotriva coruptiei. Un protocol secret incheiat intre DNA si Serviciul secret a permis sa se faca in Romania politie politica. Comisia atunci sau a stiut sau a tacut la acest lucru? Procurorii romani au comis in mod repetat abuzuri protejate de conducerea DNA! Comisia sau a stiut sau a tacut sau le-a facut pe amandoua? De aceea, vreau sa cred ca, si ii indemn pe colegii mei din plen, sa citeasca si alte surse, poate asa veti intelege ce se intampla si cu Romania."

 

Gabriela Zoană

Nu este cazul să vorbim despre nerespectarea statului de drept în România. pachetul legilor justiției vine ca o necesitate a corelării legislației interne cu deciziile Curții Constituționale, jurisprudenței CEDO, recomandărilor Comisiei Europene, dar și a propunerilor corpurilor profesionale și ale instituțiilor ce deservesc Justiția în România. Niciodată nu s-a pus problema ca Parlamentul României să nu ia în considerare deciziile CCR. Iar în ceea ce privește procesul de legiferare în România, există dublu control: pe de o parte controlul exercitat de Curtea Constituțională, iar pe de altă parte controlul exercitat de președinte. Ceea ce se întâmplă astăzi în România este dovada perfectă a exercițiului democrației, implicându-se deopotrivă societatea civilă, cât și reprezentanții forului ales de români. 2018 este anul Centenarului Marii Uniri. România este în sărbătoare! Se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire.Îmi doresc să ne unim cu toții eforturile și energia pentru a sărbători România. Asistăm la dezbateri firești într-o democrație performantă, însă dezbaterile interne nu trebuie prezentate în parlamentul European ca fiind subiecte false de dispute politice, existând riscul să se creeze emoție și dezbinare socială în anul Centenarului.  

 

 

Născută în Cehia, Vera Jourova a trecut prin momente grele înainte să ajugă în înalta funcție pe care azi o deține. Ea a fost încarcerată pentru o perioadă de o lună, fiind acuzată de luare de mită. 

Vera Jourova a fost ulterior achitată, fiind găsită nevinovată. Astfel a început lupta ei împotriva acuzațiilor nefondate. Mai mult, perioada petrecută în închisoare a lăsat urme grele, acesta fiind motivul pentru care actualul Comisar pe justiție a divorțat, scrie Financial Times. Totul se întâmpla în urmă cu mai bine de 10 ani.

În 2014, înainte să preia portofoliul pe justiție în Comisia Europeană, Vera Jourova declara că: „nu îmi venea să cred că era posibil ca cineva să fie închis fără să existe dovezi”.

Published in POLITIC

Dacă la capitolul miniștri Argeșul stă prost, la nivel de europarlamentari, județul nostru se poate lăuda cu cel putin trei aleși europeni care au legătură cu argeșenii. Este vorba despre Mircea Diaconu (originar din Vlădești, Argeș), din partea ALDE, nou-intrata Gabriela Zoană (din Pitești), de la PSD, în familia PSE, și Victor Boștinaru, care în repetate rânduri s-a declarat un reprezentant al Argeșului în Parlamentul European, vicepreședinte PSE, din partea PSD.

Toți trei au avut discursuri în războiul surd care s-a dat în ședința plenară a Parlamentului European de la Strasbourg pe tema justiției din țara noastră.

 Discursurile au semănat foarte mult cu cele din politica internă. În funcție de familia politică, au fost pro sau contra modificărilor la legile justiției. Cei mai acerbi critici au fost chiar europarlamentarii români ai PPE - Monica Macovei, Cristian Preda sau Traian Ungureanu. Aceștia au primit replici pe măsură din partea lui Mircea Diaconu, Victor Boștinaru, Viorica Nicolai, Laurențiu Rebega sau Maria Grapini. Gabriela Zoană a avut un discurs precum apa plată, neaducând un plus-valoare celorlalte discursuri din zona PSE sau ALDE. Ba la un moment dat, a vorbit despre centenar și despre faptul că aceste dezbateri din PE ar putea duce la o disensiune socială în România. De parcă această disensiune nu ar exista deja!

Finalul dezbaterilor nu a fost concluzionat cu vreo rezoluție.

Introducerea pe agenda Parlamentului European a unei dezbateri pe tema modificărilor aduse la adresa justiției a fost propusă de grupul Verzilor/Alianței Libere Europene din Parlamentul European.

