Duminică, 19 Noiembrie 2017

Construcția proiectului de buget pe anul 2017 are la bază o creștere economică de 5,2%, un deficit bugetar (cash) estimat la 2,96% din PIB și o inflație medie anuală de 1,4%, conform Raportului privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, publicat luni pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, potrivit Agerpres.
Potrivit documentului, produsul intern brut (PIB) pentru 2017 este estimat la 815,195 miliarde de lei, veniturile la bugetul general consolidat la 254,717 miliarde de lei (31,2% pondere în PIB) și cheltuielile la 278,817 miliarde de lei (34,2% pondere în PIB), rezultând un deficit de 24,1 miliarde de lei (2,96% din PIB). Cursul mediu lei/euro este prognozat la 4,46, iar câștigul salarial mediu lunar la 2.274 lei. Se așteaptă o majorare a numărului de salariați de 4,3%, concomitent cu reducerea ratei șomajului înregistrat la 4,3% la finalul anului 2017. Ministerul Transporturilor are o creștere de 60%.

"Veniturile bugetare proiectate pentru anul 2017 reprezintă 31,2% din PIB, 32,4% în anul 2018, urmând ca în anul 2020 să reprezinte 32,8% din PIB, evoluție determinată de evoluția indicatorilor macroeconomici pe orizontul de referință, precum și de actele normative adoptate până la acest moment. Cheltuielile bugetare proiectate pentru pentru anul 2017 reprezintă 34,2% din PIB, ajungând în anul 2020 la 34,8% din PIB, consemnându-se o creștere de 0,6 puncte procentuale, în condițiile în care cheltuielile cu investițiile cresc cu 2,6 puncte procentuale în 2020 față de 2017.(...) Pentru anul 2017 se estimează un nivel al deficitului bugetar (cash) de 2,96% din PIB, în timp ce deficitul ESA este estimat la 2,99% din PIB, care se încadrează în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit prevederilor Tratatului de la Maastricht. Pe orizontul de referință 2018-2020, acesta va intra pe o traiectorie de ajustare începând din anul 2018, fiind prognozat să ajungă în anul 2019 la 2,53% din PIB și în anul 2020 la 2,02% din PIB", se menționează în raport.

În document se precizează că, pe orizontul de referință, se estimează o deviere de la Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu (OTM) stabilit pentru România, respectiv 1% din PIB, deficitul structural pe anul 2017 fiind estimat la 2,92% din PIB, în anul 2018 la 2,97% din PIB, urmând sa înregistreze o traiectorie descendentă începând cu anul 2019, respectiv 2020.

"Chiar în condițiile manifestării acestui risc, devierea de la OTM s-ar produce în condițiile menținerii, pe întreg orizontul de planificare, a unui nivel sustenabil al datoriei publice de sub 40% din PIB", se mai spune în raport.

Datoria guvernamentală, calculată conform metodologiei Uniunii Europene, este estimată, în 2017, la 37,7% din PIB, la un nivel sustenabil de sub 40% din PIB.

"Proiectul de buget pe 2017 are următoarele direcții majore de acțiune: creșterea veniturilor populației, investiții sporite în infrastructură și reducerea taxelor. Creșterea veniturilor populației își găsește concretizarea în creșterea salariului minim de la 1 februarie 2017 la 1.450 de lei, în creșteri salariale în educație, în sănătate și pentru alte categorii de angajați din sectorul public. De exemplu, personalul plătit din fonduri publice din instituțiile și autoritățile publice ale administrației publice locale beneficiază de la 1 februarie 2017 de o majorare salarială de 20%. Tot atunci, crește cu 50% cuantumul brut al salariilor personalului din cadrul instituțiilor publice de spectacole sau concerte, indiferent de subordonarea acestora. Pensia minimă se majorează de la 1 martie de la 400 de lei, la 520 de lei. De la 1 iulie 2017, punctul de pensie va crește cu 9%, ajungând la 1.000 de lei. Studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență, în instituțiile de învățământ superior acreditate, beneficiază de gratuitate la transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a. Cuantumul alocat pentru constituirea fondului de burse și protecție socială a studenților se stabilește la 201 lei/lună pe perioada derulării activităților didactice/student de la învățământul cu frecvență, fără taxă de studii. Vor fi scutite de impozit pensiile mai mici sau egale cu 2.000 de lei și va fi eliminată obligația pensionarilor de a plăti contribuții sociale de asigurări de sănătate", se menționează într-un comunicat al MFP.

