Luni, 20 Noiembrie 2017

Liviu Dragnea s-a transformat, din cel despre care se spune că a fost printre partenerii la meciurile de tenis ale lui Kovesi și Coldea, în cel mai prigonit om din România, după cum a fost etichetat la congresul TSD de ieri. Zeci de lideri și membri social-democrați, precum deputatul Marian Neacşu, secretar general PSD, Claudiu Manda, şeful Comisiei SRI, Paul Stănescu, ministrul Dezvoltării,  au venit ca să-l susţină pe Liviu Dragnea. Deputata Andreea Cosma este şi ea prezentă. După o jumătate de oră de audieri, Dragnea a ieșit la fel cum a intrat. Fără declarații, în aplauzele susținătorilor.

Până la acest moment nu se cunoaște motivul pentru care Liviu Dragnea a fost chemat la DNA - dosarul Belina sau dosarul Tel Drum, nici calitatea - martor sau inculpat.

Cert este însă altceva: PSD a început cu adevărat campania de autovictimizare. Încearcă să devină din partidul corupților, cum s-a încercat ani de-a rândul să i se pună ștampila în partidul vânaților de sistem. Victimelor sistemului opresiv, ocult, malefic. Victimelor binomului. Ceea ce au făcut astăzi cei din PSD aduce aminte într-o anumită măsură de ceea ce a făcut PSD la momentul în care Constantin Nicolescu era judecat în închisoare. Atunci, social-democrații nu au cerut nimic altceva decât ca președintele PSD Argeș să fie judecat în stare de libertate. Nu au zis nici că e nevinovat, nici că ca e vinovat.
Acum, prin ieșirea în stradă, PSD încearcă să inducă direct ideea de nevinovăție și, ceea ce e și mai important, de victime ale sistemului. Spre deosebire de momentul Nicolescu - când s-a încercat oarecum și atunci o anumită victimizare- acum este vorba chiar despre liderul PSD, Liviu Dragnea. Și, dacă lucrurile au început astfel, nu este exclus ca de acum încolo PSD să aibă oameni la mai toate audierile și procesele în care sunt implicați sociali-democrați și, mai ales, să își schimbe logica comunicării. Cam târziu, o putea face de când Dragnea a fost condamnat că  a încercat să organizeze partidul să scoată oameni la vot să-l răstoarne pe Băsescu într-un referendum răsturnat oricum de ambasadele marilor licurici.

Se cam sondează interesul partidului de a se lupta cu sistemul pe bune. Adică scoaterea lui ca țintă, în stradă, la fel cum este și Dragnea, la fel cum mai sunt unii dintre lideri. Dacă lui Dragnea îi reușește această mișcare, dacă reușește să își pună partidul împotriva sistemului, atunci vom intra în ultima fază a războiului dintre binom și politic. Nu se știe cu câte cătușe va ieși Dragnea, dar nici dacă Kovesi va mai rămâne șeful anticorupției.

Oricum ar fi, lucrurile nu sunt bune pentru nimeni. Koveși a stat la masă cu cei cărora acum le spune corupți și infractori, a stat în sufrageria lui Oprea unde au fost schimbate datele unor alegeri. Dragnea, Ponta și alți lideri de partid au fost la masă cu Kovesi și Coldea. Mirajul de  a avea informații, de a se crede protejați e la fel de mare ca cel al șefilor acestui binom care credeau că ei fac jocurile. Și, pe alocuri, ambele părți aveau dreptate. Politicul s-a umplut de securiști, de corupți era plin. Numai că unii corupți (din PNL și PDL) strigau despre alții cât sunt de corupți. Băieții, amuzați și amuzanți, se întreceau în cât sunt de corupți. Tot așa cum șefii binomului, strigau, unii încă mai strigă, că se luptă cu corupția. Se luptă atât de tare, că mai toată e în libertate. Ori corupția nu e atât de coruptă, ori anticorupția nu e atât de anticoruptă. Acum, rând pe rând, politicienii încep să cunoască plăcerea de a coborî în stradă. Chit că unii dintre ei sunt îmbrăcați ca la o ieșire la un restaurant de fițe. Șefii binomului - în funcție sau ex- se ascund.

