Duminică, 19 Noiembrie 2017

Vicepreședintele ALDE Andrei Gerea și-a arătat satisfacția pentru anunțul conform căruia Vila Florica a fost achiziționată prin exercitarea dreptului de preemțiune de către ministerul Culturii. Gerea a afirmat că, în ciuda încercărilor unora de a bloca această achiziție - aluzie directă la faptul că președintele Klaus Iohannis a atacat la CCR legea care obliga statul să cumpere și să dea în administrare domeniul către CJ, dar și pe liberalii argeșeni care au intrat în siajul președintelui - guvernarea PSD-ALDE a dat dovadă că își respectă obiectivele anunțate. 

Chestorul Camerei Deputaților a subliniat și lipsa de reacție a celor de la PNL după ce achiziția s-a înfăptuit realmente, arătând că acest aspect este încă o dovadă a faptului că cei din conducerea noului PNL și-au alăturat în mod ilegitim existenț de istoria marii familii a liberalilor.

În ciuda eforturilor de neînțeles ale unora, iată că ceea ce anunțam s-a întâmplat: Domeniul Brătienilor a ajuns în proprietatea statului și sper ca în scurt timp Vila Florica să fie dată în administrarea CJ Argeș. Este încă un exemplu al faptului că guvernarea ALDE-PSD este aproape de interesele Argeșului, de patrimoniul care ne definește. Iar ca liberal, nu am cum să nu îmi exprim satisfacția că ansamblul în care se găsește identitatea liberalismului rămâne un bun public, al Argeșului, al României. Alături de primele capitale ale Țării Românești, Câmpulung și Curtea de Argeș, Vila Florica reprezintă un punct solid în istoria României, mai ales că anul viitor vom celebra și Centenarul Marii Uniri.
PS: Nu pot să nu remarc lipsa celei mai mici reacții din partea celor din noul PNL, în frunte cu Ludovic Orban, despre această veste extraordinară, despre acest moment istoric al achiziționării Vilei Florica de către statul român! Încă o dovadă cât de mult pot desconsidera acești oameni istoria de care se leagă cu disperare în mod absolut ilegitim!
- a postat Andrei Gerea pe pagina sa de Facebook.

Vă reamintim că ieri Domeniul Brătienilor a fost cumpărat de ministerul Culturii. De acum încolo, transferul în administrarea Consiliului Județean Argeș a Vilei Florica va depinde de minister, care va putea recurge la o hotărâre de guvern în acest sens.
 Pentru prima dată în ultimii trei ani, ministerul culturii și-a exercitat dreptul de preemțiune pentru un monument istoric. După mai bine de o lună de la începerea negocierilor, astăzi, la ministerul Culturii, ministrul Lucian Romașcanu și moștenitorii familiei Brătienilor au semnat actele notariale prin care a fost perfectată achiziționarea Vilei Florica de către statul român. Suma tranzacției a fost de 1.820.000 de euro. Din această sumă, moștenitorii vor returna sub formă de donație 20 de mii de euro pentru reparații la acoperiș și încă 45 de mii de euro, cu 20 de mii de euro în plus față de negocierile inițiale, sub formă de burse pentru elevii dotați din Argeș, așa cum a declarat Nicolae Brânzea pentru Absolut tv.

Vă reamintim că, săptămâna trecută, președintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituțională proiectul de lege votat în unanimitate în parlament prin care ministerul culturii era obligat să cumpere domeniul Brătienilor și să îl cedeze în administrare Consiliului Județean Argeș.

Published in POLITIC

Vicepreședintele ALDE Andrei Gerea critică gestul președintelui Klaus Iohannis de a ataca la Curtea Constituțională legea prin care statul este obligat să cumpere Domeniul Florica, pentru a rămâne în administrarea autorităților.
Vă readuc aminte că această lege a fost adoptată în unanimitate în Camera Deputaților, for decizional. Adică inclusiv de parlamentarii USR și PNL, susținătorii domnului Iohannis. În mod surprinzător, nu l-am văzut pe Klaus Iohannis având aceleași porniri de constituționalitate în afacerea de 11 milioane de euro numită Cumințenia Pământului.
Sigur, Brâncuși și creația sa ar merita mult mai multă atenție în România, dar ceea ce a făcut guvernul Cioloș, cu acea strângere de fonduri din partea populației, mirosea a sistem CARITAS organizat chiar de stat.
Dl. Iohannis nu a făcut nimic atunci când "guvernul său" dădea ordonanțe peste ordonanțe, nici când nu se mai știa ce s-a întâmplat cu banii dați de cetățeni, nici cum s-a ajuns la suma de 11 milioane de euro. În schimb, dl Iohannis, ajuns președinte al României din postura de președinte al PNL, susținut și acum de PNL, a atacat o lege prin care se salvează un bun de patrimoniu național în contextul aniversării centenarului de la Marea Unire. Și poate cel mai puternic simbol a ceea ce a înseamnat familia Brătienilor, cu rol determinant în realizarea Marii Uniri și a României moderne, și istoria liberală.
Dl. Iohannis, se vede treaba, nu știe și nu dă doi bani pe istoria adevăratului PNL! Tot așa cum nici cei din PDL care au pus mâna pe acest partid nu dau doi bani pe istoria adevăratului PNL. Este o dovadă clară că cei care au pus mâna pe PNL au făcut-o nu de dragul istoriei, ci pentru a avea o etichetă, iar dl Iohannis face parte dintre ei.
Altfel, așteptăm și reacția președintelui PNL Ludovic Orban care, după cum vedem, este gata oricând să își rupă cămașa de pe el pentru națiune, a afirmat chestorul Camerei Deputaților, Andrei Gerea.
Vicepreședintele ALDE a mai subliniat că, din fericire, indiferent ce decizie va emite Curtea Constituțională, Domeniul Florica va fi achiziționat de stat prin ministerul Culturii care, între timp, cu acceptul guvernului PSD-ALDE, și-a anunțat exercitarea dreptului de preemțiune și a și ajuns la un acord cu moștenitorii de drept. Ministerul și moștenitorii au căzut de acord că luna aceasta urmează să se încheie și achiziționarea, contra sumei de 1.8 milioane de euro.