Potrivit reprezentanților Ministerului Finanțelor, la capitolul "Investiții" alocarea bugetară prevede investiții în infrastructură, sănătate, educație, agricultură, creșterea absorbției fondurilor europene, prin finanțarea unor proiecte prioritare. Se estimează că investițiile vor reprezenta 4,2% din PIB, în creștere față de execuția pe 2016 care a fost de 3,9% din PIB. Începând cu 1 ianuarie 2017, au fost promovate măsuri care să susțină investițiile prin aplicarea nelimitată în timp a facilității fiscale de scutire a impozitului reinvestit.

De asemenea, începând cu 1 februarie 2017, pentru susținerea mediului de afaceri prin încurajarea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor a fost majorată limita veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 100.000 de euro la 500.000 de euro. A fost stabilită o cotă de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați și a fost eliminată cota de impozit de 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat.

Comunicatul MFP mai semnalează că reducerea taxelor s-a concretizat prin eliminarea celor 102 taxe, continuând astfel procesul de simplificare a fiscalității și de debirocratizare început în ultimii ani, precum și alte măsuri fiscale care susțin mediul de afaceri, sectorul IMM, care va beneficia de finanțarea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv "dezvoltarea regională prin stimularea realizării de investiții, creării de noi locuri de muncă, modernizarea sau dezvoltarea IMM-urilor, asigurarea unei dezvoltări economice durabile".

Totodată, reprezentanții MFP precizează că, în 2017, Ministerul Apărării Naționale va avea un buget care reprezintă 2% din PIB și că majorările salariale de anul acesta se regăsesc în creșterea bugetelor Ministerelor Educației Naționale, al Muncii și Justiției Sociale, al Culturii și Identității Naționale, dar și în cel al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Casa de Pensii are un buget mai mare cu 8% ca urmare a creșterii punctului de pensie, a pensiei minime și a scutirii de impozit și de la plata contribuțiilor la sănătate.

Bugetul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale a fost suplimentat pentru proiecte pe fonduri europene și pentru capitalizarea Poștei Române cu 170 de milioane de lei.

Pe cadrul bugetar al Uniunii Europene pentru 2014-2020, MFP estimăm fonduri europene pentru politica de coeziune în valoare de 4,441 miliarde de euro, iar pentru agricultură 1,18 miliarde de euro pentru Programe Naționale de Dezvoltare Rurală și 1,8 miliarde de euro pentru fermieri, în cadrul politicii agricole comune.

Cine primește bani mai mulți, cine mai puțini

Ministerul Muncii primește în 2017 mai mulți bani comparativ cu ce a lăsat Guvernul Cioloș, ajungând la 36,6 miliarde lei față de 35,9 miliarde lei, urmat de Ministerul Transporturilor. Pe primele locuri în topul tăierilor se află ministerul condus de Florin Iordache și Ministerul Apărării.

Alocări mai mari comparativ cu ce a lăsat Cioloș sunt pregătite pentru Ministerul Muncii (36,6 miliarde lei față de 35,9 miliarde lei și 35,7 miliarde lei), Ministerul Transporturilor (13,7 miliarde lei față de 11,3 miliarde lei și 8,5 miliarde lei), Ministerul Educației (8,2 miliarde lei față de 7,3 miliarde lei și 8,9 miliarde lei), Ministerul Sănătății (7,7 miliarde lei față de 7,5 miliarde lei și 7,3 miliarde lei), Ministerul Culturii (766,1 milioane lei față de 603,2 milioane lei și 506,8 milioane lei), Ministerul de Externe (11,1 miliarde lei față de 756,9 milioane lei și 11,6 miliarde lei), Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (7,1 miliarde lei față de 5,1 miliarde lei și 8,3 miliarde lei), Ministerul de Interne (11,1 miliarde lei față de 11 miliarde lei și 11,6 miliarde lei), Ministerul Agriculturii (17,3 miliarde lei față de 5,5 miliarde lei și 9,4 miliarde lei), Ministerul Comunicațiilor (610,2 milioane lei față de 169,1 milioane lei și 26,4 milioane lei), Ministerul Energiei (466,8 milioane lei față de 185 milioane lei și 677,4 milioane lei).