Astăzi însă, pare că Dragnea a servit, iar Kovesi returnează. La acest joc de finală se uită Sebi Ghiță și Victor Ponta, care beau împreună un pahar de vin. Desigur, din via culesă împreună cu Kovesi. Ce mică e lumea!

 

 

Published in POLITIC

În editia din 16 august 2017, Lumeajustitiei.ro a publicat faptul ca judecatoarea Francisca Vasile de la Sectia penala a Inaltei Curti a avut curajul sa constate incalcarea brutala a legii si sa anuleze toate interceptarile din dosarul fostului presedinte al Consiliului Judetean Arges Constantin Nicolescu si al deputatului Mircea Draghici obtinute in baza mandatului de siguranta nationala nr. 003068 din 15 august 2007 in dosarul DNA Pitesti nr. 95/P/2011. Sistemul s-a pus imediat in miscare si, ca un facut, in contestatia formulata de DNA impotriva incheierii judecatoarei Francisca Vasile, colegii ei judecatorii Stefan Pistol si Ana Maria Dascalu au admis contestatia DNA si au desfiintat masura anularii tuturor interceptarilor, mentinandu-le la dosar cu o motivare absolut scandaloasa. Prin Incheierea nr. 143 din 20.09.2016, judecatori ICCJ Stefan Pistol si Ana Maria Dascalu au emis rationamente aberante cum ca o proba nu trebuie anulata chiar daca are hibe, pentru ca altfel ar putea scapa vinovatii: "chiar daca regula este ca probele ilegal obtinute trebuie sa fie excluse, jurisprudenta a admis, in unele situatii, chiar si probe obtinute ilegal, aceste situatii devenind veritabile exceptii de la regula...

Iata mandatul de interceptare declarat ilegal de judecatoarea ICCJ Francisca Vasile

Lumeajustitiei.ro a intrat in posesia mandatului de siguranta nationala nr. 003068 din 15 august 2007din dosarul ex-presedintelui CJ Arges Constantin Nicolescu (foto), lider al PSD, pe care judecatoarea ICCJ l-a declarat ilegal cu consecinta anularii interceptarilor efectuate in baza acestuia. Este uluitor si dovedeste complicitatea dintre serviciile de informatii si judecatorii de mandate de la ICCJ, precum si implicarea Laurei Kovesi, in calitate de Procuror General al Romaniei pe atunci in aceste inginerii judiciare.

 

Atentie, desi in practica, singurul serviciu de informatii abilitat sa efectueze ascultari pentru fapte care privesc siguranta nationala este SRI, in acest caz mandatul de siguranta nationala a fost solicitat in 2007 de DGIPI (actuala DIPI) – serviciul de informatii al Ministerului de Interne, fara participarea SRI.

 

Cererea DGIPI a fost avizata pentru legalitate de Procurorul General al Romaniei din 2007 Laura Kovesi, care a solicitat prin adresa 001548/I/15.08.2007 Inaltei Curti: „Analizand propunerile Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna privind interceptarea si inregistrarea comunicatiilor telefonice efectuate de... Nicolescu Constantin... am constatat ca propunerile sunt intemeiate fiind intrunite conditiile prevazute de art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind Siguranta Nationala a Romaniei si art. 20 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului. In consecinta, in baza art. 20 si 21 din Legea nr. 535/2004, va propunem sa dispuneti eliberarea mandatului...

 

Urmare a cererii Laurei Kovesi, in aceeasi zi, la 15.08.2007 un judecator al ICCJ a stabilit ca in ce il priveste pe Nicolescu Constantin si alte zeci de persoane: „Sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 20 si 21 din Legea nr. 535/2004, in sensul existentei amenintarilor la adresa sigurantei nationale, prevazute de art. 3, lit. „i” si „l” din Legea nr. 51/1991, motiv pentru care DISPUNEAdmite solicitarea formulata si emite mandatul prin care se autorizeaza Directia Generala de Informatii si Protectie Interna si Serviciul Roman de Informatii... sa efectueze urmatoarele activitati pe o perioada de 6 luni, respectiv de la data de 15.08.2007 ora 15.00, pana la data de 14.02.2008 ora 15.00: interceptarea si inregistrarea comunicatiilor numitilor...

