Duminică, 22 Octombrie 2017

Mircea Drăghici a anunțat că, în curând Consiliul Județean Argeș va intra în proprietatea casei memoriale Dinu Lipatti din Leordeni. Trezorierul PSD este împuternicit de fostul președintel Ion Iliescu și de partid să doneze casa marelui compozitor administrației județene.

După ce a avut un rol decisiv în adoptarea legii inițiate de parlamentarii PSD prin care Vila Florica va fi cumpărată de ministerul Culturii și dată în administrare Consiliului Județean Argeș, chestorul Camerei Deputaților Mircea Drăghici a mai făcut un anunț extrem de important pentru viața culturală argeșeană. Ion Iliescu, fostul președinte al României, a decis donarea Casei Memoriale Dinu Lipatti de la Leordeni Consiliului Județean Argeș. Ion Iliescu și partidul social-democrat au primit casa de la apreciatul diplomat Valentin Lipatti, fratele marelui pianist. În acest an s-au împlinit 100 de ani de la nașterea lui Dinu Lipatti. Istoria casei de la Leordeni-sat Ciolceşti, este una specială. Cel care a fost împuternicit de Ion iliescu și de PSD să facă aceste demersuri prin care casa va fi donată cu titlu gratuit către CJ Argeș este deputatul de Argeș Mircea Drăghici. 

Mircea Drăghici:  Am împuternicire de la dl Ion Iliescu să donez în numele domniei sale și am împuternicire de la PSD să donez în numele partidului complexul muzeal Dinu Lipatti  din Leordeni către Consiliul Județean. Voi duce la capăt și aceste demersuri. Consiliul Județean se va putea ocupa în viitor și de acest mare ansamblu muzeal. 

La acest moment, casa memorială este în patrimoniul comun al dlui Ion Iliescu și PSD, atunci PDSR. Am fost împuternicit pentru a dona acest complex muzeal CJ Argeș în vederea menținerii lui în starea de funcționalitate, ca cetățenii să se poată bucura de acea casă memorială și tot ce a însemnat Dinu Lipatti pentru Argeș și la nivel național și chiar mondial, a precizat, în exclusivitate la Culisele puterii, moderată de directorul Proargeș.ro, Mircea Sărărescu, deputatul PSD de Argeș și trezorier al PSD la nivel național.

Published in POLITIC

Procurorii militari l-au acuzat pe fostul preşedinte, Ion Iliescu, de infracțiuni contra umanității în Dosarul Mineriadei din iunie 1990. De asemenea, şi fostul premier, Petre Roman este inculpat în acelaşi dosar.

Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

În cauza cunoscută generic sub denumirea „Mineriada 13 – 15 iunie 1990”, procurori militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, prin ordonanța din data de 23 decembrie 2016, punerea în mişcare a acţiunii penale, sub aspectul săvârşirii de infracțiuni contra umanității, prev. de art. 439 alin. 1, lit a, g și j din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, faţă de inculpaţii:

– ILIESCU ION, la data săvârșirii faptelor, președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și președinte ales al României;

– ROMAN PETRE, la data săvârșirii faptelor, prim-ministru al Guvernului interimar al României;

– VOICULESCU GELU VOICAN, la data săvârșirii faptelor, viceprim-ministru al guvernului interimar al României;

– NICOLAE DUMITRU, la data săvârșirii faptelor, prim-vicepreședinte al Frontului Salvării Naționale;

– MĂGUREANU VIRGIL, la data săvârșirii faptelor, director al Serviciului Român de Informații;

– general (rez.) FLORESCU MUGUREL CRISTIAN, la data săvârșirii faptelor, adjunct al procurorului general al României și șef al Direcției Procuraturilor Militare.

Din probatoriul administrat în cauză au rezultat următoarele:

În perioada 11 – 15 iunie 1990, inculpaţii au decis, organizat și coordonat un atac generalizat și sistematic, lansat împotriva unei populații civile, respectiv împotriva manifestanților din Piața Universității din București, precum și a populației municipiului București, atac în care au implicat participarea forțelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și a unui număr de peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării, atac ce a avut următoarele consecințe:

1. uciderea prin împușcare a 4 persoane şi rănirea prin împușcare a 3 persoane, fapte ce constituie 7 acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. a din C.p.;

2. vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1269 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. g din C.p.;

3. privarea de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic, a unui număr total de 1242 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. j din C.p..

