Duminică, 19 Noiembrie 2017

Argeșeanul Adrian Stan, directorul Serviciului de Compensare din cadrul Ministerului Economiei a bifat o mare reușită. În urmă cu două săptămâni a fost adoptată reglementarea legislativă prin Ordonanța Guvernului nr. 22/2016, ce a fost adoptată de Parlamentul României și ulterior promulgată prin Decretul nr. 583/2017, devenind Legea nr. 155/2017, normele de aplicare aflându-se în circuitul de aprobare. La acest proiect, Stan a lucrat încă din 2014, din perioada în care Andrei Gerea era ministru. Cel mai probabil de la sfârșitul anului viitor, sistemul de compensare va putea fi făcut prin intermediul unei platforme online.

Prezent în emisiunea Culislee puterii, moderată de directorul Proarges.ro Mircea Sărărescu la Absolut tv, Adrian Stan a precizat că sistemul național online de compensări are câteva mari avantaje.

În primul rând, este un sistem non-monetar. Asta înseamnă că nu este nevoie de bani pentru a compensa aceste creanțe. În al doilea rând are are influență pozitivă asupra fluxului de numerar. Pe de altă parte, are influență pozitivă în economia companiilor, prin accesul la credite mult mai ușor, ca rezultat unei contabilități curate, în care datoriile și creanțele au fost stinse cu partenerii de afaceri. Nu în ultimul rând, fiind un sistem unic, național, în care se regăsesc toate creanțele și datoriile agenților economici, identificarea tuturor circuitelor de compensare este extraordinar de facilă și completă, ceea ce conduce la eficientizarea întregului sistem de compensare - Adrian Stan.

Sistemul național de compensări a fost creat la sfârșitul anilor '90, când a fost reglementat prin OUG nr. 77/1999 și HG nr. 685/1999, activitatea Structurii de compensare fiind gestionată de Institutul de Management și Informatică (IMI), instituție publică subordonată Ministerului Economiei, ce a fost ulterior înglobată în cadrul Centrul de Pregătire pentru Personalul din Industrie Bușteni.

Datele instituției arată că volumul arieratelor între anii 1999 — 2016 a fost de 64,12 miliarde de euro. Cel mai mare volum anual a fost atins în 2002, de 6,37 miliarde de euro, echivalentul a 13,13% din PIB-ul acelui an.

Numărul agenților economici ce au folosit sistemul național de compensare în anul 2015 a fost de peste 7.100 agenți economici, la un volum al arieratelor de aproximativ 1,85 miliarde de euro, iar în 2016 numărul acestora a ajuns la circa 5.700, volumul arieratelor fiind de aproximativ 1,40 miliarde de euro.

"Utilitatea incontestabilă a sistemului de compensări este atunci când într-un circuit de compensare participă 3 sau mai mulți agenți economici: A are o datorie către B, B are o datorie către C, iar C are o datorie către A. Oricare doi agenți economici din exemplul dat nu pot efectua o compensare bilaterală, însă sistemul de compensări poate identifica și genera un circuit de compensare între toți cei trei agenți economici. Au existat circuite de compensare în care au fost implicați, conform modelului prezentat, peste 15 agenți economici, media fiind de 4-5 agenți economici/circuit de compensare - Adrian Stan.

Astfel, noul Sistem național online de compensări elimină obligativitatea deplasării agenților economici la sediul Structurii de compensare, toate operațiunile desfășurându-se online, într-un mediu securizat, iar pentru agenții economici ce doresc asistență în utilizarea sistemului, Structura de compensare poate efectua operațiuni de compensare și la sediul din Bd. Timișoara nr. 6, sector 6, București.

Published in ECONOMIC

Deputatul Mircea Drăghici, chestor al Camerei Deputaților a dezvăluit într-o intervenție de la mini-studioul pe care Absolut TV îl are la Parlamentul României, că Argeșul ar fi putut avea totuși un ministru în guvernu Mihai Tudose, pentru că Gheorghe Marin a fost aproape de a ajunge ministru al Economiei. Cel care l-a propus pentru această funcție a fost chiar Mircea Drăghici, după ce Șerban Valeca a anunțat că nu mai dorește să fie ministru.

