Luni, 20 Noiembrie 2017

Spaţiul public de la intersecţia dintre Calea Griviţei şi Calea Victoriei ar putea să poarte numele omului politic şi preşedintelul fondator al Partidului Naţional Liberal, Radu Câmpeanu. Miercuri, în Consiliul General al Municipiului București, va fi supus aprobării acest proiect de hotărâre prin care interesecția din apropierea Muzeului Colecţiilor de Artă ar urma să poarte numele fostului senator de Argeș.
Președintele fondator al Partidului Național Liberal, Radu Câmpeanu a murit miercuri, 19 octombrie 2016. Liberalul Radu Anton Câmpeanu s-a născut la 28 februarie 1922, în București. Provenea dintr-o familie de vechi proprietari în județul Dâmbovița. Tatăl, Dumitru Câmpeanu, a fost prefect liberal de Dâmbovița.

Fostul senator de Argeş Radu Câmpeanu are legături strânse cu Argeşul, judeţul în care s-a nascut soţia sa.

A fost liderul tineretului liberal şi un apropiat al Brătienilor şi luptător împotriva comuniştilor, fapt ce avea să îi aducă trei anide închisoare la secret la Craiova şi alţi şase în lagăr şi un exil în Franţa. A avut peste 70 de ani de activitate politică.
A absolvit Facultatea de Drept (specializat în drept constituțional) și Științe Economice din București (1945). Radu Câmpeanu a fost președintele Tineretului Universitar Național Liberal și conducătorul comitetului studențesc de organizare a ultimei mari manifestări anticomuniste de la 8 noiembrie 1945 — inițiată și condusă de studenți. În perioada 1947-1956 a fost deținut politic.

După eliberarea din detenție a lucrat în construcții la Întreprinderea Drumuri și Poduri — București. Prin demersurile familiei sale din Franța și Elveția, s-a exilat la Paris, unde a obținut azil politic, la 30 iulie 1973. Acolo a lucrat la două mari societăți de construcții.

A fost fondator și președinte, la Paris, al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (1978), vicepreședinte al Asociației Internaționale "Solidaritatea europeană" — formată din reprezentanți ai exilaților politici din țările comuniste din Europa. Este unul dintre fondatorii Consiliului Național Român (1978, Paris). A editat la Paris (1983-1990), una dintre cele mai importante publicații ale exilului românesc: "Buletinul Internațional pentru Românii din Exil" — BIRE. A fost fondator și animator al "Clubului de gândire liberală" — Paris (1986-1990).

A fost editorialist, timp de doi ani, la Radio Univers, Paris, în cadrul emisiunilor despre România; colaborator la posturile de radio "Europa Liberă" și "BBC".

Întors în țară, la 5 ianuarie 1990, a reînființat Partidul Național Liberal (PNL), a doua zi, și a fost ales secretar general al acestei formațiuni politice.
În perioada 31 martie 1990 — 28 februarie 1993 a fost președinte al PNL, iar între 9 februarie — 11 mai 1990, vicepreședinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN).
Șef al Tineretului Liberal înainte de cel de-al doilea război mondial, a fost student în decursul războiului. După război, participă la manifestațiile anti-comuniste din 24-28 februarie 1945.

A fost arestat în 1948 și a petrecut mai mulți ani în închisorile comuniste.

După eliberarea sa ca deținut politic, emigrează în Franța împreună cu soția sa Monica Papadopol și cu fiul lor Barbu. La Paris, se arată foarte activ în rândurile exilaților, dar după sosirea lui Paul Goma, este suspectat ca informator al Securității.

În 1990 revine în țară unde participă la reîntemeierea PNL al cărui președinte va fi între 1990 și 1993, fiind ales senator în legislatura 1990-1992 în municipiul București. A fost candidatul PNL la funcția de președinte al României la alegerile din 1990, când a obținut 10,64 % din voturi și s-a plasat pe locul 2.