Published in POLITIC

Incredibil! Klaus Iohannis, a sesizat CCR în privința legii în baza căreia domeniul Florica urmează să fie achiziționat de stat! În acest fel, președintele Iohannis, susținut de PNL, ex președinte al PNL, se opune practic unei legi care salvează un imobil istoric de o însemnătate uriașă pentru PNL, pentru Argeș și pentru România.
Această lege a fost iniațiată de PSD și a fost votată în unanimitate în Camera Deputaților, inclusiv de către parlamentari ai USR și ai PNL, ba chiar PNL a dat comunicate de presă triumfătoare după adoptarea legii.
Trebuie menționat însă că, și dacă această lege ar fi declarată neconstituțională, Ansamblul Florica tot va fi cumpărat de ministerul Culturii, care a și ajuns la un acord cu moștenitorii pentru cumpărarea domeniului. Negocierile au fost finalizate în cursul lunii trecute pentru suma de 1.8 milioane de euro, din care moștenitorii vor dona 20 de mii de euro pentru reparații la acoperiș și încă 25 de mii de euro sub formă de burse pentru elevii dotați din Argeș.
Conform unui răspuns al ministerului Culturii, luna aceasta va fi perfectat și contractul de vânzare - cumpărare între stat și moștenitorii de drept ai marii familii a Brătienilor. Conform aceluiași răspuns dat în exclusivitate Absolut tv, Vila Florica este singura clădire de patrimoniu din țară pentru care ministerul Culturii și-a exercitat dreptul de preemțiune.

Video! Legea pentru cumpărarea Vilei Florica, adoptată în unanimitate

Exclusiv! Nicolae Brânzea a dezvăluit cu cât va fi cumpărată Vila Florica și când

Iată însă textul prin care Klaus Iohannis lovește în cel mai mare simbol al istoriei PNL. Da, același Klaus Iohannis devenit faimos pentru cele 6 case cumpărate din salariul de profesor sau de primar al Sibiului, din care una pierdută de familie instanța stabilind definitiv și irevocabil căa obținut prin uz de fals şi trebuie să dea statului 320.000 de euro, Sigur, nu trebuie să își facă griji, va mai primi una la schimb din partea statului, prin RAAPPS, ca fost președinte, după finalizarea mandatului.

 

Domnului Valer DORNEANU
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

În temeiul dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, formulez următoarea

SESIZARE DE NECONSTITUŢIONALITATE
asupra
Legii privind achiziționarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu - Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, de către Ministerul Culturii și Identității Naționale