Eu cred că este o pierdere că dl Șerban Valeca nu mai este ministru, o pierdere pentru județul Argeș, dar a fost decizia președintelui organizației noastre. Nu vă ascund faptul că în discuțiile purtate atunci când au fost luate în calcul mai multe nume pentru ministere, am încercat să îl introduc în cărți pe senatorul de Argeș Gheorghe Marin, pentru ministerul Economiei. Am vorbit și cu dl Mihai Tudose, mi-a spus că dl Marin se califică pentru o astfel de demnitate. Vă reamintesc că dl Marin a fost secretar de stat și la Economie, la IMM-uri. La acel moment a fost preferat Mihai Fifor, care are o funcție importantă la nivelul politic în PSD. În viață îți vine rândul atunci când trebuie. Dl Fifor a avut mai multe funcții de conducere la nivel național, și experiența l-a propulsat acolo. Este suficient de pregătit pentru a lua deciziile cele mai bune.  Dar important este, cred că eu, că măcar dl Marin a fost introdus în cărți. Poate data viitoare va avea mai multe șanse. La dezbaterile din plen pentru guvernul Tudose, am stat în bancă cu Șerban Valeca, i-am explicat că am încercat această mișcare. Nu a comentat, cred însă că i-ar fi surâs să se concretizeze.

 

Published in POLITIC

Comitetul Executiv Național al Partidului Social Democrat a aprobat miercuri nominalizarea lui Tudorel Toader pentru funcția de ministru al Justiției, rămasă vacantă în urma demisiei lui Florin Iordache și ocupată în prezent, interimar, de Ana Birchall.
 Alexandru Petrescu, în prezent ministru al Economiei, a fost nominalizat pentru funcția de ministru pentru Mediul de Afaceri, care a rămas vacantă la începutul lunii februarie în urma demisiei lui Florin Jianu.
La Ministerul Economiei a fost propus, ca înlocuitor al lui Petrescu, Mihai Tudose.
Tot în ședința de miercuri, CExN al PSD a aprobat nominalizarea Rovanei Plumb pentru funcția de ministru delegat al Fondurilor Europene.
Prim-ministrul Sorin Grindeanu a precizat, la finalul ședinței, că propunerile au fost votate în unanimitate de CExN.

Published in POLITIC
Sâmbătă, 29 Octombrie 2016 20:25

Gerea, probă de foc la TVR 1

Andrei Gerea este singurul parlamentar de Argeș care poate fi văzut cam la toate televizunile importante din țară. După un tur de forță la Realitatea și la Antena 3, joi, vicepreședintele ALDE la nivel național a fost prezent și la TVR, la emisiunea Perfect Imperfect, moderată de Emma Zeicescu.
În studio a mai fost prezent și piteșteanul Robert Turcescu, jurnalistul acoperit/auto-descoperit, mai nou candidat în partidul lui Traian Băsescu la București.
La un moment dat, deputatul de Argeș a fost provocat să răspundă ce a făcut la ministerul Economiei, chiar dacă a avut un mandat de numai 4 luni. Gerea nu a rămas însă fără răspuns:. Am evitat vânzarea pe bucăți a Oltchim-Arpechim, am adus Oltchimul pe plus pentru prima dată după dezastrul lăsat de regimul Boc, am stabilit data licitației pentru o privatizare cu investitor strategic (erau 3 concerne interesate), am salvat rafinăria de la tăiere de câteva ori și  am obținut acordul Guvernului pentru începerea negocierilor cu #OMV pentru răscumpărarea rafinăriei. Ce a urmat, nu a mai stat în puterile mele, pentru că ații au fost miniștri ai Economiei.
De asemenea, am reusit sa salvam Cuprumin de pe drumul insolventei si din mana unor "baieti destepti" si asta datorita unor masuri energice ale echipei mele, conduse atunci de Nic Luca ( Nic, din pacate, nu se mai afla printre noi, ne-a parasit, incercand sa faca acelasi lucru pentru CEH, la doar 50 de ani ).
Tot în scurtul mandat de la Ministerul Economiei am încercat să revitalizez activitatea companiilor românești din industria militară. În mandatul meu, Guvernul a decis ştergerea datoriilor istorice în valoare de 1,1miliarde de lei pentru 15 companii din industria de apărare care produc sau comercializează armament, muniţie şi material de război. Toate erau companii de interes strategic pentru protejarea intereselor esenţiale şi siguranţei statului român, precum şi pentru a-şi onora obligaţiile asumate în calitate de stat membru NATO, a precizat Gerea, reproducând reacția sa și pe contul său de Facebook.

Published in POLITIC

Datele economicie arată că are însă nevoie de bani ca de aer doar ca să mai reziste pe piață. O salvare a venit de la Guvern, care a şters datorii de 1,1 miliarde de lei ale companiilor din domeniu.