Published in POLITIC

Vicepreședintele ALDE Andrei Gerea și-a arătat satisfacția pentru anunțul conform căruia Vila Florica a fost achiziționată prin exercitarea dreptului de preemțiune de către ministerul Culturii. Gerea a afirmat că, în ciuda încercărilor unora de a bloca această achiziție - aluzie directă la faptul că președintele Klaus Iohannis a atacat la CCR legea care obliga statul să cumpere și să dea în administrare domeniul către CJ, dar și pe liberalii argeșeni care au intrat în siajul președintelui - guvernarea PSD-ALDE a dat dovadă că își respectă obiectivele anunțate. 

Chestorul Camerei Deputaților a subliniat și lipsa de reacție a celor de la PNL după ce achiziția s-a înfăptuit realmente, arătând că acest aspect este încă o dovadă a faptului că cei din conducerea noului PNL și-au alăturat în mod ilegitim existenț de istoria marii familii a liberalilor.

În ciuda eforturilor de neînțeles ale unora, iată că ceea ce anunțam s-a întâmplat: Domeniul Brătienilor a ajuns în proprietatea statului și sper ca în scurt timp Vila Florica să fie dată în administrarea CJ Argeș. Este încă un exemplu al faptului că guvernarea ALDE-PSD este aproape de interesele Argeșului, de patrimoniul care ne definește. Iar ca liberal, nu am cum să nu îmi exprim satisfacția că ansamblul în care se găsește identitatea liberalismului rămâne un bun public, al Argeșului, al României. Alături de primele capitale ale Țării Românești, Câmpulung și Curtea de Argeș, Vila Florica reprezintă un punct solid în istoria României, mai ales că anul viitor vom celebra și Centenarul Marii Uniri.
PS: Nu pot să nu remarc lipsa celei mai mici reacții din partea celor din noul PNL, în frunte cu Ludovic Orban, despre această veste extraordinară, despre acest moment istoric al achiziționării Vilei Florica de către statul român! Încă o dovadă cât de mult pot desconsidera acești oameni istoria de care se leagă cu disperare în mod absolut ilegitim!
- a postat Andrei Gerea pe pagina sa de Facebook.

Vă reamintim că ieri Domeniul Brătienilor a fost cumpărat de ministerul Culturii. De acum încolo, transferul în administrarea Consiliului Județean Argeș a Vilei Florica va depinde de minister, care va putea recurge la o hotărâre de guvern în acest sens.
 Pentru prima dată în ultimii trei ani, ministerul culturii și-a exercitat dreptul de preemțiune pentru un monument istoric. După mai bine de o lună de la începerea negocierilor, astăzi, la ministerul Culturii, ministrul Lucian Romașcanu și moștenitorii familiei Brătienilor au semnat actele notariale prin care a fost perfectată achiziționarea Vilei Florica de către statul român. Suma tranzacției a fost de 1.820.000 de euro. Din această sumă, moștenitorii vor returna sub formă de donație 20 de mii de euro pentru reparații la acoperiș și încă 45 de mii de euro, cu 20 de mii de euro în plus față de negocierile inițiale, sub formă de burse pentru elevii dotați din Argeș, așa cum a declarat Nicolae Brânzea pentru Absolut tv.

Vă reamintim că, săptămâna trecută, președintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituțională proiectul de lege votat în unanimitate în parlament prin care ministerul culturii era obligat să cumpere domeniul Brătienilor și să îl cedeze în administrare Consiliului Județean Argeș.

Published in POLITIC

 Președintele PNL, Ludovic Orban, a anunțat că obiectivul liberalilor este să depună săptămâna viitoare moțiunea de cenzură împotriva Guvernului. Liderul PNL Adrian Miuțescu a recunoscut însă că șansele ca moțiunea să treacă sunt aproape nule.