Alocări mai mici comparativ cu ce pregătise Guvernul Cioloș, suportate din bugetul de stat, au fost propuse pentru  Ministerul Justiției (3,1 miliarde lei față de 3,4 miliarde lei și 3 miliarde lei), Ministerul Apărării (11 miliarde lei față de 11,2 miliarde lei în bugetul Cioloș și tot 11,2 miliarde lei execuția), Ministerul Mediului (491,2 milioane lei față de 880,1 milioane lei și 398 milioane lei) și Ministerul Economiei (302,2 milioane lei față de 504,7 milioane și 182,8 milioane lei).

Published in ECONOMIC

Datele economicie arată că are însă nevoie de bani ca de aer doar ca să mai reziste pe piață. O salvare a venit de la Guvern, care a şters datorii de 1,1 miliarde de lei ale companiilor din domeniu.

Contextul regional geopolitic, mai exact criza din Ucraina, a oferit industriei de apărare gura de oxigen necesară. Guvernul a decis ştergerea datoriilor istorice în valoare de 1,1 miliarde de lei pentru 15 companii din industria de apărare care produc sau comercializează armament, muniţie şi material de război. Decizia a fost una dintre măsurile urgente de redresare economico-financiară a operatorilor economici de interes strategic, astfel încât forţele naţionale de apărare şi securitate să poată fi pregătite pentru protejarea intereselor esenţiale şi siguranţei statului român, precum şi pentru a-şi onora obligaţiile asumate în calitate de stat membru NATO.

România şi rolul de jucător regional al NATO
Nu întâmplător, Barack Obama a ales Polonia ca loc de întâlnire cu şefii statelor europene, şi nu România. Polonia a fost una dintre puţinele ţări care a investit în industria de apărare, iar stabilitatea economică şi politică au reprezentat alte criterii care au cântărit greu în percepţia SUA.  România are însă un atuu semnificativ: scutul antirachetă de la Deveselu, iar Traian Băsescu şi Victor Ponta au înţeles că este nevoie de o industrie de apărare competitivă pentru ca România să devină aliatul NATO cu cea mai puternică poziţie din regiune.
Ca atare, Guvernul a anunţat majorări ale bugetului ministerului Apărării încă de la rectificarea bugetară din acest an şi a şters datoriile industriei de apărare autohtone.
Pe lista companiilor ale căror datorii au fost anulate au fost incluse Tohan Zărneşti, Carfil Braşov, Metrom Braşov, Uzina Mecanică Cugir, Fabrica de Arme Cugir, Uzina Mecanică Plopeni, Uzina Mecanică Sadu, Uzina Mecanică Mija, Uzina Automecanică Moreni, Arsenal Reşiţa, Uzina Mecanică Bucureşti, Electromecanica Ploieşti, Uzina de Produse Speciale Dragomireşti, Pirochim Victoria, Fabrica de Pulberi Făgăraş.

Doar cinci unităţi de producţie, pe profit
Conform unor date oficiale obținute în exclusivitate de Q Magazine de la ministerul Economiei, din cele 22 de unități de producție din industria de apărare, la sfârşitul anului trecut, singurele pe profit, și acela deloc consistent, au fost doar cinci: IAR SA Braşov, Şantierul Naval Mangalia SA, Tohan SA Zărneşti, Uzina de Produse Speciale Dragomireşti SA și Electromecanica Ploieşti SA.
Unitățile de producție și-au schimbat, în parte, obiectul producției, unele intrând și pe piața civilă și producând pentru export. Cu toate acestea, majoritatea sunt pe pierderi.