Legea supusă controlului de constituționalitate are ca obiect de reglementare achiziționarea de către Ministerul Culturii și Identității Naționale a Ansamblului conacului Brătianu - Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, în care funcționează Centrul de Cultură „Brătianu”, cu fonduri de la bugetul de stat. Ministerul este autorizat să realizeze procedura de achiziție, conform legislației în vigoare. Totodată, se prevede că Centrul de Cultură „Brătianu” își va continua activitatea în acest imobil, sub autoritatea Consiliului Județean Argeș.
Având în vedere obiectul de reglementare, precum și conținutul normativ, considerăm că Legea privind achiziționarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu – Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, de către Ministerul Culturii și Identității Naționale contravine prevederilor art. 1 alin. (4) și (5), art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 44 și art. 61 alin. (1) din Constituție și, în consecință, este neconstituțională în ansamblul său pentru motivele prezentate mai jos.
Legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relații sociale generale, fiind, prin esența și finalitatea ei constituțională, un act cu aplicabilitate generală. Or, în măsura în care domeniul de incidență al reglementării este determinat concret, dată fiind rațiunea in personam/ut singuli a reglementării, legea dobândește un caracter individual, fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcție de încadrarea lor în ipoteza normei ci, de plano, într-un singur caz, prestabilit fără echivoc. În acest sens este și jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 600/2005 cu privire la constituționalitatea Legii pentru reglementarea situației juridice a unor bunuri care au aparținut fostului suveran al României, Mihai I, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.060 din 26 noiembrie 2005; Decizia nr. 970/2007 referitoare la sesizarea asupra neconstituționalității Legii privind atribuirea unei locuințe generalului în retragere Marin Lungu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 22 noiembrie 2007; Decizia nr. 574/2014 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 216/2008 privind transmiterea cu titlu gratuit a unui pachet de 1.369.125 de acțiuni deținute de stat la Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” - S.A. Constanța, reprezentând 20% din capitalul social, către Consiliul Local al Municipiului Constanța, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014).
Obligativitatea respectării caracterului normativ al legii a fost ridicată la nivel de principiu de către instanța constituțională prin Decizia nr. 600/2005. Astfel, chiar în absența unei prevederi prohibitive exprese, este de principiu că legea are, de regulă, caracter normativ, natura primară a reglementărilor pe care le conține fiind dificil de conciliat cu aplicarea acestora la un caz sau la cazuri individuale. De asemenea, Curtea Constituțională a evidențiat dreptul incontestabil al legiuitorului de a reglementa anumite domenii particulare într-un mod diferit de cel utilizat în cadrul reglementării cu caracter general sau, altfel spus, de a deroga de la dreptul comun, însă, în ipoteza în care reglementarea specială, diferită de cea constitutivă de drept comun, are caracter individual, fiind adoptată intuitu personae sau vizând un bun privit ut singuli, „ea încetează de a mai avea legitimitate, dobândind caracter discriminatoriu și, prin aceasta, neconstituțional. [...]” (Decizia Curții Constituționale nr. 600/2005).
Totodată, în ceea ce privește sfera interesului, ca element definitoriu al tipului de act de putere publică, în opinia Curții Constituționale „dacă scopul încheierii unui/unei contract/acord/convenții vizează interesul părților, scopul legiferării, în orice cadru constituțional, vizează un interes general al societății. Din această perspectivă, aprobarea unui/unei contract/convenții prin lege nu corespunde finalității constituționale a activității de legiferare ca activitate prin care se exercită puterea de stat, dat fiind că scopul contractului - act individual - vizează doar părțile și interesele determinate ale acestora, în timp ce legea - act cu aplicabilitate eminamente generală - vizează societatea în general, reglementarea unei sfere cât mai largi de raporturi juridice în cadrul și în interesul societății.” (Decizia Curții Constituționale nr. 494/2013 cu privire la admiterea obiecției de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea Memorandumului de înțelegere încheiat între statul român și The Rompetrol Group N.V., semnat la București la 15 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 21 decembrie 2013).
Nu în ultimul rând, analizând dispozițiile unei legi prin care se atribuia o locuință unei persoane determinate, Curtea a precizat faptul că prin lege nu se poate dispune într-un domeniu ce intră în competența de reglementare a organelor administrației publice, iar nu a Parlamentului, care nu legiferează cu privire la drepturi cu caracter individual (Decizia Curții Constituționale nr. 970/2007).
Or, scopul legii deduse controlului de constituționalitate nu vizează un interes general al societății, ci crearea premiselor încheierii unui contract cu titlu oneros între o entitate publică individualizată și o entitate nedeterminată în vederea achiziționării unui bun imobil individual determinat (ale cărui date de identificare sunt prevăzute la art. 1 alin. (2) din lege). De vreme ce domeniul de incidență este determinat concret, dată fiind reglementarea intuitu personae/bun privit ut singuli, Legea privind achiziționarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu - Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, de către Ministerul Culturii și Identității Naționale are caracter individual și încalcă astfel dispozițiile art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1) și ( 2) și art. 61 alin. (1) din Constituție.
