Sâmbătă, 24 Iunie 2017

Culoarul Rucăr Bran a ajuns subiect de presă și pentru colegii de la centru. Mai exact, este vorba despre tronsonul de la Câmpulung spre Brașov, de pe DN 73.
Zeci de capace sparte, îndoite, presărate de o parte și de alta a DN 73, în zona localității Bran, grăiesc despre suferința miilor de șoferi care parcurg drumul plin de gropi, cratere, băltoci și șleauri, se arată într-un reportaj Digi 24.

În urmă cu două săptămâni, adus de ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, la conferința de presă, directorul CNAIR a estimat că lucrările pentru porțiunea rămasă nefinalizată ar urma să înceapă după 15 martie, asta dacă se va ajunge la o înțelegere cu antreprenorul. "Este o problemă vizavi de cuantumul lucrărlor suplimenbtare invocate de antreprenor. Acesta a fost chemat la discuții privind posibilitatea realizării urgente a lucrărilor la poduri și treceri de cale ferată. După 15 martie trebuie să înceapă lucrările. Este de dorit să continuăm cu această firmă, o reziliere a contractului ar însemna ca județul Argeș să fie privat de un obiectiv important. Noi vrem să evităm reluarea procedurilor de achiziție", a declarat directoru Ștefan Ioniță.

Pentru tronsonul Câmpulung- Brașov, și el tranzitat mai ales de traficul greu, și extrem de afectat, ministrul Răzvan Cuc a afirmat că pentru jumătate din drum, adică pentru aproximativ 30 de kilomentri, a fost obținută deja autorizația de construcție, fiind alocați și 109 milioane de lei, iar ministru a afirmat că și-ar dori să lucreze cu aceeași firmă, pentru a scuti din timpul consumat cu procedurile de achizții.    

Realitatea din teren de pe acest drum turistic este însă una cruntă. Din cauza gropilor din asfalt, pe marginea şoselei care leagă Braşovul de localitatea Moeciu sunt zeci de capace de roţi pierdute de şoferii care au trecut pe acolo. Compania de drumuri promite că asfaltul va fi reparat în această primăvară, atunci când vremea o va permite. De fapt, o peticeală.

Există însă un secret despre care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) nu vorbește. Acum trei ani a semnat un contract în valoare de nu mai puțin de 275 milioane lei pentru reparația capitală a drumului și după trei ani lucrările stau blocate undeva la un sfert.
 Drumul 73 pleacă de la Pitești, ajunge la Câmpulung, unde începe să urce spre Fundata, localitatea din România aflată la cea mai mare înălțime România. Apoi șoseaua continuă șerpuit spre Moieciu, Bran, Râșnov, Brașov.

Între Braşov şi Moeciu, DN73 este plin de gropi. Nu de puţine ori, capcanele din asflat i-au trimis pe şoferi cu maşinile în service. "Dezastru şi păcat de oraşul ăsta şi de locurile astea frumoase pe care le avem. Când vine un turist şi vede ce drum avem şi cum îl zgâlţâie până ajunge la destinaţie, cred că blesteamă toată zilele”, spune un șofer. Vrei să vezi castelul Bran, trebuie să plătești un preț, chiar dacă acesta se măsoară în componente auto. La Bran, localitate turistică ce găzduiește castelul lui Dracula, turiștii nu au la dispoziție nici măcar trotuar. Ei circulă pe carosabil pe lângă mașinile care îi împroașcă cu apă sau care îi prăfuie, după anotimp.


Povestea acestui contract seamnă cu cea a altor zeci de contracte, poate, de la Compania de Drumuri, înțepenite undeva în cursul derulării lor, reziliate sau blocate.

În mai 2014 au început lucrări importante de reparații capitale a 103 kilometri de șosea între localitățile Pitești – Câmpulung – Fundata – Moieciu – Bran - Brașov. Compania a semnat un contract cu firmele Azvi-Straco în valoare de 275 milioane lei. Acum au ajuns la un stadiul de doar 27% și sunt blocate. Niciun utilaj al constructorului nu se poate zări pe șosea.

