Duminică, 19 Noiembrie 2017

Cei trei militari morti dupa ce un camion s-a rasturnat intr-o rapa, in judetul Arges, aveau 32, 38 si 40 de ani, iar doi dintre ei fusesera in misiuni in Afganistan. Doi dintre ei aveau și copii.
Plutonierul-major Mihai Ionut Toma avea 38 de ani si era necasatorit. Era veteran al teatrelor de operatii, cu doua misiuni executate in Afganistan, fiind angajat al MApN din anul 2002.
Caporalul clasa a III-a Petre Cristian Toader era in varsta de 32 de ani, era casatorit si avea un copil. Executase o misiune in teatrul de operatii din Afganistan, fiind angajat al MApN din anul 2008.
Caporalul clasa a III-a George-Emilian Catana, avea 40 de ani, era angajat al MApN din anul 2002. Era casatorit si avea un copil.

Pe pagina de Facebook a Ministerului Apararii Nationale a fost postata o imagine cu o lumanare aprinsa, insotita de mesajul "O zi trista pentru Armata Romaniei! Dumnezeu sa-i odihneasca pe bravii nostri camarazi!".
Ceremonii militara pentru comemorarea celor trei militari care au murit dupa ce un camion s-a rasturnat intr-o rapa din judetul Arges au avut loc, vineri dimineasa, la toate unitatile militare din tara, dar si la sediul Ministerului Apararii. La ceremonia religioasa care a avut loc la Batalionul 30 Vanatori de Munte din Campulung - unde lucrau victimele - au participat zeci de colegi ai acestora.

Ceremonia a inceput, vineri diminata, la ora 8.30, cu intonarea Imnului National, dupa care s-au citit numele militarilor decedati si s-au prezentat date despre spitalele in care se afla ranitii. A fost citit ordinu ministrului Apararii Nationale, potrivit caruia in toate unitatile din tara se organizeaza astfel de ceremonii, iar apoi un sobor de preoti a oficiat o slujba de pomenire.

La ceremonie au participat sute de colegi militarilor implicati in accidentul din Arges. Pe pagina de Facebook a Ministerului Apararii Nationale, ceremonia a fost transmisa in direct, insotita de mesajul: ”Nu va vom uita niciodata!”.

Sursa: MAPN (Ceremonie batalionul 30 Vânători de Munte)

Published in SOCIAL

Datele economicie arată că are însă nevoie de bani ca de aer doar ca să mai reziste pe piață. O salvare a venit de la Guvern, care a şters datorii de 1,1 miliarde de lei ale companiilor din domeniu.

Contextul regional geopolitic, mai exact criza din Ucraina, a oferit industriei de apărare gura de oxigen necesară. Guvernul a decis ştergerea datoriilor istorice în valoare de 1,1 miliarde de lei pentru 15 companii din industria de apărare care produc sau comercializează armament, muniţie şi material de război. Decizia a fost una dintre măsurile urgente de redresare economico-financiară a operatorilor economici de interes strategic, astfel încât forţele naţionale de apărare şi securitate să poată fi pregătite pentru protejarea intereselor esenţiale şi siguranţei statului român, precum şi pentru a-şi onora obligaţiile asumate în calitate de stat membru NATO.

România şi rolul de jucător regional al NATO
Nu întâmplător, Barack Obama a ales Polonia ca loc de întâlnire cu şefii statelor europene, şi nu România. Polonia a fost una dintre puţinele ţări care a investit în industria de apărare, iar stabilitatea economică şi politică au reprezentat alte criterii care au cântărit greu în percepţia SUA.  România are însă un atuu semnificativ: scutul antirachetă de la Deveselu, iar Traian Băsescu şi Victor Ponta au înţeles că este nevoie de o industrie de apărare competitivă pentru ca România să devină aliatul NATO cu cea mai puternică poziţie din regiune.
Ca atare, Guvernul a anunţat majorări ale bugetului ministerului Apărării încă de la rectificarea bugetară din acest an şi a şters datoriile industriei de apărare autohtone.
Pe lista companiilor ale căror datorii au fost anulate au fost incluse Tohan Zărneşti, Carfil Braşov, Metrom Braşov, Uzina Mecanică Cugir, Fabrica de Arme Cugir, Uzina Mecanică Plopeni, Uzina Mecanică Sadu, Uzina Mecanică Mija, Uzina Automecanică Moreni, Arsenal Reşiţa, Uzina Mecanică Bucureşti, Electromecanica Ploieşti, Uzina de Produse Speciale Dragomireşti, Pirochim Victoria, Fabrica de Pulberi Făgăraş.