Singura posibilitate de legiferare cu privire la un bun privit ut singuli este situația particulară a terenurilor ce fac obiectul exclusiv al proprietății publice a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, ce pot fi transferate din domeniul public al statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale prin legea organică de modificare a legii organice prin care terenul a fost declarat obiect exclusiv al proprietății publice. Astfel, instanța de contencios constituțional a stabilit că în această ipoteză nu își găsesc aplicabilitate considerentele reținute în jurisprudența Curții, potrivit cărora legile astfel adoptate ar fi neconstituționale întrucât ar avea caracter individual. Prin urmare, „în situația de principiu enunțată Curtea reține că dispozițiile art. 1 alin. (4), art. 4 alin. (2) și art. 16 alin. (1) din Constituție nu sunt incidente.” (Decizia Curții Constituționale nr. 406/2016 referitoare la admiterea obiecției de neconstituționalitate a Legii privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A., în domeniul public al orașului Teiuș și în administrarea Consiliului Local al Orașului Teiuș, județul Alba, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 15 iulie 2016).
Or, legea supusă controlului de constituționalitate prevede faptul că un imobil ut singuli se achiziționează de către Ministerul Culturii și Identității Naționale, din fonduri de la bugetul de stat, de la un vânzător neprecizat în cuprinsul actului normativ. Întrucât din această lege nu rezultă faptul că bunul se află în proprietatea publică a statului sau a unei unități administrativ teritoriale sau ar fi obiect exclusiv al proprietății publice urmărindu-se transferul acestui drept de proprietate publică între titulari diferiți, legii supuse controlului de constituționalitate nu i se pot aplica argumentele Deciziei Curții Constituționale nr. 406/2016, mai sus citată. Așadar, legea supusă controlului de constituționalitate nu se înscrie în ipoteza permisă prin această decizie, deoarece dreptul de proprietate asupra bunului este un drept de proprietate privată, iar operațiunea juridică nu este un transfer al proprietății publice, ci o autorizare în vederea achiziționării.
În raport cu obiectul de reglementare, respectiv instituirea în sarcina Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale a obligației de a achiziționa un bun imobil monument istoric, legea contravine și principiului separației și echilibrului puterilor în stat, prevăzut la art. 1 alin. (4) din Constituție. În opinia noastră, această soluţie legislativă - ce poate echivala cu o imixtiune în competențele puterii executive, abilitată să acționeze în cadrul procedurii stabilite de Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, reprezentată în acest caz de Ministerul Culturii și Identității Naționale - nu îndeplineşte nici exigențele privitoare la stabilitatea, previzibilitatea și claritatea normelor juridice, izvorâte din dispozițiile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală.
Dincolo de faptul că prin legea supusă controlului de constituționalitate se reglementează cu privire la achiziționarea unui bun imobil privit ut singuli, aceasta vizează și un bun încadrat în lista monumentelor istorice. Ansamblul conacului Brătianu – Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, este încadrat în lista monumentelor istorice din județul Argeș, ca monument istoric clasa A, având codul AG-II-m-A-13805.01.
În ceea ce priveşte transmiterea dreptului de proprietate, monumentelor istorice li se aplică regimul juridic special prevăzut de Legea nr. 422/2001. Conform art. 4 alin. (1) din Legea nr. 422/2001, monumentele istorice fie aparțin domeniului public sau privat al statului, al județelor, orașelor sau comunelor, fie sunt proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice. Printr-o formulă imperativă, alin. (3) al aceluiași articol prevede că monumentele istorice aparținând domeniului privat pot face obiectul circuitului civil în condițiile stabilite de această lege. Tot printr-o normă imperativă, la alin. (4) al art. 4 din legea sus-citată se prevede că monumentele istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat pot fi vândute numai în condițiile exercitării dreptului de preempțiune ale statului român, prin Ministerul Culturii, pentru monumentele istorice clasate în grupa A, sau prin serviciile publice deconcentrate ale acestuia, pentru monumentele istorice clasate în grupa B, ori al unităților administrativ-teritoriale, după caz, sub sancțiunea nulității absolute a vânzării. Așadar, atunci când proprietarii, persoane fizice sau juridice de drept privat, intenționează să vândă monumente istorice, aceștia transmit serviciilor publice deconcentrate ale Ministerul Culturii înștiințarea privind intenția de vânzare, însoțită de documentația stabilită prin ordin al ministrului culturii. Serviciile publice deconcentrate ale Ministerul Culturii transmit ministerului înștiințarea, documentația și propunerea de răspuns, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea acestora. Termenul de exercitare a dreptului de preempțiune al statului este de maximum 25 de zile de la data înregistrării înștiințării, documentației și a propunerii de răspuns la Ministerul Culturii sau, după caz, la serviciile publice deconcentrate ale Ministerul Culturii. Titularii dreptului de preempțiune vor prevedea în bugetul propriu sumele necesare destinate exercitării dreptului de preempțiune, iar valoarea de achiziționare se negociază cu vânzătorul. În cazul în care ministerul sau serviciile publice deconcentrate ale acestuia nu își exercită dreptul de preempțiune în termenul legal, acest drept se transferă autorităților publice locale, care îl pot exercita în maximum 15 zile. Comunicările privind neexercitarea dreptului de preempțiune au termen de valabilitate pentru întregul an calendaristic în care au fost emise, inclusiv pentru situațiile în care monumentul istoric este vândut de mai multe ori.