Potrivit unei situații a CNAIR, în 2015, la un an de la demararea lucrărilor, a fost revizuit proiectul tehnic. Au apărut cantități suplimentare de lucrări și exproprieri suplimentare de făcut. Toate acestea au impus refacerea avizului de mediu și obținerea unei noi autorizații de construire. Lucrările suplimentare au presupus însă și majorarea sumelor cheltuite, cu cel puțin 40 de milioane de lei. Cam atât costă doar consolidările. Însă contractul tip FIDIC nu permite o creștere mai mare de 10%, respectiv 27 milioane lei. Acum compania stă și se întreabă ce să facă. Să majoreze contractul firmelor Azi-Straco cu 10%, dacă acestea vor accepta doar atât, sau să scoată la licitație din nou o parte a lucrărilor suplimentare pe alți bani. ”În ceea ce privește lucrarile suplimentare, în special lucrările de consolidare care reprezinta o pondere mare (aproximativ 40 milioane lei) se studiază posibilitatea relicitării sectoarelor aferente acestor lucrări din cadrul contractului sau adiționarea contractului inițial în limita a 10% pentru a putea finaliza întreaga lucrare conform Proiectului Tehnic abrobat”, spun oficialii CNAIR într-un document oficial.

Între timp, constructorul a intrat în insolvență. Frații Horpos, acționarii Straco au început să aibă probleme cu procurorii DNA într-un contract ce privește Primăria Sectorului 1 și fostul primar Andrei Chiliman, iar firma lor, Straco, a intrat în insolvență la cererea lor.

Published in ECONOMIC

Reabilitarea și modernizarea DN 73 Pitești- Câmpulung - Brașov a început în 2014, în mandatul lui Victor Ponta. Deocamdată, pe tronsonul Pitești- Câmpulung, reabiltiarea a fost făcută în proporție de 95%, dar restul de 5% dă mari bătăi de cap, mai ales că este vorba despre poduri, podete și treceri de cale ferată. Adus de ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, la conferința de presă, directorul CNAIR a estimat că lucrările pentru porțiunea rămasă nefinalizată ar urma să înceapă după 15 martie, asta dacă se va ajunge la o înțelegere cu antreprenorul. "Este o problemă vizavi de cuantumul lucrărlor suplimenbtare invocate de antreprenor. Acesta a fost chemat la discuții privind posibilitatea realizării urgente a lucrărilor la poduri și treceri de cale ferată. După 15 martie trebuie să înceapă lucrările. Este de dorit să continuăm cu această firmă, o reziliere a contractului ar însemna ca județul Argeș să fie privat de un obiectiv important. Noi vrem să evităm reluarea procedurilor de achiziție", a declarat directoru Ștefan Ioniță.

Pentru tronsonul Câmpulung- Brașov, și el tranzitat mai ales de traficul greu, și extrem de afectat, ministrul Răzvan Cuc a afirmat că pentru jumătate din drum, adică pentru aproximativ 30 de kilomentri, a fost obținută deja autorizația de construcție, fiind alocați și 109 milioane de lei, iar ministru a afirmat că și-ar dori să lucreze cu aceeași firmă, pentru a scuti din timpul consumat cu procedurile de achizții.   

Constructorul care a câștigat licitația pentru modernizarea DN 73 este Straco Grup, iar durata fusese stabilită la 28 de luni.

Citește și

Unii cu faptele, ceilalți cu vorbele: Începe asfaltarea. DN 73 a fost predat constructorului

Published in Câmpulung

Șapte proiecte importante au fost prinse în bugetul pentru anul acesta care se află în dezbatere, urmând a fi adoptat, cel mai probabil marți. Deputatul Mircea Drăghici a anunțat care sunt cele șapte proiecte, cele mai importante fiind autostrada Pitești-Sibiu, DN 73 sau Transfăgărășan.

1. Modernizare DN 73, Pitești - Câmpulung – Brașov, km 13+800 - km 42+850; km 54+050 - km 128+250 
 Alocație bugetară 2017: 106,978 milioane lei - Execuție lucrări

2. Autostrada Sibiu – Pitești
Alocație bugetară 2017: 21,420 mil. lei - Revizuire/ actualizare SF
Sprijin pentru pregătirea documentației tehnice aferente proiectului de infrastructură rutieră Autostrada Sibiu-Pitesti - faza revizuire Studiu de Fezabilitate suma de 21,420 milioane lei.