 

Din actele atasate se observa ca nici Kovesi si nici altcineva nu a cerut ca SRI sa faca interceptarile, dar judecatorul de la Inalta Curte, intuind ca nu poate sa emita mandat de siguranta nationala doar pe DGIPI, a introdus si SRI pe langa DGIPI ca fiind autorizat sa il urmareasca pe Nicolescu si pe restul persoanelor vizate.

 

In realitate, SRI nu a operat niciodata pe mandatul dat de judecatorul ICCJ. Acest lucru rezulta cu claritate din adresa DNA Pitesti emisa cu mare intarziere (peste un an) la 14 martie 2016 de procuroarea Daniela Lupu, care a informat ICCJ ca institutia care a operat pe mandatul de siguranta nationala nr. 003068 din 15 august 2007 a fost DGIPI: “Catre ICCJ - Urmare a adresei dvs 4215/1/2015 din data de 10.03.2015 prin care ne solicitati indicarea organelor statului care au pus in executare mandatul 003068 din data de 15.08.2007 emis de Inalta Curte de Casatie si Justitie va comunicam ca... organul imputernicit cu executarea mandatului 003068 a fost Directia Generala de Informatii si Protectie Interna, care prin mandatul mentionat a fost autorizat sa desfasoare categoriile de activitati indicate in continutul mandatului”.

 

Si mai grav, desi s-a emis mandat de siguranta nationala pentru infractiuni de terorism, in final ex-presedintele CJ Arges Constantin Nicolescu a fost trimis in judecata de DNA Pitesti pentru un pretins abuz in serviciu. In dosarul trimis in instanta si aflat in prezent in starea de fond la Inalta Curte, nu exista vreo solutie a procurorilor care sa priveasca vreo disjungere sau clasare cu privire la vreo infractiune de terorism.

 

Sa rezumam ilegalitatile din dosarul 95/P/2011 al DNA Pitesti:

 

- DGIPI cere in 2007 mandat de siguranta nationala pe infractiuni de terorism, activitate de care se ocupa prin lege SRI;

 

- Procurorul General Laura Kovesi considera intemeiata cererea si, prin procedura de filtru, solicita ICCJ sa emita mandat de siguranta nationala pentru terorism;

 

- un judecator al ICCJ accepta si autorizeaza DGIPI sa urmareasca politicienii vreme de 6 luni, dar intuind ca se poate expune si pentru a acoperi manevra a introdus si SRI (singurul serviciu abilitat pe lege pe siguranta nationala) ca beneficiar al cererii, desi solicitarea a apartinut exclusiv DGIPI;

 

- in realitate interceptarile au fost efectuate doar de DGIPI;

 

- dosarul penal a fost instrumentat de DNA Pitesti care a emis rechizitoriu pe pretinse fapte de coruptie, folosind interceptarile astfel obtinute;

 

- in dosarul DNA Pitesti nu exista nicio referire la vreo fapta de terorism, desi pentru acte de terorism s-au autorizat interceptarile;

 

- daca s-a vorbit initial de terorism, competenta la nivelul parchetelor apartinea DIICOT, care nu a avut nicio treaba cu acest dosar. Cum a ajuns dosarul la DNA, folosindu-se interceptari autorizate pentru fapte de terorism, inexistente in dosar?

 

Rezulta asadar ca o serie de politicieni in frunte cu Constantin Nicolescu au fost interceptati ani in sir pentru fapte de terorism, care nu au existat niciodata, dovada fiind ca nu exista rezoltuie a vreunui procuror de clasare sau disjungere pe asemenea fapte. Sa nu uitam ca in timpul anchetelor DNA, din cauza terorii si linsajului public intretinute de anchetatori, Nicolescu a suferit mai multe infarcturi, fiind internat in stare critica la Urgenta. 