Doar cinci unităţi de producţie, pe profit
Conform unor date oficiale obținute în exclusivitate de Q Magazine de la ministerul Economiei, din cele 22 de unități de producție din industria de apărare, la sfârşitul anului trecut, singurele pe profit, și acela deloc consistent, au fost doar cinci: IAR SA Braşov, Şantierul Naval Mangalia SA, Tohan SA Zărneşti, Uzina de Produse Speciale Dragomireşti SA și Electromecanica Ploieşti SA.
Unitățile de producție și-au schimbat, în parte, obiectul producției, unele intrând și pe piața civilă și producând pentru export. Cu toate acestea, majoritatea sunt pe pierderi.

Corneliu Dobriţoiu: România nu a avut viziune
Fostul ministru al Apărării, Corneliu Dobrițoiu, a precizat, pentru Q Magazine, că principala problemă a industriei româneşti de apărare a fost lipsa unei viziuni în perioada de tranziţie. Schimbarea mentalităţii şi un management integrat al companiilor din subordinea Ministerului Economiei ar reprezenta soluţiile pentru redresarea acestui segment al economiei naţionale:
Lipsa de strategie
„Părerea mea este că industriei de apărare românești i-a lipsit total o viziune în perioada de tranziție, în condițiile în care principalii responsabili din industria de apărare erau în cunoștință de cauză cu prioritățile de înzestrare a armatei noastre încă din perioada în care munceam din greu să ne convingem aliații că suntem buni pentru a deveni o țară membră NATO. De atunci au fost stabilite obiective de interoperabilitate, inclusiv interoperabilitate tehnică între echipamente.
Mai departe, cred că sectorul industrial din zona apărării va avea viitor dacă oamenii din acest sector își vor schimba total mentalitățile, în sensul că trebuie să se aibă  în vedere prioritățile de înzestrare și legea offsetului care prevede ca 80% din costuri să se regăsească în produse achiziționate de parteneri de pe piața românească, pentru că și noi cumpărăm sisteme și instalații militare. (Potrivit legislaţiei române, orice import de armament trebuie însoţit de o clauză de compensare economică, prin care furnizorul armelor trebuie să cumpere sau să facă investiţii în România în valoare de cel puţin 80 la sută din valoarea contractului – n.r. ).
Am putea fi mult mai eficienți dacă reprezentanții unităților din industria de apărare ar merge către omologii lor și le-ar spune că, în baza legii offsetului, România și partenerii ei au niște obligații. Or, ca să cumpărăm produse de la partenerii noștri și aceștia trebuie să cumpere o serie de produse de la noi. În acest fel ar fi fost asigurată măcar mentenanța echipamentelor și sistemelor pe care noi le cumpărăm din altă parte, până la asimiliarea în producție a unor subansamble”.
Cum putem avea produse competitive
„Unele demersuri au fost făcute. Au fost făcute vizite de evaluare pentru infrastructura de la Moreni, de exemplu, de către firma Mowag și General Dynamics (România a achiziționat ulterior transportoare blindate Piranha IIIC de la compania elvețiană Mowag apaținând concernului american General Dynamics -n.r.). Acolo se urmărea ca producătorul român să fabrice carcasa transporturului. Nu știu cum s-au finalizat aceste discuții.
Subiectul este dificil, pentru că în România alocațiile sunt minime pentru cercetare și dezvoltare în acest domeniu, iar resursele financiare sunt foarte reduse în privința asigurării și ameliorării infrastructurii companiilor care lucrează în industria de armament.
Problema este foarte complicată. Singura modalitate pentru revitalizarea companiilor este ca ele să intre în negocieri foarte serioase cu producătorii occidentali pentru asigurarea mentenanței echipamentelor pe care noi le cumpărăm, într-o primă etapă. Și apoi, cu timpul, să trecem și la absorbția în producția internă a unor subansamble. Avem companii care ar putea asigura mentenanța achizițiilor noastre de pe piața externă pe întreg ciclul de viață al acestor echipamente. Asta înseamnă 20-30 de ani. Prin implicarea lor în acest proces, cu siguranță că vor reuși să acumuleze resurse financiare care să le permită și dezvoltarea infrastructurilor de producție”.
Este nevoie de management integrat
„Peste Ocean, în lumea occidentală, sunt companii mari care au fuzionat prin fenomenul de merging companies, tocmai pentru a face față concurenței pe piață. Noi am avut mai multe companii care au operat în domeniul industriei aeronautice, dar nu le-am pus sub o conducere unică, din diferite interese. Dacă am fi avut un management integrat al acestor companii, cu siguranță lucrurile ar fi stat altfel. Nici acum lucrurile nu cred că sunt rezolvate. Martin Marietta a fuzionat cu Lockheed Corporation, formând Lockheed Martin. Noi avem capacități de producție la Craiova, la București, la Bacău, la Brașov și toate sub management individual. Trebuie regândit managementul. Înțeleg că la Guvern există o strategie, dar de la strategie până la implementarea ei, durează mult”.