Din analiza regimului juridic al transferului dreptului de proprietate asupra monumentelor istorice aflate în proprietatea privată a unei persoane juridice sau fizice rezultă că, în considerarea importanței bunului pentru societate, statul/unitatea administrativ-teritorială are un drept de preempțiune la achiziționarea respectivului bun. Or, dreptul de preempțiune, ca drept potestativ patrimonial, este incompatibil cu instituirea unei exclusivități prin stabilirea unei obligații sau unui drept la achiziționarea bunului, întrucât în manifestarea de voință cu privire la exercitarea acestui drept titularii beneficiază de putere discreționară. Așadar, în calitate de autoritate publică centrală cu rol de punere în executare a legii, Ministerul Culturii și Identității Naționale nu numai că are pârghiile necesare în vederea achiziționării bunului prevăzut la art. 1 din legea criticată dar, în temeiul art. 4 din Legea nr. 422/2001, acesta este și obligat să se pronunțe în cadrul procedurii stabilite de această lege dacă înțelege sau nu să se prevaleze de exercitarea dreptului de preempțiune. În acest context, referitor la legea dedusă controlului de constituționalitate, învederăm că la prima Cameră competentă (Senatul), Comisia pentru cultură și media a avizat negativ legea, motivat de faptul că procedura de exercitare a dreptului de preempțiune de către Ministerul Culturii și Identității Naționale este reglementată prin lege, iar la Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, reprezentantul Ministerului Culturii și Identității Naționale, prezent la lucrările Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, în legătură cu oportunitatea reglementării a precizat faptul că ministerul nu susține adoptarea inițiativei legislative.
Mai mult, din interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 422/2001 rezultă și necesitatea stabilirii formei de proprietate în care ar urma să intre bunul după achiziționare. Or, legea criticată nu precizează în mod explicit care va fi regimul juridic aplicabil imobilului întrucât, nemaifiind în proprietatea privată a unei persoane fizice, monumentul istoric în cauză poate aparține fie domeniului public, fie celui privat al statului. O asemenea clarificare era imperios necesară, mai ales din perspectiva instituirii dreptului de administrare. Imprecizia legii afectează și din această perspectivă principiul stabilit de art. 1 alin. (5) al Constituției.
Pentru toate aceste argumente, legea dedusă controlului de constituționalitate contravine principiului separației și echilibrului puterilor în stat prevăzut în art. 1 alin. (4) din Constituție, intrând în sfera de competență a autorității executive – unica autoritate publică cu atribuții în organizarea executării legilor, prin adoptarea actelor cu caracter administrativ. Totodată, legea criticată încalcă și principiul legalității, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, ignorând normele speciale aplicabile în mod imperativ monumentelor istorice, în lipsa unei derogări exprese de la aplicarea dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 422/2001.
Instituirea exclusivității pentru Ministerul Culturii și Identității Naționale la achiziționarea bunului prevăzut la art. 1 din legea criticată este echivocă. Aceasta poate fi privită fie ca un drept, fie ca o obligație pentru minister, după cum manifestarea de voință a acestuia în ceea ce privește intenția de cumpărare a bunului coincide sau nu cu manifestarea de voință ce ar fi exprimată în exercitarea dreptului de preempțiune.
Astfel, în ipoteza în care Ministerul Culturii și Identității Naționale ar dori să cumpere monumentul istoric, norma de la art. 1 din legea dedusă controlului de constituționalitate poate fi interpretată ca un drept exclusiv instituit în favoarea acestuia. Or, un asemenea drept exclusiv stabilit prin lege presupune în mod corelativ obligația vânzătorului de a vinde exclusiv ministerului, dreptul de dispoziție al titularului dreptului de proprietate fiind restrâns în mod nejustificat. Așadar, acesta nu va putea înstrăina bunul către un alt subiect de drept dacă nu se ajunge la încheierea unui contract translativ de proprietate între titularul dreptului de proprietate și Ministerul Culturii. În plus, în lipsa unui termen legal în cadrul căruia ministerul ar trebui să își exercite această exclusivitate, obligația vânzătorului apare ca perpetuă.
Pe de altă parte, în ipoteza în care Ministerul Culturii și Identității Naționale nu ar dori să cumpere monumentul istoric, norma de la art. 1 din lege poate fi interpretată ca instituind o obligație în sarcina ministerului. Această obligație creează un avantaj pentru vânzător, care va avea certitudinea unui cumpărător și obținerea unui preț, pentru care nu mai este prevăzută expres obligativitatea expertizării în vederea stabilirii valorii bunului și negocierea (simpla trimitere din art. 4 al legii criticate la „procedura de achiziție, conform legislației în vigoare”, apare cu atât mai echivocă). Din această perspectivă, în raport cu alți proprietari, persoane fizice sau juridice de drept privat, ce intenționează să înstrăineze monumentele istorice pe care le dețin, acest avantaj al proprietarului imobilului ce face obiectul legii criticate, este discriminatoriu, întrucât primii vor rămâne în continuare obligați la parcurgerea procedurii preempțiunii, prevăzute de Legea nr. 422/2001.
În esență, ignorând normele de tehnică legislativă, reglementarea este confuză, fiind susceptibilă de abordări diametral opuse, aspect de neconceput ca rezultat al activității legislative. Dintr-o primă perspectivă, aceasta poate conduce la o limitare a dreptului de proprietate, astfel cum este reglementat la art. 44 din Constituție. Din perspectiva diametral opusă, legea apare ca având un vădit caracter discriminatoriu cu afectarea art. 4 alin. (2) și art. 16 alin. (1) din Constituție.
În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteți sesizarea de neconstituționalitate și să constatați că Legea privind achiziționarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu – Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, de către Ministerul Culturii și Identității Naționale este neconstituțională în ansamblul său.