Corneliu Dobriţoiu: România nu a avut viziune
Fostul ministru al Apărării, Corneliu Dobrițoiu, a precizat, pentru Q Magazine, că principala problemă a industriei româneşti de apărare a fost lipsa unei viziuni în perioada de tranziţie. Schimbarea mentalităţii şi un management integrat al companiilor din subordinea Ministerului Economiei ar reprezenta soluţiile pentru redresarea acestui segment al economiei naţionale:
Lipsa de strategie
„Părerea mea este că industriei de apărare românești i-a lipsit total o viziune în perioada de tranziție, în condițiile în care principalii responsabili din industria de apărare erau în cunoștință de cauză cu prioritățile de înzestrare a armatei noastre încă din perioada în care munceam din greu să ne convingem aliații că suntem buni pentru a deveni o țară membră NATO. De atunci au fost stabilite obiective de interoperabilitate, inclusiv interoperabilitate tehnică între echipamente.
Mai departe, cred că sectorul industrial din zona apărării va avea viitor dacă oamenii din acest sector își vor schimba total mentalitățile, în sensul că trebuie să se aibă  în vedere prioritățile de înzestrare și legea offsetului care prevede ca 80% din costuri să se regăsească în produse achiziționate de parteneri de pe piața românească, pentru că și noi cumpărăm sisteme și instalații militare. (Potrivit legislaţiei române, orice import de armament trebuie însoţit de o clauză de compensare economică, prin care furnizorul armelor trebuie să cumpere sau să facă investiţii în România în valoare de cel puţin 80 la sută din valoarea contractului – n.r. ).
Am putea fi mult mai eficienți dacă reprezentanții unităților din industria de apărare ar merge către omologii lor și le-ar spune că, în baza legii offsetului, România și partenerii ei au niște obligații. Or, ca să cumpărăm produse de la partenerii noștri și aceștia trebuie să cumpere o serie de produse de la noi. În acest fel ar fi fost asigurată măcar mentenanța echipamentelor și sistemelor pe care noi le cumpărăm din altă parte, până la asimiliarea în producție a unor subansamble”.
Cum putem avea produse competitive
„Unele demersuri au fost făcute. Au fost făcute vizite de evaluare pentru infrastructura de la Moreni, de exemplu, de către firma Mowag și General Dynamics (România a achiziționat ulterior transportoare blindate Piranha IIIC de la compania elvețiană Mowag apaținând concernului american General Dynamics -n.r.). Acolo se urmărea ca producătorul român să fabrice carcasa transporturului. Nu știu cum s-au finalizat aceste discuții.
Subiectul este dificil, pentru că în România alocațiile sunt minime pentru cercetare și dezvoltare în acest domeniu, iar resursele financiare sunt foarte reduse în privința asigurării și ameliorării infrastructurii companiilor care lucrează în industria de armament.
Problema este foarte complicată. Singura modalitate pentru revitalizarea companiilor este ca ele să intre în negocieri foarte serioase cu producătorii occidentali pentru asigurarea mentenanței echipamentelor pe care noi le cumpărăm, într-o primă etapă. Și apoi, cu timpul, să trecem și la absorbția în producția internă a unor subansamble. Avem companii care ar putea asigura mentenanța achizițiilor noastre de pe piața externă pe întreg ciclul de viață al acestor echipamente. Asta înseamnă 20-30 de ani. Prin implicarea lor în acest proces, cu siguranță că vor reuși să acumuleze resurse financiare care să le permită și dezvoltarea infrastructurilor de producție”.
Este nevoie de management integrat
„Peste Ocean, în lumea occidentală, sunt companii mari care au fuzionat prin fenomenul de merging companies, tocmai pentru a face față concurenței pe piață. Noi am avut mai multe companii care au operat în domeniul industriei aeronautice, dar nu le-am pus sub o conducere unică, din diferite interese. Dacă am fi avut un management integrat al acestor companii, cu siguranță lucrurile ar fi stat altfel. Nici acum lucrurile nu cred că sunt rezolvate. Martin Marietta a fuzionat cu Lockheed Corporation, formând Lockheed Martin. Noi avem capacități de producție la Craiova, la București, la Bacău, la Brașov și toate sub management individual. Trebuie regândit managementul. Înțeleg că la Guvern există o strategie, dar de la strategie până la implementarea ei, durează mult”.

Duşa: înzestrarea forţelor armate, cu produse autohtone
Ministrul Apărării Naționale, Mircea Dușa, a declarat că fi un lucru normal ca înzestrarea forțelor armate să se facă cu ajutorul industriei de apărare românești. „Există un proiect de lege inițiat de Ministerul Economiei. Sigur că ținem la industria românească, de altfel prim-ministrul a dispus de anul trecut constituirea unui colectiv care să analizeze modul în care se poate repune pe picioare industria de apărare românească și credem că trebuie să găsim acele soluții și posibilități ca industria din domeniul apărării să aibă comenzi. În 2013 am beneficiat de un buget mai mare, sigur în limita posibilităţilor pe care bugetul pe 2013 le avea şi cu acea restricţie de încadrare în deficitul bugetar. În 2014 la fel, avem un buget mai mare faţă de 2013. La rectificarea bugetară, bugetul Ministerului Apararii va beneficia de o rectificare pozitivă, una care ne va duce undeva la 1,5-1,5 si ceva% din PIB în cursul anului 2014”, a spus Mircea Dușa, care a mai anunţat şi contracte pentru fabrica din Cugir.