 Conform, jurnaliștilor de la LUJU.ro, durata mare de interceptare de 6 luni – pana la 3-5 ani, posibila pe mandate de siguranta nationala, ceruta si obtinuta in acest mod ilegal, dovedeste ca anchetatorii nu aveau nimic si sperau ca ascultand ani in sir vor descoperi ceva, cat de mic, care sa le permita sainsaileze o acuzatie astfel incat politicienii vizati sa fie inculpati si eliminati din viata publica. Folosirea DGIPI in aceasta ecuatie mai denota faptul ca fiind un volum foarte mare de politicieni de urmarit s-a apelat si la resurse din institutii care nu aveau competente legale pe siguranta nationala.

 Sursa: luju.ro

Published in POLITIC

Deputatul PSD Liviu Pleșoianu este primul candidat la președinția României în 2019.
Pleșoianu s-a remarcat prin protestul inițiat împotriva șefei Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi, deoarece aceasta refuză să se prezinte în Parlament, la audierile Comisiei de anchetă privind alegerile prezidențiale din anul 2009 din care face parte. Surprinzător sau nu, Liviu Pleșoianu are propietăți în Argeș.

Cel mai aprig contestatar al Laurei Codruța Kovesi deține o cotă de 25% dintr-un teren de 1.361 mp, cumpărat în 2007 și o casă de vacanță de 119,82 mp (construită în 2011), aflate în comuna Stoenești, județul Argeș. De asemenea, și soția sa, Alina, are o cotă parte de 25% din aceste două proprietăți.
Totodată, Liviu Pleșoianu este proprietarul unui automobil Nissan Primera, fabricat în anul 2006. El a luat și 17.862 de euro de la RCI Leasing, în 2016, pe care trebuie să-i returneze în 2019.
În ultimul an fiscal, Pleșoianu a încasat o indemnizație de parlamentar în valoare de 2.161 de lei, 3.295 de lei, pentru funcția de director general al SC Trust Creative Omnidigital SRL și 5.436 de lei, bani proveniți din drepturi de autor.
Bugetul.ro a aflat că Liviu Pleșoianu este asociat unic la această firmă, care, în anul 2016, a avut un profit de 9.247 de lei, afaceri de 17.953 lei și datorii de 3.763 de lei.
În ceea ce o privește pe soția sa, Alina Pleșoianu, aceasta este medic specialist la Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sârbu” (Maternitatea Giulești). Salariul anual al acesteia a fost în valoare de 26.700 de lei. Mai mult, ea a oferit servicii medicale de 110.418 lei. 

...Dacă va avea curajul să participe la o dezbatere televizată cu mine, în 2019, va fi foarte interesant. Va avea de răspuns la toate întrebările de care fuge! ...Pentru a-i da timp să se pregătească, i le voi adresa aici chiar mâine. Pe toate!" a scris pe pagina de Facebook, Liviu Pleşoianu.

Published in POLITIC

Este război pe față între ministrul Justiției și șefii DNA și ai Parchetului general, după ce CCR a decis că DNA a făcut abuz de putere anchetând guvernul, iar Parchetul general a continuat instrumentarea unui dosar disjuns de la DNA din acea anchetă. La un moment dat, ministru Justiției a lăsat să se înțeleagă că se așteaptă la o demisie din partea celor doi, care însă, prin poziții publice, au spus că nu vor intenționa să recurgă la acest gest. Ulterior, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a afirmat că nu a sugerat nici șefului DNA, Laura Codruța Kovesi, și nici procurorului general al României, Augustin Lazăr, să își dea demisia, ci doar ''a evocat o instituție din Codul muncii''.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, duminică, că se va întâlni, în zilele următoare, cu procurorul general al României, Augustin Lazăr, şi procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, pentru a discuta despre ancheta legată de OUG 13.
Ministrul Tudorel Toader a spus că nu exclude posibilitatea ca procurorul general al României şi procurorul-şef al DNA să demisioneze.