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
KLAUS-WERNER IOHANNIS
Președinte

Klaus Iohannis

Published in POLITIC
Chestorul Camerei Deputailor, Andrei Gerea, a recunoscut că discuțiile de săptămâna trecută pe care parlamentarii de Argeș le-au avut cu sindicaliștii de la Dacia au fost destul de aprinse. El a afirmat că pe de o parte sindicaliștii nu au venit cu argumente clare cu privire la îngrijorările pe care le au cu privire la transferut contribuțiilor de la angajator la angajat și, de cealaltă parte, unii reprezentanți ai guvernului greșesc pentru că ies în spațiul public cu teme care nu sunt finalizate ca și proiecte, fără calcule precise, producând astfel la nivelul societății tulburări.
Am avut, alături de alți colegi din Parlament, o întrevedere cu liderii Sindicatului Dacia, care au dorit să discute cu parlamentarii de Argeș. După cum se cunoaște, sindicatul, parte a Blocului Național Sindical (BNS), a pichetat Prefectura Argeș în cursul acestei săptămâni, nemulțumit de transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, modificarea Legii 62/2011 privind obligativitatea negocierii Contractului Colectiv de Ramură precum şi de întârzierea începerii lucrărilor la autostrada Piteşti-Sibiu. Parțial, doleanțele sindicaliștior sunt corecte. Doar parțial, pentru că nu sunt de acord cu transformarea discursului sindicalist în discurs politic și pentru că unele aspecte sunt criticate deși nu sunt cunoscute în totalitate.
Am susținut, și din postura de parlamentar și din cea de ministru, la fel ca mulți alți colegi din Argeș din parlament, construcția autostrăzii Pitești-Sibiu. Și numai cine nu vrea să recunoască nu poate vedea că cel puțin, în ultimele guvernări, au fost făcuți niște pași importanți. Cu toții suntem de acord cu importanța acestei autostrăzi, dar niciunul dintre noi nu am condus ministerul transporturilor ca să răspundem în mod direct de ea. Asta nu înseamnă că în continuare nu urmărim cu mare atenție ceea ce se întâmplă cu acest proiect vital. Cred că dl Călin Popescu Tăriceanu, președintele ALDE a dat dovadă, cât a fost prim-ministru, de cea mai mare deschidere dintre toți premierii față de uzina Dacia și industria auto din România.
Deși respect dreptul la opinie și la activitatea sindicală, inclusiv ieșirile în stradă, eu însumi fiind un protestatar al Pieței când am intrat în politică, nu sunt de acord cu încercarea de a ataca o guvernare pe toate fronturile doar pentru că există o teamă în privința transferului contribuţiilor de la angajator la angajat. Tot așa cum cred că cei care astăzi ocupă posturi de miniștri ar trebui să se abțină în a lansa în spațiul public discuții și proiecte care nu au ajuns într-un stadiu măcar aproape de finalizare din punct de vedere tehnic, cu toate calculele făcute, cu simulări și efecte verificate. Este nevoie de o mai bună comunicare între zona socială, inclusiv sindicate, și Executiv, știu asta foarte bine din experiența de ministru. Dar pentru acest lucru este nevoie, pe de o parte ca sindicatele să fie obiective, iar guvernul să vină cu măsuri bine pregătite - a precizat Andrei Gerea, deputat de Argeș și vicepreșdinte ALDE la nivel național.
 
Published in POLITIC

Proiectul de lege privind achițizionarea domeniului Vilei Florica a fost adoptat astăzi în Camera Deputaților, cu unanimitate de voturi.

Conform actului normativ, ansamblul Brătienilor de la Ștefănești va fi achiziţionat din fonduri de la bugetul de stat, urmând ca ulterior Ministerul Culturii și Identităţii Naţionale să îl transmită în administrare Consiliului Județean Argeș. Acest lucru înseamnă și că Centrul de Cultură Brătianu îşi va desfăşura, în continuare, activitatea în Vila Florica.

Deputatul ALDE de Argeș Andrei Gerea a subliniat importanța deciziei luată în Parlamentul României, dar și faptul că această Lege a Vilei Florica ar putea deveni un precedent care ar putea salva de la dispariție și alte monumente istorice importante pentru România.

“Vreau să salut adoptarea acestui act normativ și să subliniez faptul că prin această inițiativă îmbrățișată de către toți colegii din Parlamentul României Vila Florica este salvată și redată istoriei acestei țări. Este o inițiativă la care s-a muncit ani buni, dincolo de această lege. S-a încercat securizarea Vilei Florica din punct de vedere administrativ pentru a nu avea aceeași soartă pe care au avut-o și alte clădiri emblematice pentru istoria și cultura românească, adică să dispară.

Revine onoarea unui guvern social-liberal să achiziționeze Vilei Florica și este foarte bine că au fost alocate fondurile necesare și că s-a înțeles importanța acestui loc din istoria României. Salut munca depusă la Comisia de cultură unde a fost dat aviz favorabil. Adoptarea acestei legi este și un exemplu pe care aș dori să îl revăd de mai multe ori în Parlament. Să ne dăm mâna atunci când este vorba despre valorile acestei țări și să mai renunțăm la atitudinile sterile și politicianiste prea dese din cadrul dezbaterilor”, a declarat vicepreședintele ALDE Andrei Gerea, chestorul Camerei Deputaților.