Duşa: înzestrarea forţelor armate, cu produse autohtone
Ministrul Apărării Naționale, Mircea Dușa, a declarat că fi un lucru normal ca înzestrarea forțelor armate să se facă cu ajutorul industriei de apărare românești. „Există un proiect de lege inițiat de Ministerul Economiei. Sigur că ținem la industria românească, de altfel prim-ministrul a dispus de anul trecut constituirea unui colectiv care să analizeze modul în care se poate repune pe picioare industria de apărare românească și credem că trebuie să găsim acele soluții și posibilități ca industria din domeniul apărării să aibă comenzi. În 2013 am beneficiat de un buget mai mare, sigur în limita posibilităţilor pe care bugetul pe 2013 le avea şi cu acea restricţie de încadrare în deficitul bugetar. În 2014 la fel, avem un buget mai mare faţă de 2013. La rectificarea bugetară, bugetul Ministerului Apararii va beneficia de o rectificare pozitivă, una care ne va duce undeva la 1,5-1,5 si ceva% din PIB în cursul anului 2014”, a spus Mircea Dușa, care a mai anunţat şi contracte pentru fabrica din Cugir.

Ştergerea datoriilor nu este suficientă
Fostul ministru al economiei, Andrei Gerea, a subliniat, într-o declaraţie acordată Q Magazine, că ştergerea datoriilor trebuie completată cu alte măsuri pentru ca industria de apărare să se autosusţină.
„În perioada în care am fost ministru al Economiei, am acordat o atenție sporită industriei de Apărare. Am încercat să reducem pierderile acestor societăți.  De exemplu, la începutul mandatului, ROMARM a încheiat un contract de expertiză în valoare de 8,5 milioane euro cu Administraţia Apărării Naţionale din Regatul Maroc care a oferit activitate integrală uzinei de la Cugir.
Am vizitat inclusiv Avioane Craiova, o uzină unde niciun ministru al Economiei nu a mai fost din 1990 încoace. Am avut întâlniri cu sindicatele din domeniu. Am simțit că a fost nevoie să văd la fața locului ceea ce se întâmplă, să dau încredere oamenilor și să obțin cât mai multe informații. Mă bucur că Guvernul a șters datoriile pentru industria de apărare. Acestă ștergere a datoriilor a fost obținută, în urma negocierilor cu FMI, în perioada în care eram ministru. Din păcate, mandatul s-a finalizat prematur. Mă bucur însă că actuala conducere și Guvernul au menținut această decizie care dă o șansă industriei românești de apărare să redevină competitivă. Industria se poate finanţa, se pot vinde anumite active care nu mai sunt utilizate, în scopul asigurării de capital de lucru. Se pot desfăşura activităţi, retehnologizări absolut necesare, în condiţiile în care, totuşi, alocările bugetare nu sunt foarte mari”, a precizat Andrei Gerea.