Citește mai multe pe newsrepublic.ro

Published in POLITIC

Fostul președinte Emil Constantinescu, originar din Argeș, a fost vizat de un plan de asasinare!  Joi a fost lansată o carte care ne spune povestea unui fost şef al statului, aşa cum nu o vom afla din manuale. "Preţul demnităţii. O istorie altfel", volum scris de Laura Ganea, cuprinde dezvăluirile fostului preşedinte Emil Constantinescu.
Din paginile cărţii vom afla cum a câştigat Emil Constantinescu alegerile care au avut loc acum 20 de ani, pe 17 noiembrie 1996, cum a făcut faţă provocărilor şi cât l-au costat. Totodată, jurnalista publică stenograma unei convorbiri în care fostul președinte era vizat de un plan de asasinare.
Conform acestei stenograme, un alt fost președinte, Ion Iliescu, știa despre acest plan.

Stenograma din cartea „Pretul demnitatii. O istorie altfel”:

„La 18:30 este convocat CSAT unde se va discuta despre instituirea starii de urgenta. Raportul SRI contine si transcrierea unei conversatii telefonice dintre Dan Iosif si Ion Iliescu:

Dan Iosif: Domnule presedinte, lunetistul tocmit pentru Emil Constantinescu va actiona cand minerii vor ajunge la Bucuresti. (Vorbim despre mineriada din 1999).

Ion Iliescu: Dane, sa nu faci o asemenea prostie”.

Despre Dan Iosif fostul președinte scrie că era "mai puţin demn de laudă comportamentul său în ipostaza de consilier prezidenţial al lui Ion Iliescu. Personalul auxiliar al palatului Cotroceni era terorizat de apariţiile sale brutale, în haină lungă de piele, cu un pistol iţit în buzunarul său drept. Tot de atunci datau şi legăturile lui cu lumea interlopă, pentru care era monitorizat de SRI".

Published in POLITIC

Personalităţi politice, dar şi oameni mai puţin cunoscuţi i-au prezentat astăzi un ultim omagiu fostului senator de Argeș Radu Câmpeanu, cel care a fondat PNL după căderea regimului comunist în România. Trupul neînsufleţit a fost depus la Senat, instituţie al cărei vicepreşedinte a fost în anii '90.
Cei dintâi care au venit să se reculeagă la catafalcul lui Radu Câmpeanu au fost lideri politici cu care a lucrat în primii ani de democraţie postdecembristă a României.
Unui militar aflat în capela cimitirului Bellu i s-a făcut rău şi a fost scos pe braţe de colegi.
Fostul preşedinte Ion Iliescu a evocat cu nostalgie momentele tensionate, dar interesante din vremea CPUN-ului. Radu Câmpeanu, Ion Raţiu şi Ion Iliescu au candidat în 1990 pentru funcţia de preşedinte al României. Iliescu l-a decorat pe Câmpeanu în 2002.
Actualul preşedinte al Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a fost unul dintre primii colaboratori ai lui Radu Câmpeanu, când acesta punea pe picioare, după Revoluţie, Partidul Naţional Liberal. De altfe, Tăriceanu a și avut venit cu propunerea ca sicriul cu trupul neînsuflețit al fostului președinte al PNL să fie depus în Senat.
Consilierul prezidenţial Andrei Muraru a depus o coroană din partea preşedintelui Klaus Iohannis.
Radu Câmpeanu a murit miercuri şi va fi înmormîntat duminică, cu onoruri militare, la cimitirul Bellu din Capitală.

Published in POLITIC

Ion Iliescu a fost pus sub învinuire pentru crime împotriva umanității. La intrarea în clădirea Parchetului General, Ion Iliescu nu a făcut nicio declarație. De-a lungul timpului, fostul președinte a declarat că nu i-a chemat pe mineri în București. Există însă numeroase înregistrări în care Ion Iliescu le mulțumea minerilor pentru că au venit la București pentru a restabili liniștea.