 PNL vrea să dea jos guvernarea PSD-ALDE printr-o moțiune de cenzură. A găsit și pretextul: modificările aduse codului fiscal, cu precădere cea legată de transferul contribuțiilor de la angajator la angajat. Ludovic Orban a anunțat că a desemnat o echipă de redactare a textului moțiunii de cenzură pe care îl va prezenta   în Biroul Executiv luni. PNL vrea să depună moțiunea de cenzură în această săptămână, astfel că va începe negocierile și cu alți parlamentari pentru strângerea de semnături. Cât privește succesul unei astfel de moțiuni, liderul PNL Argeș Adrian Miuțescu a recunoscut că e vorba mai mult despre un mijloc de a se identifica drept partid de opoziție.
 
Published in POLITIC
Social-democrații consideră că președintele Klaus Iohannis a vrut să blocheze legea prin care Vila Florica urma să fie cumpărată de stat, prin atacarea acesteia către Curtea Constituțională. PSD îl atacă pe Iohannis că a lovit direct în identitatea PNL.
 
Chestorul Camerei Deputaților Mircea Drăghici a afirmat că președintele Klaus Iohannis ar fi putut trimite către parlament legea spre modificare, dacă era nemulțumit de forma textului. El a susținut că în acest fel, proiectul ar fi fost adoptat cu modificările de rigoare într-o lună. Prin atacarea la CCR, susține liderul social-democrat, Iohannis a vrut să blocheze legea și a furat startul pentru alegerile prezidențiale. În același timp, președintele CJ Argeș Dan Manu a subliniat că Vila Florica va fi cumpărată de stat, prin exercitarea dreptului de preemțiune de către ministerul Culturii. Chiar dacă nu a confirmat o data de luni pentru semnarea actului notarial prin care Vila Florica ar urma să fie achiziționată, Manu confirmă cel puțin parțial informația dată în exclusivitate de Proarges.ro: Eu sunt încrezător că săptămâna viitoare vom avea o conferință de presă extraordinară la Consiliul Județean Argeș pe această temă!
Dan Manu s-a arătat însă îngrijorat de momentul în care Vila Florica va intra în administrarea CJ Argeș din perspectiva funcționării Centrului de Cultură Florica, el afirmând că dacă legea ar fi fost promulgată și nu contestată, ministerul ar fi fost obligat să cedeze domeniul către Consiliul Județean. Dacă legea nu este în vigoare, atunci sunt convins că guvernul va emite o hotărâre prin care Vila Florica va fi trecută, după ce va fi achiziționată de ministerul Culturii în administrarea CJ Argeș. Pentru noi este îngrijorător pentru că acolo funcționează o instituție a CJ Argeș, instituție care are angajați, specialiști, cercetători, și căreia trebuie să îi proiectăm un buget pentru anul viitor - a mai spus Manu.
Published in POLITIC

Pentru prima dată în istoria post-decembristă, toate partidele care au organizații în Argeș și au intrat în Parlament au reprezentanți în structurile de conducere ale forului legislativ românesc.

Astfel, deputatul PSD Mircea Drăghici a fost reales, și în această sesiune parlamentară, chestor al Camerei Deputaților. Deputatul de Argeș a mai ocupat această funcție în mandatul trecut. În ultima sesiune din legislatura 2012-2016, Mircea Drăghici a fost și secretar al Camerei Deputaților.

Deputatul ALDE Andrei Gerea, a fost și el reales sesiunea aceasta chestor al Camerei Deputaților, funcție în care a fost ales prima dată în debutul sesiunii trecute.  În mandatul trecut, acesta a fost și ministrul al Economiei și, ulterior, al Energiei.

Noutatea vine de la PNL. Deși nu se înțelege aproape deloc cu liderul PNL Argeș Adrian Miuțescu, Ion Popa a reușit să tragă sforile necesare la București pentru a fi ales, în premieră, chestor al Senatului din partea liberalilor. Ion Popa a mai fost în mandatul trecut lider de grup al senatorilor PNL.