3. Drum expres/ Autostrada Pitești - Craiova 
Alocație bugetară 2017: 18,920 mil. lei
Stadiul actual: Revizuire Studiu de Fezabilitate și Elaborare Proiect Tehnic pentru Autostrada Pitești - Craiova - procedură lansată cu termen depunere oferte: 17.02.2017

4. Modernizarea DN 7C km 0+000 - 151+955 (Transfagarasan) - Sector km 44+000 - km 117+000 
 Alocatiebugetara 2017: 1,428 mil. lei 
Stadiul actual: In curs de demarare procedura de licitație pentru realizare Expertiză Tehnică, Studiu de Fezabilitate și Elaborare Proiect Tehnic aferente obiectivului „Reabilitarea/ Modernizarea DN 7C km 44+000 - km 117+000 (Transfăgărășan)"

5. Drum Trans-Regio Pitesti - Ramnicu Valcea - Racovita
Alocatiebugetara 2017: 4,536 mil. lei
Stadiul actual: Proiect pevăzut a se implementa în perioada 2014-2020. Demarare procedură licitație faza elaborare SF.

6. Sectorul Vâlcea - Curtea de Argeș se va moderniza în cadrul proiectului Autostrada Sibiu-Pitești.


7. Pentru Curtea de Argeș- Câmpulung în funcție de nivelul de degradare se va avea în vedere o eventuală intervenție pe întreținere." 

Published in POLITIC

Marți, președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu a efectuat o vizită în județ, în localitățile Stâlpeni și Mihăiești, dar și la Centrul Școlar de Educație Incluzivă “Sfântul Nicolae” Câmpulung și Centrul de Tip Rezidențial pentru Copii cu Dizabilități din cadrul Complexului de Servicii Comunitare pentru Copii cu Dizabilități Câmpulung.

 La Stâlpeni, primarul Gabi Șerbănoiu dorește să finalizeze investițiile în școli. Aici mai există încă o școală și o grădiniță care nu au toaletele în interior, toate celelalte unități școlare din Stâlpeni fiind însă puse la punct din acest punct de vedere. Tot aici mai sunt necesare fonduri și pentru a se realiza recepția finală la o punte pietonală.

În comuna Mihăești, primarul Gheorghe Matei a reclamat mai multe probleme legate de lucrările care se fac pe DN 73. Edilul spune că trotuarele abia turnate deja se fisurează, rigolele de înfundă iar intrările din drumul național pe străzile laterale au fost decopertate și nu au mai fost asfaltate. Ca și în alte localități din Argeș, pentru cei 27 de asistenți personali și 35 asistați, nu sunt bani pentru plata indemnizației în ultima lună a anului. Acum la final de an, la Mihăești mai sunt necesare fonduri pentru finalizarea investiției la terenul de sport de la Valea Popii, alimentarea cu apă a satului Drăghici și asfaltarea a două ulițe secundare.

Centrul Școlar de Educație Incluzivă “Sfântul Nicolae” Câmpulung ca și celelalte școli de acest gen din județ, se află, din punctul de vedere al personalului în subordinea Inspectoratului Școlar, însă clădirea este proprietatea Consiliului Județean Argeș. Și ca în majoritatea unităților de acest gen, unde este dublă administrare, și aici sunt multe probleme. În această clădire a funcționat până în urmă cu câțiva ani, atât școala (la parter), cât și un centru al DGASPC Argeș. După reorganizare, centrul DGASPC s-a mutat într-o altă locație, iar etajul clădirii a rămas gol. Problema este că la această școală învață acum 116 copii cu nevoi speciale, toți înghesuiți în sălile de la parter. Acești copii au nevoie de mai multe săli de clasă, însă la nivelul superior sunt necesare mai multe investiții pentru a deveni funcțional. Mai mult, dacă la parter pentru ca elevii cu nevoi speciale să poată ajunge la toaletă trebuie să iasă afară, la etaj există deja toalete în interior.