Parchetul ICCJ a anunţat începerea urmăririi penale în dosarul Mineriadei, pe numele unor persoane, pentru infracţiunii contra umanităţii, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 13 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane şi rănirea altor trei. Fostul preşedinte Ion Iliescu a ajuns, miercuri dimineaţă, la Parchetul instanţei supreme, unde a fost citat să dea declaraţii în dosarul mineriadei, care a fost redeschis în luna martie.
 Parchetul ICCJ a anunţat începerea urmăririi penale în dosarul Mineriadei, pe numele unor persoane, pentru infracţiunii contra umanităţii, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 13 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane şi rănirea altor trei.

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie arată miercuri, într-un comunicat de presă, că procurorii militari continuă ancheta în dosarul 47/P/2014 privind evenimentele din 13-15 iunie 1990, cunoscut ca dosarul "Mineriadei", ca urmare a ordonanţei procurorului general al PICCJ de infirmare a soluţiei şi confirmarea ordonanţei de către judecătorul de cameră preliminară din instnaţa supremă.

În acest dosar, prin ordonanţa din 16 octombrie 2015, procurorii militari au dispus schimbarea încadrării juridice şi efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii, prevăzută de articolul 439 alineatul 1 literele a, g şi j din Codul penal, constând în reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din dimineaţa zilei de  13 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane şi rănirea prin împuşcare a altor trei, precum şi vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a aproximativ 1.000 de persoane în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, ca urmare a atacului violent declanşat de către muncitori din unele centre industriale şi bazine carbonifere din ţară, a precizat PICCJ.

Prin aceeaşi ordonanţă s-a dispus extinderea urmăririi penale cu privire la participarea altor persoane la săvârşirea acestor fapte.
"În perioada următoare vor fi audiate persoanele faţă de care s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii contra umanităţii prev. de 439 lit. a, g şi j din Codul penal şi care la data evenimentelor deţineau funcţii de conducere la nivelul structurilor civile şi militare ale statului, precum şi în cadrul unor unităţi economice", a precizat sursa citată.

Ion Iliescu a ajuns la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) în jurul orei 9.50, fără a face declaraţii la intrarea în sediu.
Fostul director al SRI Virgil Măgureanu a ajuns şi el, miercuri dimineaţă, la Parchetul instanţei supreme, pentru a fi audiat în dosarul mineriadei din iunie 1990, la ora transmiterii acestei ştiri aflându-se în faţa procurorilor şi fostul preşedinte Ion Iliescu.
Virgil Măgureanu a ajuns la Parchetul instanţei supreme în jurul orei 10.10.
Parchetul ICCJ a anunţat, miercuri dimineaţă, începerea urmăririi penale în dosarul Mineriadei, pe numele unor persoane, pentru infracţiunii contra umanităţii, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 13 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane şi rănirea altor trei.
Instanţa supremă a confirmat, pe 9 martie, decizia procurorilor Parchetului ICCJ de redeschidere a urmăririi penale în dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990, în anchetă fiind vizate circumstanţele în care au fost rănite mai multe persoane, în timpul evenimentelor care au avut loc la Bucureşti.

Published in POLITIC

Într-un interviu acordat revistei germane Der Spiegel, fostul preşedinte Ion Iliescu admite că a pus la dispoziţia CIA un „sediu” în România, dar spune că autoritățile române nu s-au amestecat în activitățile serviciului american.
„Der Spiegel” comentează că fostul preşedinte român este „al doilea şef de stat care recunoaşte existenţa centrelor secrete de detenţie ale CIA după fostul preşedinte polonez Alexander Kwasniewski”.

În interviul acordat jurnalistului Keno Verseck, Ion Iliescu a povestit că în perioada de la sfârşitul anului 2002 – începutul lui 2003 „aliaţii noştri americani ne-au rugat să le punem la dispoziţie un sediu”. În calitate de şef de stat la acea vreme, Iliescu a aprobat cererea în principiu. De detalii s-ar fi ocupat fostul şef al administraţiei prezidenţiale şi consilier pe securitate naţională Ioan Talpeş, afirmă Der Spiegel.