Contextul regional geopolitic, mai exact criza din Ucraina, a oferit industriei de apărare gura de oxigen necesară. Guvernul a decis ştergerea datoriilor istorice în valoare de 1,1 miliarde de lei pentru 15 companii din industria de apărare care produc sau comercializează armament, muniţie şi material de război. Decizia a fost una dintre măsurile urgente de redresare economico-financiară a operatorilor economici de interes strategic, astfel încât forţele naţionale de apărare şi securitate să poată fi pregătite pentru protejarea intereselor esenţiale şi siguranţei statului român, precum şi pentru a-şi onora obligaţiile asumate în calitate de stat membru NATO.

România şi rolul de jucător regional al NATO
Nu întâmplător, Barack Obama a ales Polonia ca loc de întâlnire cu şefii statelor europene, şi nu România. Polonia a fost una dintre puţinele ţări care a investit în industria de apărare, iar stabilitatea economică şi politică au reprezentat alte criterii care au cântărit greu în percepţia SUA.  România are însă un atuu semnificativ: scutul antirachetă de la Deveselu, iar Traian Băsescu şi Victor Ponta au înţeles că este nevoie de o industrie de apărare competitivă pentru ca România să devină aliatul NATO cu cea mai puternică poziţie din regiune.
Ca atare, Guvernul a anunţat majorări ale bugetului ministerului Apărării încă de la rectificarea bugetară din acest an şi a şters datoriile industriei de apărare autohtone.
Pe lista companiilor ale căror datorii au fost anulate au fost incluse Tohan Zărneşti, Carfil Braşov, Metrom Braşov, Uzina Mecanică Cugir, Fabrica de Arme Cugir, Uzina Mecanică Plopeni, Uzina Mecanică Sadu, Uzina Mecanică Mija, Uzina Automecanică Moreni, Arsenal Reşiţa, Uzina Mecanică Bucureşti, Electromecanica Ploieşti, Uzina de Produse Speciale Dragomireşti, Pirochim Victoria, Fabrica de Pulberi Făgăraş.

Doar cinci unităţi de producţie, pe profit
Conform unor date oficiale obținute în exclusivitate de Q Magazine de la ministerul Economiei, din cele 22 de unități de producție din industria de apărare, la sfârşitul anului trecut, singurele pe profit, și acela deloc consistent, au fost doar cinci: IAR SA Braşov, Şantierul Naval Mangalia SA, Tohan SA Zărneşti, Uzina de Produse Speciale Dragomireşti SA și Electromecanica Ploieşti SA.
Unitățile de producție și-au schimbat, în parte, obiectul producției, unele intrând și pe piața civilă și producând pentru export. Cu toate acestea, majoritatea sunt pe pierderi.