Laura Codruța Kovesi a afirmat că activitatea sa nu poate fi analizată de ministerul justiției, ci doar de CSM, asta deși legea spune că procurorul DNA, la fel ca și Procurorul general, este numit de președinte, cu avizul CSM, LA PROPUNEREA ministerului justiției. De altfel, ministerul a reacționat puternic la afirmațiile șefei DNA:

Având în vedere afirmaţiile şi informaţiile vehiculate în spaţiul public, referitoare la competenţa de a verifica eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu de către procurorii şefi ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru o corectă şi completă informare a opiniei publice, Ministerul Justiţiei face următoarele precizări:

 
Ministrul Justiţiei, în calitate de titular al propunerii de numire şi revocare a procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (art. 54 alin. 1 din Legea nr.303/2004), are dreptul şi obligaţia de a verifica eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu de către procurori, conform art. 69 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară:

Articolul 69 alin (1) Ministrul justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul- şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori de ministrul justiţiei.

(2) Controlul consta în verificarea eficientei manageriale, a modului în care procurorii îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu şi în care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenta parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale şi soluţiile adoptate.

(3) Ministrul justiţiei poate să ceara procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficienta a criminalităţii.

Published in POLITIC

Traian Băsescu spune că e șocat de dezvăluirile conform cărora mai mulți lideri politici, alături de procurori și judecători, șefi de instituții, participau la anumite petreceri organizate de SRI. Victor Ponta și Laura Codruța Kovesi se aflau printre invitați, frecvent, spune Băsescu. Fostul președinte provoacă un cutremur cu dezvăluirile sale și spune că totul a fost înregistrat de SRI. Băsescu mai spune că fostul șef al SRI George Maior, cel care este acum ambasadorul României în America era creierul grupării din SRI și DNA, în timp ce Florian Coldea era doar un executant prea zelos.
”Coldea a fost un executant zelos, dar nu el a fost creierul, ci George Maior. Nu Florian Coldea a fost creierul acestei construcții supra statale. George Maior a fost. E mână de om politic. Nu putea un general să cheme Șefa Înaltei Curți... E clar că a fost gândirea lui George Maior....
Doamna Kovesi e un soi de Ponta. Cum deschide gura, cum trântește o minciună. A spus atâtea minciuni în ultimii doi ani. A participat la petrecerile SRI, sunt înregistrări cu ei, cu toți. Singurele înregistrări sunt făcute de SRI și ei știu. Au înregistrări cu tot, nu doar când bagaă chifteaua în gură, ca procurorul Sutiman, care și-o îndesa pe gât în jos. Doamna Kovesi și-a atins limitele, începe să fie o mare pagubă pentru DNA. Dacă are puțin respect, bine ar fi să se uite la decizia CCR și să își vadă de drum”, a spus Traian Băsescu la B1 TV.

Legătura dintre Maior, Coldea, Kovesi, Ponta, Ghiță și Blaga
El a mai vorbit și despre întâlnirile secrete dintre liderii PSD Liviu Dragnea, Victor Ponta sau Ilie Sârbu cu cei din servicii şi din DNA. Băsescu spune că social democraţii se întâlneau la fotbal-tenis cu George Maior sau Florian Coldea, foştii lideri din SRI. De la aceste întâlniri nu lipsea nici Laura Codruţa Kovesi.
"Acolo se întâlnea Stanciu cu SRI. Judecătorul Şelaru, unul dintre cei care putea să dea mandate pe siguranţă naţională. Ce foc lua doamna Stanciu şi cu Codruţa. Cum e posibil ca un deputat să fie cu procurorul şef DNA. Voi vă pupaţi pe gură cu Ponta, cu Sebastian Ghiţă, Ilie Sârbu. De la mine era Vasile Blaga. Acolo se discutau dosare şi alte întâmplări. Vezi cine urmează. Nu ştiu de ce stăteau bot în bot Dragnea, Ponta, Ilie Sârbu Ghiţă cu Maior, Kovesi şi Coldea.... Toţi cei din acea listă sunt la Academia Ştiinţelor Securităţii Naţionale.....Elena Udrea a fost o singură dată invitată la ziua lui Maior şi pe urmă nu au mai invitat-o. Şi pe mine m-a invitat, dar nu m-am dus. Eu nu mă trag de brăcinari cu subordonaţii. Ăsta e spiritul comandantului", a încheiat Băsescu.