Ion Iliescu, scrie revista, vorbeşte însă numai despre un „sediu”. Că acolo ar fi funcţionat o închisoare secretă nu ştia, conform spuselor sale. „Era vorba despre un gest de bunăvoinţa în perioada de dinaintea aderării noastre la NATO”, a declarat fostul preşedinte pentru Der Spiegel, scrie Hotnews.

„Noi nu ne-am amestecat în activităţile lor de acolo. Mie, că şef de stat, mi s-a părut o chestiune minoră. Eram aliaţi, luptăm împreună în Afganistan şi Orientul Mijlociu, aşa că nu am mers în detaliu în ceea ce priveşte cererea unui aliat de a avea un sediu în România”, a declarat Ion Iliescu.
 
 Comisiile parlamentare pentru libertăți civile, afaceri externe și drepturile omului vor reîncepe ancheta privind presupusele transporturi și detenții ilegale de prizonieri desfășurate de CIA în statele membre UE, a decis la începutul anului Parlamentul European, ca urmare a noilor dezvăluiri ale Senatului SUA privind utilizarea torturii de către CIA, se arată într-o rezoluție adoptată miercuri. Eurodeputații cer din nou statelor UE să investigheze aceste acuzații și să îi urmărească penal pe cei vinovați.

Published in NewsFlash
Trei argeșeni s-au numărat printre invitații speciali de la ședința solemnă a plenului Parlamentului dedicată împlinirii a 10 ani de la aderarea la NATO.
La această ședință au mai participat președintele Traian Băsescu, premierul Victor Ponta, desigur, parlamentarii, inclusiv cei de Argeș, deși unii dintre ei au lipsit, Casa Regală, prin Principesa Margareta, foști premieri și președinți ai țării. Marii absenți din zona politicului au fost Adrian Năstase, cel care era premier în momentul aderării, acum în închisoare, și regele Mihai, care a depus numeroase eforturi, mai ales în țările cu monarhi pentru a sprijini aderarea României.
Revenind însă la ale noastre, printre cei care au fost la loc de cinste în sală la acest moment s-au aflat și trei argeșeni. Este vorba despre fostul președinte Emil Constantinescu, despre fostul premier Nicolae Văcăroiu și despre fostul ministru de Externe și al Justiției, Cristian Diaconescu.
Nicolae Văcăroiu a stat lângă un alt fost premier, Victor Ciorbea, care mai târziu, în ședința care a urmat a plenului, cu Mircea Drăghici monitorizând votul în calitate de chestor, a fost ales în conducerea ASF.
Cristian Diaconescu a stat un rând mai sus, altărui de alți foști oficiali, în timp ce Emil Constantinescu a fost încadrat de Ion Iliescu și Principesa Margareta. 
Spre deosebire de ceremonia de la Palatul Cotroceni, unde au fost invitați doar foștii președinți Emil Constantinescu și Ion Iliescu și o mulțime de apropiați ai regimului Băsescu, la Parlament au fost chemați cam toți reprezentanții politici decidenți care au avut un rol în aderarea la NATO, precum și, evident, actualii conducători. Nu au lipsit totuși momentele de împunsături între Băsescu și Ponta.
Pe de altă parte, un moment deosebit l-a constituit omagiul adus de politicieni familiile, cele care au putut fi prezente, celor 26 de militari români care au murit în diferite misiuni NATO în cei 10 ani.