 

Discursurile europarlamentarilor argeșeni:

Mircea Diaconu: "In 2015 s-au cerut de 16 ori mai multe mandate de ascultare si urmarire decat FBI. Au fost ascultati mii de cetateni in perioada alegerilor, pe motiv de siguranta nationala, terorism. Ca si cum, exact la alegeri, in jur de 1.000 de teroristi au aparut in Romania si au disparut apoi la fel de brusc. Vreau independenta Justitiei, dar mai ales a Romaniei!"

"E adevarat ca si eu sunt ingrijorat de statul de drept din Romania. Cred ca are probleme! In urma cu vreo zece ani s-au modificat Legile Justitiei fara nicio dezbatere public, prin asumare de raspundere si au dat atunci prerogativa presedintelui de respingere discretionara a numirii in functie a magistratilor in functii de conducere. Adica exact ce se reproseaza Poloniei astazi. Romania a devenit intre timp statul cu cele mai multe condamnari la CEDO pentru abuzuri impotriva cetatenilor sai. Si nimeni nu raspunde. Statul de drept are probleme in Romania! In acesti ani s-au emis in Romania mandate de ascultare din ce in ce mai multe. Dau doar un exemplu: in 2015 s-au cerut de 16 ori mai multe mandate de ascultare si urmarire decat FBI. Au fost ascultati mii de cetateni in perioada alegerilor, pe motiv de siguranta nationala, ca sa traduc mai simplu, terorism. Acestia erau oameni de afaceri, functionari, politicieni, unii candidati. Ca si cum, exact la alegeri, in jur de 1.000 de teroristi au aparut in Romania si au disparut apoi la fel de brusc. Intr-o tara in care nu exista niciun terorist si niciun act de terorism. Dupa alegeri au disparut. Deci, statul de drept are probleme in Romania. Conform Constitutiei noastre, Parlamentul este cel care poate repara aceste probleme, dupa parerea mea de cetatean, si nu trebuie sa ceara aprobarea nimenui si nu poate fi cenzurat de Curtea Constitutionala, care functioneaza. Vreau independenta Justitiei, dar mai ales a Romaniei!"

 

 

Victor Bostinaru:

"Comisia fie nu cunoaste situatia din Romania, fie inchide ochii la anumite aspecte... Un protocol secret incheiat intre DNA si Serviciul secret a permis sa se faca in Romania politie politica. Comisia atunci sau a stiut sau a tacut?"

"Recent Comisia declara, citez, 'noi cunoastem foarte bine situatia din Romania'. Doamna comisar Jurova, cu regret trebuie sa declar, inclusiv prin ce ati spus astazi in sala, Comisia fie nu cunoaste situatia din Romania, fie inchide ochii la anumite aspecte. Cat despre continutul modificarilor, solutiile sunt in acord cu recomandarile Comisiei de la Venetia, ale Curtii Constitutionale si sunt inspirate din solutii existente in alte state membre ale UE. Refuz sa cred ca solutii care garanteaza independenta justitiei, drepturile si libertatile fundamentale in vestul Europei devin pur si simplu inacceptabile in Romania. Refuz sa cred ca tara mea este trata ca o tara de mana a doua. In plus, Comisia amesteca, in mod greu de calificat, evaluarea celor trei legi, care au fost deja adoptate, cu ceea ce ar urma sa se intample in viitor, nespunandu-ne niciun singur element de referinta, articol, paragraf sau parte din lege care ar pune cea mai mica problema de independenta, neutralitate sau afectarea luptei impotriva coruptiei. Un protocol secret incheiat intre DNA si Serviciul secret a permis sa se faca in Romania politie politica. Comisia atunci sau a stiut sau a tacut la acest lucru? Procurorii romani au comis in mod repetat abuzuri protejate de conducerea DNA! Comisia sau a stiut sau a tacut sau le-a facut pe amandoua? De aceea, vreau sa cred ca, si ii indemn pe colegii mei din plen, sa citeasca si alte surse, poate asa veti intelege ce se intampla si cu Romania."