Situația operatorilor economici ai CN Romarm SA, cu precizarea că toate datele care țin de anul 2013 sunt date preliminarii.

S.C. Romaero SA (produce și pentru export)
Ce producea în mod tradițional: aeronave BN2, ROMBAC, fuselaj posterior aeronave G200, piese aeronave prelucrate mecanic, ansamble şi subansamble majore, cablaje şi instalaţii electrice, execuţie şi proiectare SDVG, asamblare finală aeronave și întreţinere şi reparaţii aeronave militare şi civile.
Ce produce în prezent: piese aeronave prelucrate mecanic, ansamble şi subansamble majore, instalaţii electrice, execuţie şi proiectare SDVG și întreţinere şi reparaţii aeronave militare şi civile.
Evoluție cifră de afaceri: 57.6 mil de lei în 2011,  66,7 mil. de lei în 2012,  67,3 milioane de lei în 2013.
Evoluție economică:  570.000 lei profit în 2011, pierderi de 46,6 mil. de lei în 2012 și de 20 mil. de lei în 2013.

S.C. IAR SA Braşov (produce și pentru export)
Ce producea în mod tradițional: planoare şi motoplanoare, avioane uşoare, elicoptere, diverse piese uzinate, din cauciuc  şi alte materiale, reparaţii şi modernizări, aeronave.
Ce produce în prezent: piese de schimb, reparaţii, întreţinere şi modernizări elicoptere; asistenţă tehnică, şcolarizare piloţi.
Evoluție cifră de afaceri: 62 mil de lei în 2011, 41,6 mil. de lei în 2012, 39,5 milioane de lei în 2013.
Evoluție economică: profit de 3,5 mil. de lei în 2011, 1,6 mil. de lei în 2012 și de 1,7 mil. de lei în 2013.

S.C. IOR SA  (produce și pentru export)
Ce producea în mod tradițional: dispozitive de ochire mecanice şi optice, pentru aruncătoare de grenade, aruncătoare de bombe, piese de artilerie; lunete de ochire şi observare pentru armament de artilerie şi infanterie; binocluri, periscoape, aparate de vedere pe timp de noapte pentru blindate şi infanterie; lunete pentru arme civile.
Ce produce în prezent: Și-a păstrat activitatea.
Evoluție cifră de afaceri: 17,3 mil. de lei în 2011, 14,5 mil. de lei în 2012 și 15,2 milioane de lei în 2013.
Evoluție economică: 39.000 lei profit în 2011, 3.000 lei în 2012 și pierderi de 74,3 mil. de lei în 2013.

S.C. Uzina Mecanică Orăştie SA
Ce producea în mod tradițional: lansatoare cu ţeavă lisă, aruncătoare bombe, afete, trenuri ruloare, cutii distribuţie, grupuri electrogene.
În prezent nu are activitate.
Evoluție cifră de afaceri: 1,5 mil. de lei în 2011, 1,3 mil. de lei în 2012 și 3,4 milioane de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 10,9 mil. de lei în 2011, 10 mil. de lei în 2012 și 8,6 mil. de lei în 2013.

S.C. Avioane Craiova SA
Ce producea în mod tradițional: avioane IAR 99 în diferite variante; KIT-uri electrice şi mecanice; reparaţii avioane YAK; reparaţii, revitalizări şi revizii majore avioane.
Ce produce în prezent: revizii majore IAR-99, servicii diverse la sediul beneficiarului. Nu are comenzi externe.
Evoluție cifră de afaceri: 4,2 mil. de lei în 2011, 10,6 mil. de lei în 2012, 10,5 milioane de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 12 mil. de lei în 2011, 9,1 mil. de lei în 212, 13.4 mil. de lei în 2013.