Ponta i-a lăudat pe Văcăroiu și Constantinescu
Victor Ponta le-a mulţumit în discursul său tuturor foştilor preşedinţi sau premieri şi nu numai, dar l-a sărit pe Traian Băsescu: “Sunt mândru de faptul că România a avut generaţii de oameni politici care au văzut, înaintea multor altora, care este drumul corect şi dacă drumul către NATO a început în 1994, prin semnarea Parteneriatului pentru Pace, în perioada guvernului Văcăroiu, s-a încheiat în 2004, în mandatul Guvernului Adrian Năstase, pentru că oameni politici, oameni care, repet, au avut viziune, şi mă refer la cei doi preşedinţi, preşedintele Ion Iliescu şi preşedintele Emil Constantinescu, la premierii Victor Ciorbea, Mugur Isărescu, Adrian Năstase, la toţi miniştrii de externe, miniştrii apărării, diplomaţi, oameni care au avut o contribuţie mai cunoscută sau mai puţin cunoscută pentru ca astăzi să putem sărbători zece ani de la aderarea la NATO. Mă alătur felicitărilor şi mulţumirilor adresate Casei Regale pentru dedicaţia cu care a sprijinit efortul României pentru a se integra în NATO şi în UE şi cred că toate aceste merite trebuie recunoscute şi elogiate cu această ocazie”, a afirmat primul ministru care a petrecut timpul cât s-a desfăşurat şedinţa, la fel ca şi Crin Antonescu, în băncile de parlamentari.

Antonescu: mulțumiri Casei Regale și lui Constantinescu
Președintele PNL Crin Antonescu a ţinut să le mulţumească majestatii sale regele Mihai I şi fostului preşedinte Emil Constantinescu. “Nu sunt singurii care au lucrat şi care şi-au asumat decizii curajoase, în cazul preşedintelui Constantinescu, dar sunt poate oamenii ale căror merite au fost, pâna acum cel puţin, cel mai adesea trecute în umbra”, a apreciat Antonescu.

Băsescu s-a lăudat singur
Cum nici măcar de cei de la PDL nu a fost lăudat, iar Ponta și Antonescu l-au trecut în uitare pe Traian Băsescu, acesta s-a automăgulit, chiar în începetului discursului, vorbind despre rolul pe care consideră că l-a avut, graţie susţinerii unei relaţii cât mai apropiate cu Statele Unite al Americii.



Document comun adoptat de Parlament
Şeful delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO, Gabriel Vlase, a dat citire unei declaraţii adoptate de Parlamentul României cu ocazia împlinirii a 10 ani de la aderarea la NATO.

Conform documentului, aderarea României la NATO, reprezintă un act care a întrunit consensul întregii clase politice, a marcat împlinirea unei aspirații, revenirea României în marea familie a democrațiilor occidentale de care a fost despărțită împotriva propriei voințe pentru aproape o jumătate de secol.
“Acest act care a întrunit consensul întregii clase politice a marcat împlinirea unei aspirații- revenirea României în marea familie a democrațiilor occidentale de care a fost despărțită împotriva propriei voințe pentru aproape o jumătate de secol. România și toți cetățenii săi beneficiază direct de protecția de securitate a Alianței, de natură să garanteze pe termen lung dezvoltarea democratică și prosperitatea societății româneşti care a susținut și susține într-o proporție covârşitoare rolul NATO în mediul contemporan de securitate. Semnificația și importanta acestui moment ne apar cu atât mai evidente astăzi, când constatăm că amenințări de securitate pe care le consideram de mult depășite în spațiul european, cum ar fi anexarea Crimeei de către Rusia prin încălcarea dreptului internațional revin în prim planul actualității. Aceste evoluții îngrijoratoare pe care România le condamnă cu fermitate vin să reconfirme validitatea premiselor care au stat la bază aderării țării noastre la NATO’, a spus Vlase.
Published in POLITIC
Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, îl contrazice pe Victor Ponta, care spunea că sentinţa în cazul Adrian Năstase a fost influenţată de Traian Băsescu. Fostul preşedinte a afirmat însă că această a doua condamnare a lui Năstase, pe care l-a catalogat drept cel mai bun premier de până acum, este injustă.
„Sper să se încheie acest coşmar, care este şi nedrept pe de o parte. Altminteri, sigur, fiecare răspunde de faptele lui, dar e o chestiune care într-adevăr a devenit agasantă şi pentru omul în cauză şi pentru climatul general şi pentru încrederea în instituţii", a precizat fostul preşedinte pentru RFI.

Întrebat dacă personal crede că Adrian Năstase este condamnat politic, aşa cum a susţinut Victor Ponta, dar şi fostul premier într-o postare de marţi de pe blogul personal, Ion Iliescu a adoptat, poate surprinzător, o poziţie antagonică faţă de mesajele liderilor social-democraţi: „Nu este, cred, o legătură, o conexiune directă între factorii politici şi justiţie, dar este schimbarea de judecată din partea oamenilor. Nu vreau să dau nici un fel de aprecieri de valoare din acest punct de vedere".