 

Gabriela Zoană

Nu este cazul să vorbim despre nerespectarea statului de drept în România. pachetul legilor justiției vine ca o necesitate a corelării legislației interne cu deciziile Curții Constituționale, jurisprudenței CEDO, recomandărilor Comisiei Europene, dar și a propunerilor corpurilor profesionale și ale instituțiilor ce deservesc Justiția în România. Niciodată nu s-a pus problema ca Parlamentul României să nu ia în considerare deciziile CCR. Iar în ceea ce privește procesul de legiferare în România, există dublu control: pe de o parte controlul exercitat de Curtea Constituțională, iar pe de altă parte controlul exercitat de președinte. Ceea ce se întâmplă astăzi în România este dovada perfectă a exercițiului democrației, implicându-se deopotrivă societatea civilă, cât și reprezentanții forului ales de români. 2018 este anul Centenarului Marii Uniri. România este în sărbătoare! Se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire.Îmi doresc să ne unim cu toții eforturile și energia pentru a sărbători România. Asistăm la dezbateri firești într-o democrație performantă, însă dezbaterile interne nu trebuie prezentate în parlamentul European ca fiind subiecte false de dispute politice, existând riscul să se creeze emoție și dezbinare socială în anul Centenarului.  

 

 

Născută în Cehia, Vera Jourova a trecut prin momente grele înainte să ajugă în înalta funcție pe care azi o deține. Ea a fost încarcerată pentru o perioadă de o lună, fiind acuzată de luare de mită. 

Vera Jourova a fost ulterior achitată, fiind găsită nevinovată. Astfel a început lupta ei împotriva acuzațiilor nefondate. Mai mult, perioada petrecută în închisoare a lăsat urme grele, acesta fiind motivul pentru care actualul Comisar pe justiție a divorțat, scrie Financial Times. Totul se întâmpla în urmă cu mai bine de 10 ani.

În 2014, înainte să preia portofoliul pe justiție în Comisia Europeană, Vera Jourova declara că: „nu îmi venea să cred că era posibil ca cineva să fie închis fără să existe dovezi”.

Published in POLITIC

Dacă la capitolul miniștri Argeșul stă prost, la nivel de europarlamentari, județul nostru se poate lăuda cu cel putin trei aleși europeni care au legătură cu argeșenii. Este vorba despre Mircea Diaconu (originar din Vlădești, Argeș), din partea ALDE, nou-intrata Gabriela Zoană (din Pitești), de la PSD, în familia PSE, și Victor Boștinaru, care în repetate rânduri s-a declarat un reprezentant al Argeșului în Parlamentul European, vicepreședinte PSE, din partea PSD.

Toți trei au avut discursuri în războiul surd care s-a dat în ședința plenară a Parlamentului European de la Strasbourg pe tema justiției din țara noastră.

 Discursurile au semănat foarte mult cu cele din politica internă. În funcție de familia politică, au fost pro sau contra modificărilor la legile justiției. Cei mai acerbi critici au fost chiar europarlamentarii români ai PPE - Monica Macovei, Cristian Preda sau Traian Ungureanu. Aceștia au primit replici pe măsură din partea lui Mircea Diaconu, Victor Boștinaru, Viorica Nicolai, Laurențiu Rebega sau Maria Grapini. Gabriela Zoană a avut un discurs precum apa plată, neaducând un plus-valoare celorlalte discursuri din zona PSE sau ALDE. Ba la un moment dat, a vorbit despre centenar și despre faptul că aceste dezbateri din PE ar putea duce la o disensiune socială în România. De parcă această disensiune nu ar exista deja!

Finalul dezbaterilor nu a fost concluzionat cu vreo rezoluție.

Introducerea pe agenda Parlamentului European a unei dezbateri pe tema modificărilor aduse la adresa justiției a fost propusă de grupul Verzilor/Alianței Libere Europene din Parlamentul European.

 

Discursurile europarlamentarilor argeșeni:

Mircea Diaconu: "In 2015 s-au cerut de 16 ori mai multe mandate de ascultare si urmarire decat FBI. Au fost ascultati mii de cetateni in perioada alegerilor, pe motiv de siguranta nationala, terorism. Ca si cum, exact la alegeri, in jur de 1.000 de teroristi au aparut in Romania si au disparut apoi la fel de brusc. Vreau independenta Justitiei, dar mai ales a Romaniei!"