Published in POLITIC

Vicepreședintele ALDE Andrei Gerea a afirmat că s-ar impune constituirea unei comisii parlamentare de anchetă care să verifice alegațiile făcute în ultima perioadă de Sebastian Ghiță. Acestea a adus mai multe acuzații la adresa adjunctului SRI Florian Coldea și a șefei DNA Laura Codruța Kovesi. Printre altele, Ghiță l-a acuzat pe Coldea că l-ar fi amenințat cu închisoarea pe Victor Ponta când era premier dacă ar fi dat undă verde pentru construcția autostrăzii Brașov- Comarnic. De asemenea, Ghiță susține că Ponta ar fi fost șantajat cu anularea vizitei în SUA de șeful SRI dacă nu accepta numirea Laurei Codruța Kovesi la conducerea DNA. Mai mult, Ghiță a prezentat și imagini în ipostaze în afara cadrului oficial, instituțional, în care apare alături de Coldea și amenință că va da publicității și imagini cu el și Codruța Kovesi în aceleași ipostaze.
În acest context, deputatul ALDE de Argeș a cerut ca lucrurile să fie clarificate cât mai rapid, și a considerat necesară constituirea unei comisii parlamentare care să ancheteze aceste acuzații pentru a lămuri dacă cei doi șefi ai celor două instituții foarte importante sunt sau nu vinovați. "Nu iese fum fără foc. Cu atât mai mult în acest caz, în care sunt implicate instituții de bază ale statului și oameni care prezintă instituții simbolice în lupta împotriva corupției în țara noastră. Trebuie să terminăm cu această situație, să termină cu această tăcere. Poate că totuși o comisie parlamentară de anchetă ar fi utilă, pentru că ar putea participa toate forțele politice. Sper să nu se mai facă politică, pentru că am văzut că cei de la PNL fac și spun orice, numai să nu aflăm adevărul. O comisie de acest gen ar fi utilă, cu atât mai mult cu cât sunt acuzate instituții cheie din România", a declarat Andrei Gerea, chestor al Camerei Deputaților.



Published in POLITIC

Grupul de Investigații Politice condus de Mugur Ciuvică a finalizat, luni, analiza lucrării de doctorat a Laurei Codruța Kovesi. Potrivit celui mai performant soft anti-plagiat, iThenticate, capitolele 5 și 6 ale lucrării lui Kovesi sunt plagiate în proporție de 50%.