În acest context, rugat să comenteze declaraţiile premierului Victor Ponta, care vorbea de un dosar politic, Ion Iliescu a răspuns: „Este aprecierea domnului Ponta şi are probabil argumentele lui. Altminteri, sigur, apare pentru orice privitor din afară agasantă această chestiune, modul în care a fost tratat şi executat ca să spunem aşa domnul Năstase".

Ion Iliescu îl descrie pe Adrian Năstase drept cel mai bun prim-ministru din ultima perioadă: „Eu cred că a fost cel mai bun prim-ministru din toată această perioadă, cel mai eficient, cu o capacitate apreciată de organizare, de coordonare, de eficienţă a structurilor guvernamentale. Altminteri, sigur, fiecare are limitele lui. Vă amintiţi că şi eu am avut ieşiri critice la adresa Guvernului şi a funcţionării echipei guvernamentale, dar totuşi, a fost cea mai bună echipă guvernamentală şi el, cel mai eficient prim-ministru (...). De aceea, toate lucrurile trebuie judecate cu echilibru şi cu măsură".

Ce spune Năstase

În prima postare de după gratii, Adrian Năstase susţinea că este victima răzbunării lui Traian Băsescu. El a acuzat judecătorii care l-au condamnat că sunt instrumente ale regimului Băsescu. Năstase nu ezită să atragă atenția că unul din motivele pentru care a fost condamnat într-un proces pe care îl consideră politic este faptul că actuala majoritate USL nu a fost în stare să îl combată pe Traian Băsescu, ci din contră,  a “consolidat mecanismele prin care Băsescu controlează sistemul judiciar la vârf, aplicând, în continuare, reguli aberante”. Năstase a mai catalogat confiscarea celor 1,8 milioane de lei drept o aberație.

“Dragi prieteni,

Nu mi-am închipuit că răzbunarea politică poate merge atât de departe și că ea poate îmbrăca forme atât de perverse.

Aveam informații, din zona Cotroceni, cu câteva zile înaintea Anului Nou, că se luase “hotărârea” ca sentința în dosarul Zambaccian să fie de închisoare cu executare, atât pentru mine cât și pentru soția mea.

În final probabil pentru rațiuni legate de eventualele reacții ale opiniei publice, pedeapsa pentru soția mea a fost modificată.

În declarația sa de Anul Nou, Băsescu anunța că justiția trebuie să câștige batălia cu politicul. Oare puterile statului sunt în război? Eu credeam că sunt, într-adevăr, separate doar că trebuie să coopereze. Ce înseamnă însă justiție pentru Băsescu? Înseamnă, în principal cele două complete de recurs de la ICCJ, cele care decid, fără să mai existe alte căi de atac.

Unul din complete este condus de judecătoarea Livia Stanciu, președinta ICCJ, numită și reconfirmata de Băsescu, după ce a judecat recursul în dosarul “Trofeul Calității”, iar celălalt – cel care m-a judecat pe mine – este condus de judecătorul Ionuț Matei, vicepreședinte al ICCJ, de asemenea numit de către Băsescu. Recent, de altfel, Băsescu, atunci când l-a numit, l-a lăudat spunând că este “extrem de puternic” și “tare pe picioarele lui”.

Oare de unde îl știa Băsescu? Poate din decizia pe care judecătorul Matei o pronunțase, pe fond, în dosarul afișelor electorale, cel care acceptase 972 de martori ai DNA contra 5 martori ai apărării?

În completul care s-a pronunțat pe 6 ianuarie figurau, de altfel, toți cei trei judecători de la fond din Dosarul afișelor… Între ei și Ioana Bogdan, fosta consilieră a lui Daniel Morar. Am cerut recuzarea lor dar, evident, cererea mi-a fost respinsă. Aceasta a fost JUSTIȚIA care a dat sentința din 6 ianuarie.