Ştergerea datoriilor nu este suficientă
Fostul ministru al economiei, Andrei Gerea, a subliniat, într-o declaraţie acordată Q Magazine, că ştergerea datoriilor trebuie completată cu alte măsuri pentru ca industria de apărare să se autosusţină.
„În perioada în care am fost ministru al Economiei, am acordat o atenție sporită industriei de Apărare. Am încercat să reducem pierderile acestor societăți.  De exemplu, la începutul mandatului, ROMARM a încheiat un contract de expertiză în valoare de 8,5 milioane euro cu Administraţia Apărării Naţionale din Regatul Maroc care a oferit activitate integrală uzinei de la Cugir.
Am vizitat inclusiv Avioane Craiova, o uzină unde niciun ministru al Economiei nu a mai fost din 1990 încoace. Am avut întâlniri cu sindicatele din domeniu. Am simțit că a fost nevoie să văd la fața locului ceea ce se întâmplă, să dau încredere oamenilor și să obțin cât mai multe informații. Mă bucur că Guvernul a șters datoriile pentru industria de apărare. Acestă ștergere a datoriilor a fost obținută, în urma negocierilor cu FMI, în perioada în care eram ministru. Din păcate, mandatul s-a finalizat prematur. Mă bucur însă că actuala conducere și Guvernul au menținut această decizie care dă o șansă industriei românești de apărare să redevină competitivă. Industria se poate finanţa, se pot vinde anumite active care nu mai sunt utilizate, în scopul asigurării de capital de lucru. Se pot desfăşura activităţi, retehnologizări absolut necesare, în condiţiile în care, totuşi, alocările bugetare nu sunt foarte mari”, a precizat Andrei Gerea.

Situația operatorilor economici ai CN Romarm SA, cu precizarea că toate datele care țin de anul 2013 sunt date preliminarii.

S.C. Romaero SA (produce și pentru export)
Ce producea în mod tradițional: aeronave BN2, ROMBAC, fuselaj posterior aeronave G200, piese aeronave prelucrate mecanic, ansamble şi subansamble majore, cablaje şi instalaţii electrice, execuţie şi proiectare SDVG, asamblare finală aeronave și întreţinere şi reparaţii aeronave militare şi civile.
Ce produce în prezent: piese aeronave prelucrate mecanic, ansamble şi subansamble majore, instalaţii electrice, execuţie şi proiectare SDVG și întreţinere şi reparaţii aeronave militare şi civile.
Evoluție cifră de afaceri: 57.6 mil de lei în 2011,  66,7 mil. de lei în 2012,  67,3 milioane de lei în 2013.
Evoluție economică:  570.000 lei profit în 2011, pierderi de 46,6 mil. de lei în 2012 și de 20 mil. de lei în 2013.

S.C. IAR SA Braşov (produce și pentru export)
Ce producea în mod tradițional: planoare şi motoplanoare, avioane uşoare, elicoptere, diverse piese uzinate, din cauciuc  şi alte materiale, reparaţii şi modernizări, aeronave.
Ce produce în prezent: piese de schimb, reparaţii, întreţinere şi modernizări elicoptere; asistenţă tehnică, şcolarizare piloţi.
Evoluție cifră de afaceri: 62 mil de lei în 2011, 41,6 mil. de lei în 2012, 39,5 milioane de lei în 2013.
Evoluție economică: profit de 3,5 mil. de lei în 2011, 1,6 mil. de lei în 2012 și de 1,7 mil. de lei în 2013.

S.C. IOR SA  (produce și pentru export)
Ce producea în mod tradițional: dispozitive de ochire mecanice şi optice, pentru aruncătoare de grenade, aruncătoare de bombe, piese de artilerie; lunete de ochire şi observare pentru armament de artilerie şi infanterie; binocluri, periscoape, aparate de vedere pe timp de noapte pentru blindate şi infanterie; lunete pentru arme civile.
Ce produce în prezent: Și-a păstrat activitatea.
Evoluție cifră de afaceri: 17,3 mil. de lei în 2011, 14,5 mil. de lei în 2012 și 15,2 milioane de lei în 2013.
Evoluție economică: 39.000 lei profit în 2011, 3.000 lei în 2012 și pierderi de 74,3 mil. de lei în 2013.