Tot marți, 22.11.2016, președinte CJ Argeș a trecut, din nou, și prin comuna Bălilești, unde mai fusese și în luna iulie. Atunci, administrația locală a sesizat faptul că ploile căzute în primăvară au avariat un pod (zona Poienița), iar casa unei familii care locuiește chiar la intrare în localitate risca că se prăbușească din cauza unei alunecări de teren. Președintele Dan Manu a promis atunci să situația va fi remediată. La această oră, la podul Poienița, Regia Județeană de Drumuri Argeș lucrează la consolidarea malurilor iar zidul de sprijin prin care se dorește să se stopeze alunecarea de teren a fost deja turnat, astfel încât gospodăria familiei respective nu mai este în pericol.

 

Published in SOCIAL

De ceva vreme, de când cu guvernul de tehnocrați, revenim la vechile obiceiuri. Nu ne referim la corupție sau la infatuare, pentru că la acele obiceiuri nu s-a renunțat niciodată, ci la obiceiurile din perioada comunistă. La începutul lunii, drumul către Institutul de Fizică Atomică din Măgurele, lăsat de izbeliște de ani de zile, a fost brusc asfaltat fix înainte de vizita președintelui Franței, cel care a fost oaspetele premierului Dacian Cioloș. Dovada AICI. Aceleași metehne, dar la un cu totul alt nivel le-am regăsit și în Argeș.


Spre exemplu, după ce aproape un an nu s-a lucrat nimic la podurile de pe DN 73, săptămâna aceasta a fost vuiet mare. Acest drum național (și european) face legătura între Pitești și Brașov, prin Câmpulung. Reabilitarea lui a început odată cu debutul guvernării Ponta. Guvernul a plecat, lucrările tot neterminate au rămas. După reabilitarea covorului asfaltic, refacerea podurilor, partea cea mai complexă, a stagnat. Fie asfaltatorul se plângea că nu a primit banii de la Drumurile Naționale, fie Compania se plângea că nu mai sunt bani.

Ca dovadă că în ultima vreme nu s-a mai întâmplat nimic pe DN 73 avem mărturie declarația președintelui CJ Argeș Dan Manu care, întrebat acum două săptămâni ce părere are despre evoluția lucrărilor pe DN 73, a spus că stadiul lucrărilor avansează spre zero.
În plus, chiar în urmă cu zece zile, un deputat de Argeș a înaintat o interpelare către ministrul Transporturilor care avea ca subiect...exact: faptul că nu se mai lucra pe DN 73, deși se apropie iara.
Citește și Îngrijorare pentru DN 73

Din fericire pentru argeșeni, înaintea iernii a venit Klaus Iohannis. Iar muncitorii au ieșit din senin. Și nu numai că au făcut treabă. Ba au făcut-o și pe o ploaie torențială. Nici nu aveau când și cum altfel, pentru că președintele trecea astăzi pe DN 73 iar zilele trecute a tot plouat. Așa că au fost nevoiți să muncească și pe ploaie!

Concluzia este una simplă: când vine vorba să respecți un contract finanțat din bani publici, adică din banii fraierilor care plătesc taxe și impozite, a celor care tranzitează zilnic acest drum, nici tu, ca asfaltator, nici tu, Companie de Drumuri Naționale, nu te zbați să îl respecți. Când vine conducătorul prea-iubit pe drumul tău, ca să nu îi zduncini neuronul și fundul prezidențial, asfaltezi și pe ploaie! România lucrului bine făcut, într-adevăr!


Astăzi, președintele Klaus Iohannis vine în Argeș cu prilejul manifestărilor dedicate marcării a 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial. Este pentru prima dată când președintele României vine în Câmpulung, după o perioadă de peste un deceniu, de la vizita lui Ion Iliescu.
Aceasta este partea romantică: președintele vizitează Mânăstirea Negru Vodă, Muzeul de Etongrafie și Artă Populară, Colegiul Naţional Pedagogic „Carol I" , recent reabilitat pe fonduri europene, și, în final, Mausoleul Eroilor de la Mateiaş unde va avea loc ceremonia depunerii unei coroane de flori și vizitarea Muzeului.