Notele scrise ale avocaților noștrii (peste 100 de pagini) au fost depuse pe 19 decembrie și, apoi, după Crăciun. Credeți că ele au fost citite de către cei cinci judecători de Anul Nou? Le-am adăugat în anexă și puteți judeca singuri cum a fost cu numirea Irinei Jianu, sau dacă se poate vorbi de luare de mită sau de șantaj în acest dosar. Au contat argumentele pentru acest complet (nu pentru justiție!). Eu cred că nu.

Decizia fusese luată, probabil, dinainte și nu au contat probele din dosar.

Vă reamintesc și faptul că, inițial, completul de judecată, în toamnă, a fost condus de judecătoarea Aida Popa – vicepreședintă atunci a ICCJ. Probabil pentru că ea condusese completul ce mă achitase in Dosarul “Mătușa Tamara”, candidatura ei pentru un nou mandat a fost invalidată de CSM (recitiți vă rog, dialogul de la CSM, cu acel prilej, între Livia Stanciu și Aida Popa!) iar următoarele două ședințe au fost conduse de președinta secției penale. Unul din martorii din proces – Cristina Popa – a fost ținută în “rezervă” (deși fusese convocată de patru ori) pentru a se împlini termenul de numire ca vicepreședinte al ICCJ a lui Ionuț Matei și pentru preluarea de către acesta, a conducerii completului. Astfel încât, Ionuț Matei a participat doar la audierea unui singur martor (acest lucru era necesar pentru că altfel nu ar fi putut intra în dezbaterea judecătorească) și la ascultarea pleduariilor avocaților, în proces. Misiunea sa era evident și aceea de a încerca să “acopere” decizia din Dosarul “afișelor electorale”, în care scrisese că eu reprezint “simbolul corupției”. Ori cum în dosarul Zambaccian, la fond, toți cei trei judecători infirmaseră acuzațiile de corupție, obiectivul lui a fost acela de a le reintroduce, pentru a-și justifica poziția anterioară.

Nu consider că cele două complete de recurs de la ICCJ, conduse de judecătorii cenzurați de Băsescu (vă aduceți aminte de refuzul său de a o numi ca președintă a ICCJ pe judecătoarea Bărbulescu?) pot fi identificate cu “justiția din România”. Ele reprezintă, din păcate, justiția politică a lui Băsescu, un instrument de luptă,  sub aparența justiției, împotriva adversarilor politici.

Sigur, nu mă aștept ca unii jurnaliști, cum ar fi Cristian Tudor Popescu – cel care ar trebui să-și aroge unele merite în alegerea, ca președinte, a lui Băsescu în 2004 – sau Ion M. Ioniță care, după 9 ani încă nu a aflat că în blocul din Zambaccian eu am un singur apartament primit în contra partidă cu terenul pus la dispoziția constructorului iar acesta, Sergiu Sechelariu, a avut 3 apartamente, pe care – de altfel, le-a și vândut, nu mă aștept deci să citească notele scrise ce cuprind explicațiile avocaților pe aceste subiecte. O vor da înainte cu “justiția”, cu “valorile”, cu “independența”, cu “oamenii politici”, menținând confuzia dintre conceptul de justiție și sentințele concrete date de unele complete configurate politic, pe de altă parte. Sper însă ca voi să aveți mai multă răbdare să descoperiți ce înseamnă efectele “dictaturii judiciare”, pentru a-l cita pe premierul Turciei.

În ceea ce mă privește, în noaptea care a trecut, mi-am limpezit gândurile și am tras mai multe concluzii. Când va fi cazul vi le voi împărtășii pe toate.

În orice caz, de data asta nu voi mai putea spune că este exclusiv vina lui Băsescu. Răul poate fi făcut nu doar prin acțiune ci și prin inacțiune. Faptul că actuala coaliție a consolidat mecanismele prin care Băsescu controlează sistemul judiciar la vârf, aplicând, în continuare, reguli aberante, este o mare neîmplinire.

În loc să se concentreze pe adoptarea unor legi moderne, echilibrate, pe efortul de revizuire a Constituției, actuala coaliție se ocupă, nejustificat de mult, în opinia mea, de conflictele locale din teritoriu.