În capitolul 5, Kovesi a plagiat masiv inclusiv din lucrarea ”Elemente de toxicologia drogurilor”, publicată în 2006 de profesorul Radu Alexandru Macovei. Profesorul Macovei este fostul director al spitalului Floreasca. În 2012, DNA l-a cercetat pe profesorul Macovei pentru că l-ar fi ținut în spital pe Adrian Năstase. La fel ca în capitolele anterioare, Kovesi a încercat să-și ascundă plagiatul schimbând unele cuvinte din textul original: „opiumul” (Kovesi) în loc de „opium-ul” (Macovei); „sfârșitul anilor 1930”(Kovesi) în loc de „sfârșitul anilor 30” (Macovei); „toți componenții societății” (Kovesi) în loc de „toți membrii societății” (Macovei), „afrodiziace” (Kovesi) în loc de „afrodisiace” (Macovei). Kovesi nu a pus ghilimele sau vreo notă de subsol care să indice sursa textului pe care îl reproduce.
Capitolul 6 plagiază masiv din lucrarea profesorului Maxim Dobrinoiu, „Infracțiuni în domeniul informatic”, apărută în 2006. De exemplu, Secțiunea a 2-a din Capitolul 6 al lucrării lui Kovesi (paginile 368-377) este copiată integral după Secțiunea a 2-a a lucrării profesorului Dobrinoiu. Kovesi a preluat cu copy - paste inclusiv titlul Secțiunii din lucrarea originală „Aspecte de drept comparat privind criminalitatea informatică”. Profesorul Dobrinoiu a studiat modul în care este sancționată criminalitatea informatică în diverse țări. Kovesi a copiat integral analiza profesorului Dobrinoiu, schimbând ordinea țărilor și inserând notele de subsol din lucrarea originală ca și când i-ar fi aparținut. După 10 pagini plagiate, Kovesi a inserat în antepenultimul paragraf al secțiunii o notă în care face trimitere la lucrarea lui Dobrinoiu, pentru a da impresia că doar acel paragraf e preluat, scrie www.stiripesurse.ro.

În zilele următoarele zile, GIP anunță că va depune din nou la CNATDCU o sesizare privind plagiatul Laurei Codruța Kovesi

Published in POLITIC

Gest bombă al deputatului de Prahova Sebastian Ghiță. Acesta a venit la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a face un autodenunț afirmând că a participat, are documente și alte informații despre faptul că raportul comisiei care a analizat teza de doctorat a procurorului-șef DNA Laura Codruța Kovesi. Ghiță afirmă că respectiva comisie nu s-a întrunit niciodată că și raportul a fost falsificat, stabilind că teza de doctorat nu este un plagiat, falsificarea raportului înfăptuindu-se, în 2012, în Guvernul României, crezându-se că atunci fac o faptă bună pentru România. În 2012, premier era Victor Ponta.

"Dosarele DNA pe care mi le tot fabrică sunt inventate. Am venit să fac un autodenunt. Este vorba despre teza de doctorat plagiată a Laurei Codruţa Kovesi. Mai mulţi înalţi funcţionari împreună cu mine. Nu vă dau numele acum. Mâine pot fi arestaţi sau agresaţi de către cei de la DNA. Sunt mai multe persoane implicate. Dânsa avea la cunoştiinţă de ceea ce am făcut noi. Fac asta pentru că am avut confirmarea că vrea să mi se închidă gura şi că trebuie să fiu băgat la închisoare. Raportul a fost scris în Guvernul României. Nu ştiu ce va spune domnul Ponta în privinţa acestui subiect. Dacă o să continui să tac, o să păţesc ca domnul Tobă şi ceilalţi. Li s-a distrus viaţa sau cariera. Raportul privind teza de doctorat a lui Kovesi a fost falsificat. Am acoperit-o pe Laura Codruţa Kovesi", a declarat Sebastian Ghiţă la intrarea în ÎCCJ.
”Domnule Procuror General,
Subsemnatul Sebastian Ghita, domiciliat in (...), doresc sa formulez urmatorul denunt vizand fapte de o gravitate exceptionala in care sunt implicati inalti functionari ai statului roman.
In cursul anului 2012, am participat in mod direct la redactarea in fals, fara respectarea prevederilor legale, a Raportului Tehnic de Expertiza intocmit de Comisia Tehnica a Consiliului National de Etica in cazul tezei de doctorat Laurei Codruta Kovesi.
Detin date si dovezi care demonstreaza ca aceasta comisie nu s-a intalnit niciodata, iar redactarea in fals a raportului s-a facut cu implicarea unor inalti demnitari ai statului si cu stiinta Laurei Codruta Kovesi.
Declar ca voi pune la dispozitia procurorului desemnat de catre dumneavoastra toate datele, documentele si informatiile care sa ateste modul in care s-a actionat pentru ascunderea adevarului privind plagiatul din cadrul tezei de doctorat a Laurei Codruta Kovesi", a scris Sebastian Ghiță în autodenunțul depus la ÎCCJ.
Gestul lui Ghiță vine după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat că acuzarea a obţinut ilegal probe împotriva inculpatului Liviu Mihail Tudose, fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești. Dosarul a fost retrimis la DNA Ploieşti.  Concret, judecătorii au stabilit că procurorii DNA au folosit ilegal ca mijloc de probă pentru acuzarea lui Tudose o declaraţie dată de acesta în calitate de martor în dosarul lui Sebastian Ghiță.