A se observa că președintele nu are pe traseu prea mult timp să treacă și prin centrul orașului bombardat de gropi, dar curat ca lacrima, pentru că s-a măturat zile în șir ca să fie curat-lună. Ca o ironie, astăzi președintele vizitează un municipiu care visa să ajungă precum Sibiul pe care l-a condus ca primar. Din nefericire, la Câmpulung proiectul reabilitării nu a fost un succes. Nici nu s-a vrut probabil, având în vedere că fosta administrație s-a chinuit aproape 10 ani până a fost acceptat - pentru că pe atunci pedeliștii nu erau absorbiți de liberali (sic!).  Restul, situația economică și socială, aproape că nu mai are rost să o evocăm.

 

Published in POLITIC

În ultimii 5 ani(ianuarie 2011- ianuarie 2016) pe drumurile din Argeș au fost inregistrate 1315 accidente rutiere grave, în urma cărora 244 persoane au decedat, 1243 au fost ranite grav și 514 ranite ușor. Acestea sunt cifrele seci, dar dureroase ale unei analize efectuate de un grup de lucru format, prin ordin al Prefectului Cristian Soare, din specialisti ai politiei rutiere, politiei locale, Serviciului de Permise si Inmatriculari, grup format pentru a intocmi o strategie de crestere a sigurantei rutiere. Vinerea este ziua în care sunt produse cele mai multe accidente, probabil și pentru că traficul crește substanțial datorită celor care pleacă în mini concedii spre zona montană.
 Argeșul este o importantă zonă de tranzit, ceea ce a condus și la un număr ridicat al accidentelor rutiere. Din acesta perspectiva, una din preocuparile noastre  in acest mandat este aceea de a creste siguranta rutiera pe drumurile din judet si a reduce pe cat posibil accidentele rutiere. În acest sens prin Ordin, inca din luna aprilie, am constituit un grup de lucru pentru a crea o strategie în domeniul siguranței rutiere. Primul lucru realizat in cadrul acestui grup  il reprezinta intocmirea hartilor de risc care cuprind zonele cu cea mai mare  frecventa a accidentelor rutiere, a declarat prefectul Cristian Soare.
Din cele peste 1300 de accidente rutiere grave, 476 (36%) au fost inregistrate pe DN-uri, 346 (26%) pe DJ sau DL, 303(23%) in municipiul Pitesti si 190(15%) au fost inregistrate pe raza  celorlalte municipii si orase.
Cele mai afectate localitati : Pitesti (303), Bascov (57), Campulung (54), Maracinen i(41), Albota(39),  Bradu (37), Mioveni (37), Stefanesti (32).
 Zilele din saptamana cele mai afectate : vineri (212), duminica(203)
Cauze principale accidente : viteza(309), traversare neregulamentara(249), neacordare prioritate pietoni( 129), abateri biciclisti(82);
Interval orar cu cele mai multe accidente : 14.00-22.00 - 637 accidente grave (48%) din total.
Drumuri nationale:
- pe drumurile nationale au fost inregistrate 476 accidente grave din totalul de 1315 (36%), soldate cu 119 morti, 457 raniti grav si 261 raniti usor;
Cele mai afectate localitati 
Maracineni(38), Bascov(37), Albota(32), Moraresti(26), Bradu(24), Lunca Corbului(24).
Zilele din saptamana cele mai afectate : duminica (81), joi(79)
 Cauzele principale accidente : viteza (138), traversare neregulamentara (77), depasire neregulamentara(44);

Topul Drumurilor Naționale din Argeș cu probleme:
- DN 7(122 accidente grave, 34 morti, 112 raniti grav);
 - DN 73(116 accidente grave, 17 morti, 113 raniti grav);
- DN 7C(63 accidente grave, 18 morti, 60 raniti grav);
 - DN 65(58 accidente grave, 21 morti, 56 raniti grav);
 - DN 65A(32 accidente grave, 10 morti, 31 raniti grav);
 - DN 67B(23 accidente grave, 2 morti, 25 raniti grav);
- DN 65B(23 accidente grave, 10 morti, 21 raniti grav);
 - DN 73C (17 accidente grave, 4 morti, 15 raniti grav);
Potrivit unor statistici realizate la nivelul UE anul trecut, Romania ocupa locul 2, dupa Letonia, cu o rată de 91 de persoane decedate la un milion de locuitori in urma unor accidente rutiere.