Ca să dau un singur exemplu, este oare normal ca judecătorii din aceeași secție – cea de penal – colegi de birou, să formeze și completele de fond și cele de recurs la ICCJ? Nu ar fi mai potrivit ca fondul să fie judecat la curțile de apel și doar recursurile la ICCJ, cum consideră profesorul Viorel Ciobanu? Sau nu ar fi necesar să se revină, prin lege, la configurația de 9 judecători (de la toate secțiile) pentru completele de recurs – actualmente formate exclusiv din colegi de secție (și de birou) ai judecătorilor de la fond?

În ceea ce privește “confiscarea” aberantă a unei sume de bani, decisă de complet, vă voi spune, cu un alt prilej, care este în opinia mea, substratul acestei decizii.

În finalul acestor rânduri, vă rog, dragi prieteni, să nu ne mai prefacem, nu a fost vorba de o decizie a JUSTIȚIEI, ci de o răzbunare politică realizată, prin intermediul unui complet condus de un judecător numit de Băsescu și care a avut o misiune de îndeplinit.

Subliniez, eu nu atac JUSTIȚIA ca atare – am dovedit ca jurist, ca profesor de drept dar și prin adoptarea unor reglementări importante ce guvernează și astăzi activitatea în domeniul justiției, că respect valorile justiției. Eu mă refer la o anumită sentință, dată de unanumit complet, în anumite condiții. Și consider că această sentință, nu poate fi subsumată JUSTIȚIEI, independente ci doar unei activități politice partizane. Din păcate…

Dar va răspunde, oare, cineva, pentru răul făcut, pentru suferințele și pentru proiectele neîmplinite?

Nu știu încă. Probabil că nu… Sau?

P.S. Fără îndoială, ați observat și un alt “obiectiv” al sentinței – extinderea la 5 ani a interzicerii pentu mine a drepturilor politice, față de cei 2 ani în procesul afișelor electorale!”
Published in NAŢIONAL

Un argesean va fi prezent la funeraliile lui Nelson Mandela. Este vorba despre fostul presedinte Emil Constantinescu. Premierul Ponta le-a relatat guvernatorului Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, şi senatorului PSD Mircea Geoană că i-a invitat pe Ion Iliescu şi Emil Constantinescu să îl însoţească la Johannesburg, pentru Nelson Mandela, Constantinescu acceptând, iar Iliescu declinând invitaţia din cauza drumului.

Ponta a arătat că Emil Constantinescu a acceptat şi îl va însoţi, astfel, la Johannesburg, în schimb Ion Iliescu a declinat invitaţia, din cauza distanţei până în Africa de Sud.

Premierul Victor Ponta a declarat, luni dimineaţa, pentru MEDIAFAX, că va pleca la Johannesburg, în Africa de Sud, pentru a participa la funeraliile lui Nelson Mandela.Cincizeci şi trei de şefi de stat şi de guvern au confirmat că vor merge în Africa de Sud pentru a participa la funeraliile lui Nelson Mandela, a anunţat duminică ministrul sud-african de Externe, Maite Nkoana-Mashabane, citat de AFP.

Citeste si

A murit Nelson Mandela. Cine a fost parintele Africii de Sud

Published in POLITIC
Duminică, 03 Martie 2013 15:18

Ion Iliescu sarbatoreste la Ateneu

Fostul preşedinte al României împlineşte 83 de ani. "La vârsta asta, fiecare zi e ca o primăvară", mărturisea anul trecut, tot de ziua sa, Ion Iliescu. 
La împlinirea vârstei de 83 de ani, Ion Iliescu susţine că îşi doreşte în primul rând sănătate. Şi deşi a ales să sărbătorească acasă, în familie, seara, preşedintele de onoare al PSD va merge la Ateneul Român.

"O să stau acasă cu soţia, dar seara o să particip la o manifestare la Ateneu, se lansează o carte, nu e cartea mea, eu sunt obiectul, nu subiectul, adică alţii care scriu despre mine şi sunt invitat", a declarat Ion Iliescu pentru Agerpres
Published in NAŢIONAL
Pagina 1 din 2