S.C. Şantierul Naval Mangalia SA
Ce producea în mod tradițional: andocare şi reparaţii nave maritime şi fluviale militare; fasonare profile; confecţionare tubulaturi; repere outfitting; asamblări plane, blocsecţii corp nave; lucrări mecanice diverse.
Ce produce în prezent: și-a păstrat producția. Nu are comenzi externe.
Evoluție cifră de afaceri: 7,9 mil. de lei în 2011,  2,1 mil. de lei în 2012, 969.000 de lei în 2013.
Evoluție economică: profit de 435.000 de lei în 2011, 15.000 de lei în 212, 37.000 de lei în 2013.

S.C. Construcţii Aeronautice SA Ghimbav
Ce producea în mod tradițional: componente avion IAR-99 și componente avion Liberty XL-2.
În prezent nu are activitate.
Evoluție cifră de afaceri: 421.000 de lei în 2011,  443.000 de lei în 2012, 359.000 de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 2,2 mil. de lei în 2011, 2,6 mil. de lei în 212, 1,7 mil. de lei în 2013.
Situația economică a filialelor

S.C. Tohan SA Zărneşti  (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 10,8 mil. de lei în 2012,  19,9 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: profit de 238.000 de lei în 212, 831.000 de lei în 2013.

S.C. Fabrica de Arme Cugir SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 40,4 mil. de lei în 2012, 40,3 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 7,8 mil. de lei în 212, 9 mil. de lei în 2013.

S.C. Uzina Mecanică Plopeni SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 17,8 mil. de lei în 2012, 14 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 9,6 mil. de lei în 212, 6,2 mil. de lei în 2013.

S.C. Carfil SA Braşov (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 25,1 mil. de lei în 2012, 33,8 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 8,4 mil. de lei în 212 și 0,5 mil. de lei în 2013.

S.C. Uzina Mecanică Cugir SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 45,2 mil. de lei în 2012, 57,2 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 18,1 mil. de lei în 212 și 11 mil. de lei în 2013.

S.C. Automecanica Moreni SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 6,6 mil. de lei în 2012, 5,1 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 5,7 mil. de lei în 212 și 5,9 mil. de lei în 2013.

S.C. Metrom SA Braşov (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 10,4 mil. de lei în 2012, 14,4 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 7,8 mil. de lei în 212 și 6,7 mil. de lei în 2013.

S.C. Uzina Mecanică Mija SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 17,7 mil. de lei în 2012, 21,6 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: profit de 72.000  de lei în 212 și pierderi de 1,5 mil. de lei în 2013.

S.C. Uzina Mecanică Bucureşti SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 4,1 mil. de lei în 2012, 7,4 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 10,9 mil. de lei în 212 și 10,2 mil. de lei în 2013.

SC Uzina de Produse Speciale Dragomireşti SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 9,1 mil. de lei în 2012, 9,3 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: profit de 124.000 de lei în 212 și 141.000 de lei în 2013.

S.C. Fabrica de Pulberi Făgăraş SA
Evoluție cifră de afaceri: 1,6 mil. de lei în 2012, 1,9 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 655.000 de lei în 212 și 516.000 de lei în 2013.

S.C. Electromecanica Ploieşti SA
Evoluție cifră de afaceri: 8,6 mil. de lei în 2012, 8,8 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: profit de 156.000 de lei în 212 și 15.000 de lei în 2013.

S.C. Arsenal Reşiţa SA
Evoluție cifră de afaceri: 821.000  de lei în 2012, 888.000 de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 1 mil. de lei în 2012 și 843.000 de lei în 2013.

S.C. Uzina Mecanică Sadu SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 11,5 mil. de lei în 2012, 41 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 12 mil. de lei în 2012 și 18,8 mil. de lei în 2013.

S.C. Pirochim Victoria SA
Evoluție cifră de afaceri: 544.000 de lei în 2012, 571.000 de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 562 de lei în 2012 și 4,8 mil. de lei în 2013.

Acest material a fost publicat sub semnătura lui Mircea Sărărescu, în Q Magazine, în iulie 2014.