"E adevarat ca si eu sunt ingrijorat de statul de drept din Romania. Cred ca are probleme! In urma cu vreo zece ani s-au modificat Legile Justitiei fara nicio dezbatere public, prin asumare de raspundere si au dat atunci prerogativa presedintelui de respingere discretionara a numirii in functie a magistratilor in functii de conducere. Adica exact ce se reproseaza Poloniei astazi. Romania a devenit intre timp statul cu cele mai multe condamnari la CEDO pentru abuzuri impotriva cetatenilor sai. Si nimeni nu raspunde. Statul de drept are probleme in Romania! In acesti ani s-au emis in Romania mandate de ascultare din ce in ce mai multe. Dau doar un exemplu: in 2015 s-au cerut de 16 ori mai multe mandate de ascultare si urmarire decat FBI. Au fost ascultati mii de cetateni in perioada alegerilor, pe motiv de siguranta nationala, ca sa traduc mai simplu, terorism. Acestia erau oameni de afaceri, functionari, politicieni, unii candidati. Ca si cum, exact la alegeri, in jur de 1.000 de teroristi au aparut in Romania si au disparut apoi la fel de brusc. Intr-o tara in care nu exista niciun terorist si niciun act de terorism. Dupa alegeri au disparut. Deci, statul de drept are probleme in Romania. Conform Constitutiei noastre, Parlamentul este cel care poate repara aceste probleme, dupa parerea mea de cetatean, si nu trebuie sa ceara aprobarea nimenui si nu poate fi cenzurat de Curtea Constitutionala, care functioneaza. Vreau independenta Justitiei, dar mai ales a Romaniei!"

 

 

Victor Bostinaru:

"Comisia fie nu cunoaste situatia din Romania, fie inchide ochii la anumite aspecte... Un protocol secret incheiat intre DNA si Serviciul secret a permis sa se faca in Romania politie politica. Comisia atunci sau a stiut sau a tacut?"

"Recent Comisia declara, citez, 'noi cunoastem foarte bine situatia din Romania'. Doamna comisar Jurova, cu regret trebuie sa declar, inclusiv prin ce ati spus astazi in sala, Comisia fie nu cunoaste situatia din Romania, fie inchide ochii la anumite aspecte. Cat despre continutul modificarilor, solutiile sunt in acord cu recomandarile Comisiei de la Venetia, ale Curtii Constitutionale si sunt inspirate din solutii existente in alte state membre ale UE. Refuz sa cred ca solutii care garanteaza independenta justitiei, drepturile si libertatile fundamentale in vestul Europei devin pur si simplu inacceptabile in Romania. Refuz sa cred ca tara mea este trata ca o tara de mana a doua. In plus, Comisia amesteca, in mod greu de calificat, evaluarea celor trei legi, care au fost deja adoptate, cu ceea ce ar urma sa se intample in viitor, nespunandu-ne niciun singur element de referinta, articol, paragraf sau parte din lege care ar pune cea mai mica problema de independenta, neutralitate sau afectarea luptei impotriva coruptiei. Un protocol secret incheiat intre DNA si Serviciul secret a permis sa se faca in Romania politie politica. Comisia atunci sau a stiut sau a tacut la acest lucru? Procurorii romani au comis in mod repetat abuzuri protejate de conducerea DNA! Comisia sau a stiut sau a tacut sau le-a facut pe amandoua? De aceea, vreau sa cred ca, si ii indemn pe colegii mei din plen, sa citeasca si alte surse, poate asa veti intelege ce se intampla si cu Romania."

 

Gabriela Zoană

Nu este cazul să vorbim despre nerespectarea statului de drept în România. pachetul legilor justiției vine ca o necesitate a corelării legislației interne cu deciziile Curții Constituționale, jurisprudenței CEDO, recomandărilor Comisiei Europene, dar și a propunerilor corpurilor profesionale și ale instituțiilor ce deservesc Justiția în România. Niciodată nu s-a pus problema ca Parlamentul României să nu ia în considerare deciziile CCR. Iar în ceea ce privește procesul de legiferare în România, există dublu control: pe de o parte controlul exercitat de Curtea Constituțională, iar pe de altă parte controlul exercitat de președinte. Ceea ce se întâmplă astăzi în România este dovada perfectă a exercițiului democrației, implicându-se deopotrivă societatea civilă, cât și reprezentanții forului ales de români. 2018 este anul Centenarului Marii Uniri. România este în sărbătoare! Se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire.Îmi doresc să ne unim cu toții eforturile și energia pentru a sărbători România. Asistăm la dezbateri firești într-o democrație performantă, însă dezbaterile interne nu trebuie prezentate în parlamentul European ca fiind subiecte false de dispute politice, existând riscul să se creeze emoție și dezbinare socială în anul Centenarului.  