De asemenea, doi senatori de Argeș, ambii de la PSD, ocupă funcții de conducere în Camera Superioară a României. Astfel, președintele PSD Argeș, Șerban Valeca, a fost ales secretar în Comisia pentru politică externă. De asemenea, Gheorghe Marin a fost ales secretar în Comisia pentru transporturi.

Published in POLITIC

Doi consilier județeni au depus jurământul de credință. Gheorghe Bănică din partea PNL și Ion Glișcă din partea PSD au participat astăzi la prima ședință din mandatul noului Consiliul Județean.

VO: Gheorghe Bănică a revenit în Consiliul județean după ce omul de afaceri Olimpia Doru a demisionat din PNL și, ca urmare, și-a pierdut și mandatul de consilier județean. De asemenea, după ce social-democratul Nicolae Tudose a fost numit secretar de stat la ministerul Dezvoltării, PSD a trebuit să nominalizeze un alt consilier județean. Ion Glișcă provine tot din Mioveni. Este om de afaceri și vicepreședinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România. Și el a mai fost consilier județean. Glițcă va face parte din comisia de buget-finanțe.

Published in POLITIC

Vicepreședintele ALDE Andrei Gerea susține că Ludovic Orban conduce fostul PDL al lui Traian Băsescu, "un partid lipsit de valori și care slujește instituțiile de forță".

"PNL condus astăzi de către Ludovic Orban este un partid care nu se regăsește pe scara doctrinară. Pe de o parte, partid liberal nu mai este de trei ani de zile, dar, pe de altă parte, Orban și cei din PNL refuză să își asume și haina populară îmbrăcată în 2014 prin afilierea la PPE. PNL pe care îl conduce Ludovic Orban este, de fapt, PDL-ul lui Traian Băsescu, un partid fără valori, care slujește instituțiile de forță și care vrea să ajungă la putere cu ajutorul acestor instituții", a afirmat Gerea, potrivit unui comunicat al ALDE.
În opinia lui Gerea, noul președinte al PNL refuză "să accepte o realitate, încercând să inducă în spațiul public o dezinformare cu privire la afilierea politică a partidului".

"Partidul condus de Orban nu mai are nicio legătură cu liberalismul. Principalul motiv ar fi acela că nu mai face parte din familia liberală, a trecut de la ALDE Europa la PPE din care făcea parte PDL. Însă, PNL a demonstrat prin propriile acțiuni că s-a lepădat de liberalism. Noul PNL nu a luat atitudine față de măsurile care veneau în contradicție cu statul de drept și cu principiile democratice. PNL-ul a susținut un ministru al Justiției pentru care drepturile omului sunt un lux. Totodată, PNL a devenit un susținător al instituțiilor de forță, aplaudând și încurajând zdrăngănitul de cătușe și derapajele din justiție. Dintr-un partid liberal, PNL a devenit un partid care ia partea instituțiilor de forță, asistând impasibil la modul cum acestea încercau să instituie un sistem asemenea celui din anii '50", a adăugat vicepreședintele ALDE.

Potrivit lui Gerea, Orban este "un politician șantajabil de către sistem", care "are impresia că dacă se pune în slujba instituțiilor de forță va fi scăpat în integralitate".

"ALDE este astăzi singurul partid liberal din România. În ultimii ani, ALDE a susținut valorile liberale și democrația. Ne-am opus abuzurilor și derapajelor create de procurori, apărând drepturile și libertățile cetățenilor. ALDE nu va sta ca un partid, cum face astăzi PNL-ul, ascuns, temător, îngăduitor cu tot ceea ce se întâmplă în zona publică, cu excesele acestea, cu derapajele pe care le vedem. Chiar dacă suntem opozanți politici, ALDE l-a apărat anul trecut pe Ludovic Orban, atunci când i s-a deschis un dosar penal, ca din senin. Am atras atenția că nu este normal ceea ce i s-a întâmplat, în vreme ce colegii săi din PNL mai aveau puțin și îl dădeau afară", a adăugat Andrei Gerea, în comunicatul citat.