Camera Deputaților este for decizional, legea urmând să ajungă la promulgare de către președintele statului.

 

 

 

Published in POLITIC

Proiectul de lege privind achițizionarea domeniului Vilei Florica a fost adoptat astăzi în Camera Deputaților cu unanimitate de voturi. Mai exact, au fost prezenți 253 de deputați, 250 au votat pentru, iar 3 nu au votat. Practic, toți parlamentarii, indiferent de culoarea politică, au votat pentru.  Proarges.ro vă oferă explicațiile votului pe care deputații de Argeș le-au dat, dar și parlamentarii celorlalte partide. Robert Turcescu a apreciat legea prin care este cumpărată Vila Florica și a solicitat ca și casa memorială Liviu Rebreanu, tot din Ștefănești, să fie salvată printr-o lege similară.

Proiectul de lege depus de  26 de deputați și senatori PSD care prevede achiziționarea de către Ministerul Culturii a Vilei Florica și darea ulterioară a domeniului în administrarea CJ Argeș. În Senat, proiectul de lege a fost adoptat tacit. Vila Florica este clasificat drept monument istoric clasa A.

Citește și

Rol important jucat de Mircea Drăghici pentru ca Vila Florica să rămână în circuitul public cultural

Andrei Gerea: Brătienii au unit din nou Parlamentul României. Legea privind achiziționarea Vilei Florica, adoptată în unanimitate!

Published in POLITIC

Chestorul Camerei Deputaților Andrei Gerea a participat, miercuri, la o vizită de lucru pe care președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, și președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, au avut-o la uzina Dacia.

Fostul ministru al Economiei a evidențiat importanța vizitei, menționând că liderii Legislativului și ai partidelor care formează alianța de la guvernare au discutat aspecte de interes deosebit pentru producătorul de la Mioveni.

“Vizita de miercuri a fost una în premieră în care la uzină au ajuns ambii președinți ai celor două Camere ai Legislativului românesc.

Cred că este bine că cei doi președinți au venit la Mioveni pentru că au putut să se consulte în mod direct cu cel mai important agent economic din țară despre o serie de modificări precum trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat sau despre taxa de mediu.

Călin Popescu Tăriceanu are dreptate când spune că România a devenit o țară de desfacere pentru mașinile second hand. Și cea mai simplă soluție ar fi ca românii să aibă o putere de cumpărare similară cu a celorlalți cetățeni europeni din statele dezvoltate. Până vom ajunge însă la acest nivel, pentru că trebuie să fim realiști, trebuie găsită o formulă prin care să echilibrăm balanța dintre mașinile noi și cele second hand, să utilizăm corect principiul poluatorul plătește și să realizăm o creștere a accesibilității prin programul Rabla.

Dacia are nevoie de infrastructură și în această guvernare deja a fost scoasă la licitație prima bucată Pitești-Curtea de Argeș din tronsonul Pitești- Sibiu, s-au făcut pași importanți și pentru restul tronsonului de autostradă precum și pentru Pitești-Craiova.

Cred că este foarte important și faptul că a fost o vizită realmente de lucru, nu una cu caracter electoral. Am fost, și ca ministru al Economiei, și ca ministru al Mediului de afaceri, și ca parlamentar, un susținător al Daciei. La fel cum și președintele Călin Popescu Tăriceanu a susținut uzina Dacia și industria auto în general. Fără vizite doar în campanie electorală, ci cu multă efort. Și Dacia, la fel ca și restul companiilor, au nevoie de stabilitate în legislația muncii, în cea fiscală. Și cred că, din acest punct de vedere, ALDE și PSD au demonstrat seriozitate”, a afirmat Andrei Gerea, vicepreședinte ALDE.

 

 

Published in POLITIC
Miercuri, 04 Octombrie 2017 16:47

Video! PSD și Senatul cumpără de la Dacia

La finalul vizitei efectuate la Uzina Dacia Renault din Mioveni, Liviu Dragnea a discutat despre mai multe subiecte importante. Șeful PSD a a abordat și Programul Rabla, pe care social democrații îl susțin chiar prin înoirea propriului parc auto. Dragnea a purtat o discuție cu trezorierul partidului, deputatul Mircea Drăghici, pe această temă și spune că vor fi achiziționate prin această metodă trei Loganuri și o Dacie Duster. Și Călin Popescu Tăriceanu a afirmat că intenționează să achiziționeze pentru Senat cel puțin un model din noua generație Duster, afirmând că a rămas plăcut impresionat de calitățile mașinii. 


Călin Popescu-Tăriceanu și președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, au vizitat, miercuri, Uzina Dacia de la Mioveni și au discutat cu conducerea societății despre prioritățile industriei auto din România. Din delegație au făcut parte și ministrul Energiei, Toma Petcu, chestorii camerei deputaților Mircea Drăghici și Andrei Gerea, senatorul și liderul PSD Argeș Șerban Valeca, dar și prefectul Emilian Dragnea și președintele CJ Argeș Dan Manu.