Corneliu Dobriţoiu: România nu a avut viziune
Fostul ministru al Apărării, Corneliu Dobrițoiu, a precizat, pentru Q Magazine, că principala problemă a industriei româneşti de apărare a fost lipsa unei viziuni în perioada de tranziţie. Schimbarea mentalităţii şi un management integrat al companiilor din subordinea Ministerului Economiei ar reprezenta soluţiile pentru redresarea acestui segment al economiei naţionale:
Lipsa de strategie
„Părerea mea este că industriei de apărare românești i-a lipsit total o viziune în perioada de tranziție, în condițiile în care principalii responsabili din industria de apărare erau în cunoștință de cauză cu prioritățile de înzestrare a armatei noastre încă din perioada în care munceam din greu să ne convingem aliații că suntem buni pentru a deveni o țară membră NATO. De atunci au fost stabilite obiective de interoperabilitate, inclusiv interoperabilitate tehnică între echipamente.
Mai departe, cred că sectorul industrial din zona apărării va avea viitor dacă oamenii din acest sector își vor schimba total mentalitățile, în sensul că trebuie să se aibă  în vedere prioritățile de înzestrare și legea offsetului care prevede ca 80% din costuri să se regăsească în produse achiziționate de parteneri de pe piața românească, pentru că și noi cumpărăm sisteme și instalații militare. (Potrivit legislaţiei române, orice import de armament trebuie însoţit de o clauză de compensare economică, prin care furnizorul armelor trebuie să cumpere sau să facă investiţii în România în valoare de cel puţin 80 la sută din valoarea contractului – n.r. ).
Am putea fi mult mai eficienți dacă reprezentanții unităților din industria de apărare ar merge către omologii lor și le-ar spune că, în baza legii offsetului, România și partenerii ei au niște obligații. Or, ca să cumpărăm produse de la partenerii noștri și aceștia trebuie să cumpere o serie de produse de la noi. În acest fel ar fi fost asigurată măcar mentenanța echipamentelor și sistemelor pe care noi le cumpărăm din altă parte, până la asimiliarea în producție a unor subansamble”.
Cum putem avea produse competitive
„Unele demersuri au fost făcute. Au fost făcute vizite de evaluare pentru infrastructura de la Moreni, de exemplu, de către firma Mowag și General Dynamics (România a achiziționat ulterior transportoare blindate Piranha IIIC de la compania elvețiană Mowag apaținând concernului american General Dynamics -n.r.). Acolo se urmărea ca producătorul român să fabrice carcasa transporturului. Nu știu cum s-au finalizat aceste discuții.
Subiectul este dificil, pentru că în România alocațiile sunt minime pentru cercetare și dezvoltare în acest domeniu, iar resursele financiare sunt foarte reduse în privința asigurării și ameliorării infrastructurii companiilor care lucrează în industria de armament.
Problema este foarte complicată. Singura modalitate pentru revitalizarea companiilor este ca ele să intre în negocieri foarte serioase cu producătorii occidentali pentru asigurarea mentenanței echipamentelor pe care noi le cumpărăm, într-o primă etapă. Și apoi, cu timpul, să trecem și la absorbția în producția internă a unor subansamble. Avem companii care ar putea asigura mentenanța achizițiilor noastre de pe piața externă pe întreg ciclul de viață al acestor echipamente. Asta înseamnă 20-30 de ani. Prin implicarea lor în acest proces, cu siguranță că vor reuși să acumuleze resurse financiare care să le permită și dezvoltarea infrastructurilor de producție”.
Este nevoie de management integrat
„Peste Ocean, în lumea occidentală, sunt companii mari care au fuzionat prin fenomenul de merging companies, tocmai pentru a face față concurenței pe piață. Noi am avut mai multe companii care au operat în domeniul industriei aeronautice, dar nu le-am pus sub o conducere unică, din diferite interese. Dacă am fi avut un management integrat al acestor companii, cu siguranță lucrurile ar fi stat altfel. Nici acum lucrurile nu cred că sunt rezolvate. Martin Marietta a fuzionat cu Lockheed Corporation, formând Lockheed Martin. Noi avem capacități de producție la Craiova, la București, la Bacău, la Brașov și toate sub management individual. Trebuie regândit managementul. Înțeleg că la Guvern există o strategie, dar de la strategie până la implementarea ei, durează mult”.

Duşa: înzestrarea forţelor armate, cu produse autohtone
Ministrul Apărării Naționale, Mircea Dușa, a declarat că fi un lucru normal ca înzestrarea forțelor armate să se facă cu ajutorul industriei de apărare românești. „Există un proiect de lege inițiat de Ministerul Economiei. Sigur că ținem la industria românească, de altfel prim-ministrul a dispus de anul trecut constituirea unui colectiv care să analizeze modul în care se poate repune pe picioare industria de apărare românească și credem că trebuie să găsim acele soluții și posibilități ca industria din domeniul apărării să aibă comenzi. În 2013 am beneficiat de un buget mai mare, sigur în limita posibilităţilor pe care bugetul pe 2013 le avea şi cu acea restricţie de încadrare în deficitul bugetar. În 2014 la fel, avem un buget mai mare faţă de 2013. La rectificarea bugetară, bugetul Ministerului Apararii va beneficia de o rectificare pozitivă, una care ne va duce undeva la 1,5-1,5 si ceva% din PIB în cursul anului 2014”, a spus Mircea Dușa, care a mai anunţat şi contracte pentru fabrica din Cugir.

Ştergerea datoriilor nu este suficientă
Fostul ministru al economiei, Andrei Gerea, a subliniat, într-o declaraţie acordată Q Magazine, că ştergerea datoriilor trebuie completată cu alte măsuri pentru ca industria de apărare să se autosusţină.
„În perioada în care am fost ministru al Economiei, am acordat o atenție sporită industriei de Apărare. Am încercat să reducem pierderile acestor societăți.  De exemplu, la începutul mandatului, ROMARM a încheiat un contract de expertiză în valoare de 8,5 milioane euro cu Administraţia Apărării Naţionale din Regatul Maroc care a oferit activitate integrală uzinei de la Cugir.
Am vizitat inclusiv Avioane Craiova, o uzină unde niciun ministru al Economiei nu a mai fost din 1990 încoace. Am avut întâlniri cu sindicatele din domeniu. Am simțit că a fost nevoie să văd la fața locului ceea ce se întâmplă, să dau încredere oamenilor și să obțin cât mai multe informații. Mă bucur că Guvernul a șters datoriile pentru industria de apărare. Acestă ștergere a datoriilor a fost obținută, în urma negocierilor cu FMI, în perioada în care eram ministru. Din păcate, mandatul s-a finalizat prematur. Mă bucur însă că actuala conducere și Guvernul au menținut această decizie care dă o șansă industriei românești de apărare să redevină competitivă. Industria se poate finanţa, se pot vinde anumite active care nu mai sunt utilizate, în scopul asigurării de capital de lucru. Se pot desfăşura activităţi, retehnologizări absolut necesare, în condiţiile în care, totuşi, alocările bugetare nu sunt foarte mari”, a precizat Andrei Gerea.