Published in POLITIC

Curtea de Apel Piteşti va judeca recursul în procesul intentat de şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, postului Antena 3. Curtea Supremă a acceptat cererea de strămutare depusă de jurnaliştii postului de televiziune, scrie Digi 24.
Laura Codruţa Kovesi a dat în judecată Antena 3 în iunie 2014. Şefa DNA reclamă că în cadrul emisiunii „Sinteza Zilei” din 19 iunie ar fi fost acuzată că a muşamalizat ancheta în dosarul în care era u implicaţi Mircea Băsescu, fratele preşedintelui de la acea vreme, şi interlopul Sandu Anghel, zis Bercea Mondial. În octombrie anul trecut, prin sentinţă a Tribunalului Bucureşti, Antena 3 şi jurnaliştii Mihai Gâdea, Răzvan Savaliuc, Bianca Nae şi Mugur Ciuvică au fost condamnaţi a 250.000 de lei, daune morale. Laura Codruţa Kovesi solicitase daune de un milion de lei. În plângerea formulată, aceasta susţinea că în emisiune au fost prezentate fapte şi făcute afirmaţii mincinoase care i-au creat un grav prejudiciu de imagine şi au adus atingere demnităţii sale. După decizia Tribunalului Bucureşti, ambele părţi au făcut recurs, care urma să se judece la Curtea de Apel Bucureşti. Jurnaliştii Antena 3 au solicitat strămutarea procesului. Prin decizia Curţii Supreme, dosarul va fi preluat de Curtea de Apel Piteşti.
Vă reamintim că și procesul familei președintelui Klaus Iohannis în privința casei obținută ilegal din Sibiu a fost mutat tot la Pitești

Published in POLITIC

DNA contestă decizia de achitare a Marianei Rarinca, femeia acuzată că ar fi şantajat-o pe Livia Stanciu, şefa Curţii Supreme. Este o cale extraordinară de atac a DNA, fiindcă în acest dosar este pronunţată o hotărâre definitivă. Contestaţia în anulare a fost depusă la Curtea de Apel.

Cazul a luat amploare după ce preşedinele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, i-a trimis şefului statului o scrisoare în care i-a cerut schimbarea din funcţii a şefelor DNA şi Curţii Supreme, pe care le acuză de abuz de putere în cazul Rarinca. În aceeaşi scrisoare, preşedintele Senatului i-a cerut lui Klaus Iohannis şi sprijinul pentru modificarea codurilor penale.

Pe de altă parte, și liberalul Ludovic Orban i-a cerut, vineri, Liviei Stanciu să-și dea demisia.

Iohannis însă a făcut pe moralistul, dar nu s-a implicat în cel mai elocvent caz, de când este președinte, de abuz în fața unui cetățean român făcut de capii 'Justiției". Adevărata Justiție, adică judecătorii, au achitat-o pe Mariana Rarinca de acuzele pe care Livia Stanciu, șefa Curții Supreme i le aducea de șantaj. În schimb, procurorii lui Kovesi au ținut-o în arest preventiv pe femeia căreia Stanciu îi datora bani timp de șase luni.

Traian Băsescu a insistat, în timpul mandatelor sale, pentru Livia Stanciu și Laura Codruta Kovesi, la fel ca și pentru Daniel Morar. Legătura dintre cele două a fost evidentă și atunci când Stanciu, șefa judecătorilor, a spus că este partener al DNA (instituție a procurorului), o aberație în orice democrație, cât de fragilă ar fi ea.

Published in POLITIC
Pagina 1 din 2