 

 

Published in POLITIC

Dispute mai mult sau mai puțin concrete pe tema majorării indemnizațiilor consilieri județeni și ale salariilor  personalului din aparatul propriu al CJ Argeș.
PNL și PMP au votat împotrivă. Sigur, asta nu înseamnă că nu vor beneficia de aceste majorări. Doar au bifat că ar fi fost împotrivă - deși întrebați personal, neoficial, nu știm cam câți și-ar păstra poziția. Pe de altă parte, niște indivizi precum Bulf sau Miuțescu, având în vedere expertiza administrativă și politică a lor, nu prea ar merita indemnizație, mai ales că 90% din activitatea lor are la bază poziții pur politicianiste.
S-a ajuns până și la comparații cu salariile din mediul privat, în speță de la Dacia, sau la trimiteri de principii comuniste. În final, poate cea mai corectă observație a avut-o Mihail Tudor de la PNL, care a afirmat că nu se pune problema cu cât se majorează salariile, ci a faptului că ar trebui să existe un mecanism de avaluare a eficienței angajaților pentru a motiva salariile primite.

Dan Manu: 13000 de lei lunar. Consilierii județeni - 1300 de lei

În aceeași ordine de idei, consilierii județeni și-au votat și noile indemnizații, astfel că fiecare consilier județean va lua până la 1300 de lei lunar. Asta, în condițiile în care Dan Manu are o indemnizație, conform legii, de 13.000 pe lună.
Indemnizaţia de şedinţă pentru membrii consiliului care participă la şedinţele ordinare ale consiliului şi ale comisiilor de specialitate va fi în cuantum de până la 5% din indemnizaţia lunară a preşedintelui consiliului judeţean. Numărul maxim de şedinţe pentru care se poate acorda indemnizaţia, potrivit alin. (2), este de o şedinţă de consiliu si 1 -2 şedinţe de comisii de specialitate pe lună. La acest procent se mai adaugă încă 5%.

 Ce bani câștigă angajații de la CJ Argeș


-  11.513 lei - secretarul judeţului

_  11.412 lei - arhitectul şef

_ 11.035 lei – directorul executiv

_ 10.150 lei – pentru funcţia şef de serviciu

_ 9.425 lei – pentru fiecare şef de birou

_ 7.004 lei – pentru funcţia de auditor superior

_ 5.003 lei – vor avea consilierii, consilierii juridici şi inspectorii principali

_ 3.451 – vor avea referenţii

_ 2.683 – vor avea şoferii

 

Funcții publice:

Funcții publice de conducere

·       secretar județ - 1 post – 11.513 lei (salariu brut)/8.075 lei (salariu net)

·       arhitect șef – 1 post – 11.412 lei (salariu brut)/8.004 lei (salariu net)

·       director executiv – 4 posturi – 11.035 lei (salariu brut)/7.740 lei (salariu net)

·       șef serviciu – 8 posturi – 10.150 lei (salariu brut)/7.119 lei (salariu net)

·       șef birou – 1 – 9.425 lei (salariu brut)/6.611 lei (salariu net)

Funcții publice de execuție

·       auditor (superior) – 5 posturi – 7.004 lei (salariu brut)/4.913 lei (salariu net)

·       auditor (principal) – 1 post – 5.713 lei (salariu brut)/4.007 lei (salariu net)

·       consilier, consilier juridic, inspector (superior) – 83 posturi – 6.409 lei (salariu brut)/4.495 lei (salariu net)

·       consilier, consilier juridic, inspector (principal) – 14 posturi – 5.003 lei (salariu brut)/3.509 lei (salariu net)

·       consilier, consilier juridic, inspector (asistent) – 12 posturi – 3.756 lei (salariu brut)/2.634 lei (salariu net)

·       referent specialitate (superior) – 3 posturi – 5.075 lei (salariu brut)/3.560 lei (salariu net)