 

 

Născută în Cehia, Vera Jourova a trecut prin momente grele înainte să ajugă în înalta funcție pe care azi o deține. Ea a fost încarcerată pentru o perioadă de o lună, fiind acuzată de luare de mită. 

Vera Jourova a fost ulterior achitată, fiind găsită nevinovată. Astfel a început lupta ei împotriva acuzațiilor nefondate. Mai mult, perioada petrecută în închisoare a lăsat urme grele, acesta fiind motivul pentru care actualul Comisar pe justiție a divorțat, scrie Financial Times. Totul se întâmpla în urmă cu mai bine de 10 ani.

În 2014, înainte să preia portofoliul pe justiție în Comisia Europeană, Vera Jourova declara că: „nu îmi venea să cred că era posibil ca cineva să fie închis fără să existe dovezi”.

Published in POLITIC

Dacă la capitolul miniștri Argeșul stă prost, la nivel de europarlamentari, județul nostru se poate lăuda cu cel putin trei aleși europeni care au legătură cu argeșenii. Este vorba despre Mircea Diaconu (originar din Vlădești, Argeș), din partea ALDE, nou-intrata Gabriela Zoană (din Pitești), de la PSD, în familia PSE, și Victor Boștinaru, care în repetate rânduri s-a declarat un reprezentant al Argeșului în Parlamentul European, vicepreședinte PSE, din partea PSD.

Toți trei au avut discursuri în războiul surd care s-a dat în ședința plenară a Parlamentului European de la Strasbourg pe tema justiției din țara noastră.

 Discursurile au semănat foarte mult cu cele din politica internă. În funcție de familia politică, au fost pro sau contra modificărilor la legile justiției. Cei mai acerbi critici au fost chiar europarlamentarii români ai PPE - Monica Macovei, Cristian Preda sau Traian Ungureanu. Aceștia au primit replici pe măsură din partea lui Mircea Diaconu, Victor Boștinaru, Viorica Nicolai, Laurențiu Rebega sau Maria Grapini. Gabriela Zoană a avut un discurs precum apa plată, neaducând un plus-valoare celorlalte discursuri din zona PSE sau ALDE. Ba la un moment dat, a vorbit despre centenar și despre faptul că aceste dezbateri din PE ar putea duce la o disensiune socială în România. De parcă această disensiune nu ar exista deja!

Finalul dezbaterilor nu a fost concluzionat cu vreo rezoluție.

Introducerea pe agenda Parlamentului European a unei dezbateri pe tema modificărilor aduse la adresa justiției a fost propusă de grupul Verzilor/Alianței Libere Europene din Parlamentul European.

 

Discursurile europarlamentarilor argeșeni:

Mircea Diaconu: "In 2015 s-au cerut de 16 ori mai multe mandate de ascultare si urmarire decat FBI. Au fost ascultati mii de cetateni in perioada alegerilor, pe motiv de siguranta nationala, terorism. Ca si cum, exact la alegeri, in jur de 1.000 de teroristi au aparut in Romania si au disparut apoi la fel de brusc. Vreau independenta Justitiei, dar mai ales a Romaniei!"

"E adevarat ca si eu sunt ingrijorat de statul de drept din Romania. Cred ca are probleme! In urma cu vreo zece ani s-au modificat Legile Justitiei fara nicio dezbatere public, prin asumare de raspundere si au dat atunci prerogativa presedintelui de respingere discretionara a numirii in functie a magistratilor in functii de conducere. Adica exact ce se reproseaza Poloniei astazi. Romania a devenit intre timp statul cu cele mai multe condamnari la CEDO pentru abuzuri impotriva cetatenilor sai. Si nimeni nu raspunde. Statul de drept are probleme in Romania! In acesti ani s-au emis in Romania mandate de ascultare din ce in ce mai multe. Dau doar un exemplu: in 2015 s-au cerut de 16 ori mai multe mandate de ascultare si urmarire decat FBI. Au fost ascultati mii de cetateni in perioada alegerilor, pe motiv de siguranta nationala, ca sa traduc mai simplu, terorism. Acestia erau oameni de afaceri, functionari, politicieni, unii candidati. Ca si cum, exact la alegeri, in jur de 1.000 de teroristi au aparut in Romania si au disparut apoi la fel de brusc. Intr-o tara in care nu exista niciun terorist si niciun act de terorism. Dupa alegeri au disparut. Deci, statul de drept are probleme in Romania. Conform Constitutiei noastre, Parlamentul este cel care poate repara aceste probleme, dupa parerea mea de cetatean, si nu trebuie sa ceara aprobarea nimenui si nu poate fi cenzurat de Curtea Constitutionala, care functioneaza. Vreau independenta Justitiei, dar mai ales a Romaniei!"