Published in SOCIAL

Exasperat că în 11 ani Guvernul nu a reușit să realibiteze porțiunea de drum național care leagă DN 73 Pitești- Câmpulung de Mioveni prin Colibași, primarul Ion Georgescu a răbufnit în conferința de presă. De mai mulți ani, administrația din Mioveni a făcut solicitare către guvern să îi redea în administrare porțiunea de drum, pentru a putea investi în reabilitare, având în vedere că este intens folosit și de autobuzele și camioanele de la Dacia, dar și de către locuitorii din oraș. Cu toate acestea, desele drumuri la București s-au lovit de...încăpățânarea demnitarilor. 
"Sunt dezamăgit. PDL a luat drumul într-o noapte fără să ne ceară vreun document. După 11 ani, cei de la Transoprturi îmi cer mie expertiză. Nu înțeleg! Au făcut drumul judetean național, dar după 10 ani nu au facut nimic. Toată lumea mă înjură pe mine. După un an de demersuri, nu au făcut nimic. Au zis ca nu au fost ei cei care au schimbat încadrarea. Am schimbat-o eu, nu la minister? Păi l-am pus eu ministru?  Nu țin neapărat să îl iau în administrare, dar să-l administreze ei dacă nu. Eu nu pot să fac investiții pe proprietatea altora. Sunt răutăcios, că le cer drumul ca să fac investiții? O să pun un afiș, <Nu îl înjurați pe Georgescu!>. Ce vină am eu că ei nu asfaltează drumul? I-am pus eu să îl ia? Nu trebuie să îl facă pentru mine. Să facă drumul pentru Dacia și ICN. Sunt peste 1000 de camioane care ies și intră pe ambele căi în Mioveni. 20.000 de oameni care lucrează pe platformă, 200 de autobuze care circula zilnic. Noroc cu Ponta că a făcut breteaua spre Dacia, altfel, nici drumul, nici autostrada...", a răbufnit Ion Georgescu. .

Published in POLITIC
Vineri, 27 Noiembrie 2015 10:47

Trafic restiționat pe culoarul Rucăr Bran

Pe sectorul de drum situat între Valea Mare - Pravăţ şi Fundata, polițiștii au restricţionat accesul maşinilor de mare tonaj (peste 7,5 tone), până când condiţiile meteorologice vor permite reluarea traficului în bune condiţii.

Published in Câmpulung

O dubă a intrat direct în autobuzul în care se aflau angajații de la uzina Dacia pe DN 73, pe sensul de mers spre Câmpulung. Șoferul dubiței a ieșit de pe drumul dinspre Budeasa - zona Luckoil- și nu a acordat prioritate.
Două persoane au fost rănite, necesitând transportul lor de urgență la spital. În urma accidentului, pe sensul de mers spre Câmpulung s-au format cozi care se întindeau până aproape de intersecția dinspre Podul Viilor.



 