·       referent (superior) – 6 posturi – 3.451 lei (salariu brut)/2.421 lei (salariu net)

Funcții contractuale:

Funcții de conducere

·       administrator public – 1 post

Funcții de execuție

·       consilier – 4 posturi – 6.003 lei (salariu brut)/4.211 lei (salariu net)

·       consilier, inspector specialitate (grad IA) – 4 posturi - 6.003 lei (salariu brut)/4.211 lei (salariu net)

·       consilier, inspector specialitate (grad II) – 3 posturi – 3.640 lei (salariu brut)/2.553 lei (salariu net)

·       șofer – 4 posturi – 2.683 lei (salariu brut)/1.882 lei (salariu net)

 

*Contribuțiile angajatului sunt: CAS 10,5, șomaj 0,5%, CASS 5,5%, impozit 16%

**La salariile de bază se adaugă tranșele de vechime corespunzătoare gradațiilor de vechime în muncă

***Salariul de bază pentru administratorul public se stabilește de către președintele consiliului județean între limite astfel: limita minimă este nivelul salariului de bază al secretarului județului, iar limita maximă este indemnizația vicepreședintelui consiliului județean


Published in POLITIC

Sâmbătă și duminică liberalii și-au ales conducerea la Romexpo. Ludovic Orban este noul președinte al PNL. Ion Popa și Adrian Miuțescu au candidat și ei pentru o funcție de vicepreședinte pe transporturi respectiv de membru în biroul central. Pentru funcţia de membru în conducerea PNL şi-au depus candidatura 41 de liberali,  printre aceștia numărându-se și Adrian Miuțescu, președintele PNL Argeș. Acesta a câștigat un loc în conducerea națională a partidului, fiind votat de 1018 de delegați. În schimb, Iani Popa, care a candidat pentru funcția de  vicepreşedinte pe Infrastructură de transport, comunicaţii şi societate informaţională nu a reușit, însă sa câștige, având un număr de 87 de voturi.

În prezența a 1332 de delegați, duminică, 18 iunie 2017, a avut loc, la Romexpo,  deschiderea lucrărilor Consiliului Naţional al Partidului Naţional Liberal. În cadrul acestei întruniri,  au fost aleși noii prim-vicepreşedinţi, secretarul general, vicepreşedinţii regionali şi de specialitate şi membrii Biroului Executiv, preşedintele PNL, Ludovic Orban, cerându-le liberalilor să voteze echipa care l-a susţinut.
 
Astfel, CNC al PNL a ales dumincă secretarul general al partidului - Robert Sighiartău şi noii prim-vicepreşedinţi ai PNL - liderul filialei Bihor, Ilie Bolojan, fostul preşedinte interimar al partidului Raluca Turcan, Micea Hava (Alba) şi Iulian Dumitrescu (Prahova).
Ilie Bolojan a fost ales prim-vicepreşedinte PNL cu 1292 de voturi, Raluca Turcan cu 1161 de voturi, Iulian Dumitrescu, cu 1264 de voturi şi Mircea Hava cu 1329 de voturi.
 

Published in POLITIC

A început ședința Comitetului Executiv al PSD acolo unde se decide soarta guvernului Grindeanu. Conform unor surse din cadrul CEX, miniștrii guvernului și-au activat demisiile, lăsându-l singur pe Grindeanu. Conform unui comunicat oficial din partea Palatului Victoria însă, niciun ministru nu și-a înaintat demisia, ceea ce era și imposibil având în vedere că aceștia participă la ședința de la Palatul Parlamentului.

Și mai spectaculos este însă faptul că Sorin Grindeanu, conform acelorași surse, ar dori să își formeze un guvern cu susținerea PNL și USR, dar și a președintelui Klaus Iohannis. În aceste condiții, ar fi foarte posibil ca PSD să se vadă nevoit să depună moțiune de cenzură împotriva propriului guvern, gest unic în cei 25 de ani de la Revoluție. Sigur, ședința este încă în desfășurare și ar putea apărea totuși alte decizii luate în urma negocierilor.