 

 

Victor Bostinaru:

"Comisia fie nu cunoaste situatia din Romania, fie inchide ochii la anumite aspecte... Un protocol secret incheiat intre DNA si Serviciul secret a permis sa se faca in Romania politie politica. Comisia atunci sau a stiut sau a tacut?"

"Recent Comisia declara, citez, 'noi cunoastem foarte bine situatia din Romania'. Doamna comisar Jurova, cu regret trebuie sa declar, inclusiv prin ce ati spus astazi in sala, Comisia fie nu cunoaste situatia din Romania, fie inchide ochii la anumite aspecte. Cat despre continutul modificarilor, solutiile sunt in acord cu recomandarile Comisiei de la Venetia, ale Curtii Constitutionale si sunt inspirate din solutii existente in alte state membre ale UE. Refuz sa cred ca solutii care garanteaza independenta justitiei, drepturile si libertatile fundamentale in vestul Europei devin pur si simplu inacceptabile in Romania. Refuz sa cred ca tara mea este trata ca o tara de mana a doua. In plus, Comisia amesteca, in mod greu de calificat, evaluarea celor trei legi, care au fost deja adoptate, cu ceea ce ar urma sa se intample in viitor, nespunandu-ne niciun singur element de referinta, articol, paragraf sau parte din lege care ar pune cea mai mica problema de independenta, neutralitate sau afectarea luptei impotriva coruptiei. Un protocol secret incheiat intre DNA si Serviciul secret a permis sa se faca in Romania politie politica. Comisia atunci sau a stiut sau a tacut la acest lucru? Procurorii romani au comis in mod repetat abuzuri protejate de conducerea DNA! Comisia sau a stiut sau a tacut sau le-a facut pe amandoua? De aceea, vreau sa cred ca, si ii indemn pe colegii mei din plen, sa citeasca si alte surse, poate asa veti intelege ce se intampla si cu Romania."

 

Gabriela Zoană

Nu este cazul să vorbim despre nerespectarea statului de drept în România. pachetul legilor justiției vine ca o necesitate a corelării legislației interne cu deciziile Curții Constituționale, jurisprudenței CEDO, recomandărilor Comisiei Europene, dar și a propunerilor corpurilor profesionale și ale instituțiilor ce deservesc Justiția în România. Niciodată nu s-a pus problema ca Parlamentul României să nu ia în considerare deciziile CCR. Iar în ceea ce privește procesul de legiferare în România, există dublu control: pe de o parte controlul exercitat de Curtea Constituțională, iar pe de altă parte controlul exercitat de președinte. Ceea ce se întâmplă astăzi în România este dovada perfectă a exercițiului democrației, implicându-se deopotrivă societatea civilă, cât și reprezentanții forului ales de români. 2018 este anul Centenarului Marii Uniri. România este în sărbătoare! Se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire.Îmi doresc să ne unim cu toții eforturile și energia pentru a sărbători România. Asistăm la dezbateri firești într-o democrație performantă, însă dezbaterile interne nu trebuie prezentate în parlamentul European ca fiind subiecte false de dispute politice, existând riscul să se creeze emoție și dezbinare socială în anul Centenarului.  

 

 

Născută în Cehia, Vera Jourova a trecut prin momente grele înainte să ajugă în înalta funcție pe care azi o deține. Ea a fost încarcerată pentru o perioadă de o lună, fiind acuzată de luare de mită. 

Vera Jourova a fost ulterior achitată, fiind găsită nevinovată. Astfel a început lupta ei împotriva acuzațiilor nefondate. Mai mult, perioada petrecută în închisoare a lăsat urme grele, acesta fiind motivul pentru care actualul Comisar pe justiție a divorțat, scrie Financial Times. Totul se întâmpla în urmă cu mai bine de 10 ani.

În 2014, înainte să preia portofoliul pe justiție în Comisia Europeană, Vera Jourova declara că: „nu îmi venea să cred că era posibil ca cineva să fie închis fără să existe dovezi”.

Published in POLITIC