S.C. Uzina Mecanică Orăştie SA
Ce producea în mod tradițional: lansatoare cu ţeavă lisă, aruncătoare bombe, afete, trenuri ruloare, cutii distribuţie, grupuri electrogene.
În prezent nu are activitate.
Evoluție cifră de afaceri: 1,5 mil. de lei în 2011, 1,3 mil. de lei în 2012 și 3,4 milioane de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 10,9 mil. de lei în 2011, 10 mil. de lei în 2012 și 8,6 mil. de lei în 2013.

S.C. Avioane Craiova SA
Ce producea în mod tradițional: avioane IAR 99 în diferite variante; KIT-uri electrice şi mecanice; reparaţii avioane YAK; reparaţii, revitalizări şi revizii majore avioane.
Ce produce în prezent: revizii majore IAR-99, servicii diverse la sediul beneficiarului. Nu are comenzi externe.
Evoluție cifră de afaceri: 4,2 mil. de lei în 2011, 10,6 mil. de lei în 2012, 10,5 milioane de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 12 mil. de lei în 2011, 9,1 mil. de lei în 212, 13.4 mil. de lei în 2013.

S.C. Şantierul Naval Mangalia SA
Ce producea în mod tradițional: andocare şi reparaţii nave maritime şi fluviale militare; fasonare profile; confecţionare tubulaturi; repere outfitting; asamblări plane, blocsecţii corp nave; lucrări mecanice diverse.
Ce produce în prezent: și-a păstrat producția. Nu are comenzi externe.
Evoluție cifră de afaceri: 7,9 mil. de lei în 2011,  2,1 mil. de lei în 2012, 969.000 de lei în 2013.
Evoluție economică: profit de 435.000 de lei în 2011, 15.000 de lei în 212, 37.000 de lei în 2013.

S.C. Construcţii Aeronautice SA Ghimbav
Ce producea în mod tradițional: componente avion IAR-99 și componente avion Liberty XL-2.
În prezent nu are activitate.
Evoluție cifră de afaceri: 421.000 de lei în 2011,  443.000 de lei în 2012, 359.000 de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 2,2 mil. de lei în 2011, 2,6 mil. de lei în 212, 1,7 mil. de lei în 2013.
Situația economică a filialelor

S.C. Tohan SA Zărneşti  (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 10,8 mil. de lei în 2012,  19,9 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: profit de 238.000 de lei în 212, 831.000 de lei în 2013.

S.C. Fabrica de Arme Cugir SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 40,4 mil. de lei în 2012, 40,3 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 7,8 mil. de lei în 212, 9 mil. de lei în 2013.

S.C. Uzina Mecanică Plopeni SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 17,8 mil. de lei în 2012, 14 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 9,6 mil. de lei în 212, 6,2 mil. de lei în 2013.

S.C. Carfil SA Braşov (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 25,1 mil. de lei în 2012, 33,8 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 8,4 mil. de lei în 212 și 0,5 mil. de lei în 2013.

S.C. Uzina Mecanică Cugir SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 45,2 mil. de lei în 2012, 57,2 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 18,1 mil. de lei în 212 și 11 mil. de lei în 2013.

S.C. Automecanica Moreni SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 6,6 mil. de lei în 2012, 5,1 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 5,7 mil. de lei în 212 și 5,9 mil. de lei în 2013.

S.C. Metrom SA Braşov (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 10,4 mil. de lei în 2012, 14,4 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 7,8 mil. de lei în 212 și 6,7 mil. de lei în 2013.

S.C. Uzina Mecanică Mija SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 17,7 mil. de lei în 2012, 21,6 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: profit de 72.000  de lei în 212 și pierderi de 1,5 mil. de lei în 2013.

S.C. Uzina Mecanică Bucureşti SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 4,1 mil. de lei în 2012, 7,4 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 10,9 mil. de lei în 212 și 10,2 mil. de lei în 2013.

SC Uzina de Produse Speciale Dragomireşti SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 9,1 mil. de lei în 2012, 9,3 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: profit de 124.000 de lei în 212 și 141.000 de lei în 2013.

S.C. Fabrica de Pulberi Făgăraş SA
Evoluție cifră de afaceri: 1,6 mil. de lei în 2012, 1,9 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 655.000 de lei în 212 și 516.000 de lei în 2013.