 

PESTE 60% DIN PROMISIUNILE DIN PROGRAMUL DE GUVERNARE, NEÎNDEPLINITE
Concluzia analizei PSD este una dezastruoasă pentru Guvern. Din totalul măsurilor care trebuiau adoptate până la această dată, potrivit programului de guvernare, 50 de măsuri sunt îndeplinite (13%), 107 măsuri sunt realizate parţial (27%) şi 236 de măsuri sunt neîndeplinite (60%).

La capitolul Politici macroeconomice, fiscalitate şi buget, sunt 17 măsuri îndeplinite, 4 realizate parţial şi 40 neîndeplinite.

La capitolul Economie, nicio măsură nu este îndeplinită, două sunt realizate parţial şi 17 sunt neîndeplinite.

La capitolul Fonduri europene, o măsură este îndeplinită şi şapte măsuri sunt neîndeplinite.

La Turism, o măsură este îndeplinită, trei sunt realizate parţial şi 9 sunt neîndeplinite.

În domeniul Politici pentru IMM-uri, două măsuri sunt îndeplinite, 3 sunt realizate parţial, iar 5 sunt neîndeplinite.

În domeniul Politici privind munca şi justiţia socială, 9 măsuri sunt îndeplinite, 23 sunt realizate parţial, iar 4 sunt neîndeplinite.

La Educaţie, o singură măsură este îndeplinită, 8 sunt realizate parţial şi 19 sunt măsuri neîndeplinite.

În domeniul Cercetare-dezvoltare, două măsuri sunt îndeplinite şi patru neîndeplinite.

În Sănătate, 3 măsuri sunt îndeplinite, 9 sunt realizate parţial şi 14 sunt neîndeplinite.

În domeniul Administraţie publică şi politici regionale, o măsură este îndeplinită, 14 sunt realizate parţial şi trei sunt neîndeplinite.

La capitolul Dezvoltare rurală, 5 măsuri sunt îndeplinite, 3 sunt parţial realizate şi 3 sunt neîndeplinite.

La Mediu, păduri şi ape sunt două măsuri îndeplinite, 3 măsuri realizate parţial şi 5 măsuri neîndeplinite.

La capitolul Politici privind energia, o singură măsură este îndeplinită, 3 măsuri sunt realizate parţial şi 9 măsuri sunt neîndeplinite.

La Transporturi, nicio măsură nu este îndeplinită, 6 măsuri sunt doar parţial realizate, iar 5 măsuri sunt neîndeplinite.

La Comunicaţii, nicio măsură nu este îndeplinită, o măsură este parţial realizată, iar două măsuri sunt neîndeplinite.

În domeniul Politici de Apărare şi Securitate naţională, nicio măsură din program nu este îndeplinită, 4 măsuri sunt realizate parţial şi 3 măsuri sunt neîndeplinite.

La Interne, nicio măsură nu este îndeplinită pe deplin. În schimb, 7 măsuri sunt realizate parţial şi o măsură este neîndeplinită.

La Externe, două măsuri sunt îndeplinite, 6 măsuri sunt realizate parţial, iar 14 măsuri sunt neîndeplinite.

La Justiţie, situaţia este gravă: o singură măsură este îndeplinită, 3 măsuri sunt neîndeplinite, iar 29 de măsuri sunt neîndeplinite.

La Cultură, o singură măsură este îndeplinită, o măsură este realizată parţial, iar nu mai puţin de 19 măsuri sunt neîndeplinite.

La Tineret şi Sport este dezastru: toate cele 20 de măsuri din programul de guvernare sunt neîndeplinite.

În domeniul Politici pentru Diaspora, o măsură este îndeplinită, 4 măsuri sunt realizate parţial, iar 4 măsuri sunt neîndeplinite.

Published in POLITIC