Published in SOCIAL

Ieri, directorul CNADNR, Narcis Neaga a venit la Piteşti la iniţiativa a doi parlamentari argeşeni din comisia de transporturi a Camerei Deputaţilor, Mircea Drăghici şi Cătălin Rădulescu. Acesta a susţinut cu toţi factorii responsabili la nivel judeţean o conferinţă de presă în sala mare a Consiliului Judeţean Argeş.
La regionala CNADNR de la Bucureşti se evaluează ofertele pentru a începe procesul de punere covoare asfaltice de la Piteşti la Curtea de Argeş, a anunţat ieri directorul CNADNR, Narcis Ştefan Neaga. Mai mult, acesta a explicat că dacă lucrurile merg bine la sfîrşitul lunii octombrie va fi covor asfaltic nou de la Piteşti la Curtea de Argeş. Din cele explicate de Narcis Neaga, directorul CNADNR în momentul de faţă la Regionala de la Bucureşti "se evaluează ofertele pentru a începe procesul de punere de covoare asfaltice de la Piteşti la Curtea de Argeş. Am alocat banii, probabil în această lună avem cîştigătorul. În octombrie probabil încep lucrările care durează maxim o lună. Deci la sfîrşitul lunii octombrie avem covor asfaltic nou de la Piteşti la Curtea de Argeş, semnalizare şi tot ce trebuie pentru a nu mai avem probleme majore. Spun asta pentru că un covor asfaltic nu durează foarte mult, dar e o soluţie temporară pînă intrăm într-un proces de reabilitare. Am discutat despre 73 C  care duce la Curtea de Argeş către DN 7 şi  Rm Vîlcea. Sînt alunecări de teren. La anul vom interveni pentru a rezolva pe un program de calamităţi şi luăm în calcul modernizarea acestui drum. Vom actualiza un studiu de fezabilitate care să ne spună ce trebuie făcut şi cît costă, vom corela studiile de trafic, vom ţine cont şi de faptul că va fi şi autostrada Piteşti - Sibiu care va trece prin Curtea de Argeş şi va fi o bretea de la Curtea de Argeş spre Rm Vîlcea şi vom avea grijă ca pînă să fie finalizată autostrada şi breteaua să încercăm să modernizăm acest drum". Întrebat de ce nu s-au luat măsuri mai devreme pentru reparaţii pe DN73C,directorul CNADNR a explicat că a trebuit să se facă o prioritizare a lucrărilor.

Probleme pe DN 73
 Acesta a vorbit şi despre problemele întîmpinate pe DN 73. "Pe DN 73 au exista nişte blocaje, nu cauzate de constructor sau de Comapnie. Sunt blocaje administrative. În momentul în care s-a semnat contractul şi constructorii au participat la licitaţie au existat anumite probleme administrative care au repercursiuni acum în 2015. Discuţiile nu au început de ieri, ci în urmă cu luni de zile. În final am găsit o soluţie convenabilă perntru ambele părţi, legală, care să le permită constructorilor să meargă mai departe. Pentru că ei intraseră într-un blocaj atît financiar cît şi al lucrărilor. Noi intrasem într-un blocaj al plăţiilor pentru că nu puteam să le facem plăţi din motive care ţin de legislaţie. S-a găsit soluţia şi după această şedinţă lucrările vor continua", a explicat Narcis Neaga.
Acesta a mai explicat că termenele pe DN 73 s-au schimbat pentru că au existat întîrzieri. Ştefan Ioniţă, de la CNADNR, a mai precizat, vizavi de Cîmpulung - Braşov: "La momentul atribuirii contractului a fost pe baza unor liste de cantităţi de care antreprenorul avea cunoştinţă la data aceea. În 2014 a fost realizată o expertiză care să reflecte realitatea din acest monent. În urma acestei expertize a fost nevoie de revizuzirea proiectului tehnic.
Ca urmare a acestei revizuiri a fost nevoie să se obţină avizul celor de la Mediu în ceea ce înseamnă noua soluţie tehnică în acel sector. Acum sîntem în analiză cu cei de la Mediu în vederea obinerii acestor decizii de la ei. Concret nu (n.r. - s-a dat autorizaţia de construcţie), dar sîntem pe ultima sută de metri". Mai mult, specialiştii CNADNR au mai explicat că "expertizele au fost terminate în octombrie, proiectul tehnic a fost elaborat la începutul acestui an şi avizat în aprilie. În momentul de faţă s-a depus documentaţia pentru autorizaţia de construire pe primul sector Piteşti - Braşov, pe restul unde nu s-a depus este problema cu situl Natura 2000 şi e nevoie de un nou aviz de mediu. Noi avem un aviz de mediu realizat anul trecut dar din cauza problemelor foarte mari pe sectorul care strabate situl Natura 2000 cu alunecări de teren este nevoie de o reavizare a acelui sector".
 


Published in POLITIC
Pagina 1 din 5