S.C. Electromecanica Ploieşti SA
Evoluție cifră de afaceri: 8,6 mil. de lei în 2012, 8,8 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: profit de 156.000 de lei în 212 și 15.000 de lei în 2013.

S.C. Arsenal Reşiţa SA
Evoluție cifră de afaceri: 821.000  de lei în 2012, 888.000 de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 1 mil. de lei în 2012 și 843.000 de lei în 2013.

S.C. Uzina Mecanică Sadu SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 11,5 mil. de lei în 2012, 41 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 12 mil. de lei în 2012 și 18,8 mil. de lei în 2013.

S.C. Pirochim Victoria SA
Evoluție cifră de afaceri: 544.000 de lei în 2012, 571.000 de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 562 de lei în 2012 și 4,8 mil. de lei în 2013.

Acest material a fost publicat sub semnătura lui Mircea Sărărescu, în Q Magazine, în iulie 2014.

Conform datelor operative, deficitul bugetului general consolidat la sfârsitul lunii mai 2013 a fost de 1,05% din PIB, cu 0,15 pp mai mic decât în luna precedenta si cu 0,18 pp mai mic fata de aceeasi perioada a anului trecut. Deficitul se încadreaza în limitele agreate cu organismele financiare internationale, fiind în linie cu deficitul prognozat pentru sfârsitul anului 2013.
Executia lunii mai a anului 2013 a înregistrat un excedent de 932,2 milioane lei, în principal datorita platii anticipate a drepturilor salariale aferente lunii aprilie, care   s-au reflectat în luna precedenta.

1. Veniturile bugetului general consolidat, în suma de aproximativ 81,1 miliarde lei, reprezentând  13,0 % din PIB, au fost cu 4,6% mai mari în termeni nominali fata de aceeasi perioada a anului precedent.        

Încasarile din impozitul pe venit si contributiile de asigurari sociale au crescut cu +9,7% si respectiv +3,6%, datorita cresterii veniturilor salariale, ca urmare a masurilor de reîntregire a salariilor personalului bugetar si a majorarii salariului minim de la 1 februarie 2013.

Încasarile din TVA au crescut cu 6,0% fata de aceeasi perioada a anului precedent, evolutia favorabila evidentiind faptul ca acestea nu au fost afectate de masura platii TVA la încasare.

Accizele au crescut (+6,3%) ca urmare a majorarii accizei la motorina si a cursului de schimb luat în calcul la plata accizelor, dar si ca urmare a implementarii unor reforme administrative de îmbunatatire a colectarii.

Încasarile din impozitul pe profit s-au redus cu 5,3% fata de aceeasi perioada a anului 2012, din cauza regularizarii platilor efectuate de bancile comerciale.

La nivelul administratiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, cresteri fata de anul precedent la veniturile din impozite si taxe pe proprietate cu 8,9 % si la venituri nefiscale cu 3,9%.

Sumele primite de la Uniunea Europeana în contul platilor efectuate înregistreaza în continuare un nivel relativ scazut, reprezentând 0,4% din PIB, dar îsi mentin evolutia ascendenta, fiind cu 37% mai mari fata de cele din luna precedenta.

2. Cheltuielile bugetului general consolidat, în suma de 87,6 miliarde lei, reprezentând 14,1% din PIB, au crescut în termeni nominali cu 3,4% fata de aceeasi perioada din anul precedent.

S-au înregistrat cresteri la cheltuielile de personal (+19,5%) ca urmare a reîntregirii salariilor personalului bugetar.

Cheltuielile cu bunuri si servicii au crescut cu 6,1%, ca urmare a accelerarii procesului de achitare a arieratelor de catre autoritatile locale si a platilor din fondul national de sanatate.

S-au înregistrat de asemenea cresteri fata de anul 2012, cu 5,4% la subventii, în timp ce platile pentru dobânzi s-au redus cu 0,2%.

Cheltuielile pentru investitii, care includ cheltuielile de capital, precum si cele aferente programelor de dezvoltare finantate din surse interne si externe, au fost de 10,1 miliarde lei (1,62% din PIB).

În cheltuielile bugetului general consolidat sunt incluse si 800 milioane lei, reprezentând plati din împrumuturile din varsaminte din privatizare înregistrate în contul curent general al Trezorerie Statului contractate de la Ministerul Finantelor Publice de catre unitatile administrativ-teritoriale pentru plata arieratelor.
Published in ECONOMIC