Published in SOCIAL

Chestorul Camerei Deputaților, Andrei Gerea, a fost prezent duminică la Renault Day. Programul evenimentului "Renault day", ajuns la a patra ediție, a inclus expoziții de autoturisme, inclusiv un monopost de Formula 1,  prototipul unui automobil 100% electric, precum și prezentarea în premieră a noului model de Dacia Duster. Deputatul ALDE de Argeș a fost asistat și la  demonstrațiile și competițiile sportive ale copiilor din zona Mioveniului. 

Fostul ministru al Economiei și apoi al Energiei a apreciat coeziunea celor care lucrează la uzina Dacia, precum și nivelul ridicat al produselor realizate pe platformă. "Am fost duminică în mijlocul celor 15.000 de oameni care au participat la Renault Day. Am simțit că am fost alături de o foarte mare familie, realmente. Și am văzut și ceea ce realizează această familie. Noua generație a modelului Dacia Duster a fost prezentată cu această ocazie, vârful de gamă al producției de la Mioveni. Dacia Renault reprezintă o forță la nivel european, nu doar în cadrul concernului Renault, și nu pot decât să îmi exprim aprecierea pentru conducerea uzinei, pentru fiecare angajat în parte, pentru calitatea muncii pe care o depun cu toții. La fel ca oriunde, nu putem face performanță decât dacă lucrăm împreună, dacă avem țeluri bine stabilite împreună, iar cei de la Dacia au dovedit că sunt o familie din acest punct de vedere. Poate că, dacă această rațiune ar fi coordonat întreaga națiune, de la fiecare dintre noi până la clasa politică și administrativă, am fi avut demult făcut și trononul de autostradă Pitești-Sibiu, atât de necesară acestei familii de la Mioveni, dar și multe alte obiective care sunt de o necesitate uriașă pentru țara noastră. Cred că avem cu toții ceva de învățat de la modul în care familia de la Dacia Renault înțelege să își respecte fiecare membru și rezultatul efortului depus împreună. Din funcțiile ocupate în plan politic și administrativ, am susținut și voi susține mereu dezvoltarea uzinei Dacia, creșterea competitivității fabricii de la Mioveni", a precizat Andrei Gerea

 

Published in POLITIC

Noul model Duster a fost prezentat în premieră în România duminică, la "Renault Day", eveniment organizat pe platforma industrială Dacia din orașul Mioveni, la care participă aproximativ 15.000 de oameni.

Noul model a fost prezentat de Yves Caracatzanis, director general al Dacia și al Grupului Renault România.

"Suntem azi cu toții aici (...) pentru a ne cunoaște mai bine, pentru a ne bucura de această zi, dar și de rezultate. Cel mai recent și mai important este noul Duster, prezentat vouă în premieră în România. Toate echipele noastre contribuie la acest succes: design, inginerie, fabricație, cumpărări, comerț și toate celelalte meserii", a spus Cracatzanis.

El le-a reamintit celor prezenți la eveniment, cei mai mulți salariați de la Dacia și membri ai familiilor acestora, că uzina de la Mioveni se află în competiție nu doar cu alți producători auto, ci și cu alte entități din cadrul Grupului Renault.

"Competiția cu alți constructori și cu alte uzine, precum Marocul, este dificilă. Și e bine să fie așa. Fără competiție nu progresăm. Viitorul nostru și viitorul copiilor noștri este legat de viitorul Dacia. (...) Activitatea și modelele pe care le vom avea în viitor depind de noi. Competiția pentru a ne construi viitorul o vom câștiga împreună, prin performanță la toate nivelurile, în special prin calitate și costuri optime", a mai spus directorul general al Dacia.

Și anul acesta, în cadrul evenimentului Reanult Day, copiii din Miovei ai Clubului Sportiv Dacia 2012 au oferit celor peste 12.000 de participanți demonstrații de karate și un meci demonstrativ de oină. De asemenea, pe parcursul întregii zile, programul artistic a fost competat cu evoluția Ansamblului Plai de Dor, Ansamblul Nova precum și o serie de soliști ai Centrului Cultural Mioveni.
Renault Day a reprezentat o serie de activități inovative și energice, sportive și artistice atât pentru părinți, cât și pentru copii, o zi specială oferită familiilor angajaților Uzinei Dacia.

La eveniment au fost prezenți și oameni din administrația județeană și din politică, precum primarul Ion Georgescu, chestorul camerei deputaților, fostul ministru Andrei Gerea sau președintele CJ Argeș Dan Manu.

Programul evenimentului "Renault day", ajuns la a patra ediție, a mai inclus expoziții de autoturisme, inclusiv un monopost de Formula 1 și prototipul unui automobil 100% electric, demonstrații și competiții sportive, ateliere și programe dedicate copiilor. De asemenea, cei prezenți au putut vizita unele secții ale uzinei de la Mioveni și au asistat la recitaluri artistice.

Published in SOCIAL