Situația operatorilor economici ai CN Romarm SA, cu precizarea că toate datele care țin de anul 2013 sunt date preliminarii.

S.C. Romaero SA (produce și pentru export)
Ce producea în mod tradițional: aeronave BN2, ROMBAC, fuselaj posterior aeronave G200, piese aeronave prelucrate mecanic, ansamble şi subansamble majore, cablaje şi instalaţii electrice, execuţie şi proiectare SDVG, asamblare finală aeronave și întreţinere şi reparaţii aeronave militare şi civile.
Ce produce în prezent: piese aeronave prelucrate mecanic, ansamble şi subansamble majore, instalaţii electrice, execuţie şi proiectare SDVG și întreţinere şi reparaţii aeronave militare şi civile.
Evoluție cifră de afaceri: 57.6 mil de lei în 2011,  66,7 mil. de lei în 2012,  67,3 milioane de lei în 2013.
Evoluție economică:  570.000 lei profit în 2011, pierderi de 46,6 mil. de lei în 2012 și de 20 mil. de lei în 2013.

S.C. IAR SA Braşov (produce și pentru export)
Ce producea în mod tradițional: planoare şi motoplanoare, avioane uşoare, elicoptere, diverse piese uzinate, din cauciuc  şi alte materiale, reparaţii şi modernizări, aeronave.
Ce produce în prezent: piese de schimb, reparaţii, întreţinere şi modernizări elicoptere; asistenţă tehnică, şcolarizare piloţi.
Evoluție cifră de afaceri: 62 mil de lei în 2011, 41,6 mil. de lei în 2012, 39,5 milioane de lei în 2013.
Evoluție economică: profit de 3,5 mil. de lei în 2011, 1,6 mil. de lei în 2012 și de 1,7 mil. de lei în 2013.

S.C. IOR SA  (produce și pentru export)
Ce producea în mod tradițional: dispozitive de ochire mecanice şi optice, pentru aruncătoare de grenade, aruncătoare de bombe, piese de artilerie; lunete de ochire şi observare pentru armament de artilerie şi infanterie; binocluri, periscoape, aparate de vedere pe timp de noapte pentru blindate şi infanterie; lunete pentru arme civile.
Ce produce în prezent: Și-a păstrat activitatea.
Evoluție cifră de afaceri: 17,3 mil. de lei în 2011, 14,5 mil. de lei în 2012 și 15,2 milioane de lei în 2013.
Evoluție economică: 39.000 lei profit în 2011, 3.000 lei în 2012 și pierderi de 74,3 mil. de lei în 2013.

S.C. Uzina Mecanică Orăştie SA
Ce producea în mod tradițional: lansatoare cu ţeavă lisă, aruncătoare bombe, afete, trenuri ruloare, cutii distribuţie, grupuri electrogene.
În prezent nu are activitate.
Evoluție cifră de afaceri: 1,5 mil. de lei în 2011, 1,3 mil. de lei în 2012 și 3,4 milioane de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 10,9 mil. de lei în 2011, 10 mil. de lei în 2012 și 8,6 mil. de lei în 2013.

S.C. Avioane Craiova SA
Ce producea în mod tradițional: avioane IAR 99 în diferite variante; KIT-uri electrice şi mecanice; reparaţii avioane YAK; reparaţii, revitalizări şi revizii majore avioane.
Ce produce în prezent: revizii majore IAR-99, servicii diverse la sediul beneficiarului. Nu are comenzi externe.
Evoluție cifră de afaceri: 4,2 mil. de lei în 2011, 10,6 mil. de lei în 2012, 10,5 milioane de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 12 mil. de lei în 2011, 9,1 mil. de lei în 212, 13.4 mil. de lei în 2013.

S.C. Şantierul Naval Mangalia SA
Ce producea în mod tradițional: andocare şi reparaţii nave maritime şi fluviale militare; fasonare profile; confecţionare tubulaturi; repere outfitting; asamblări plane, blocsecţii corp nave; lucrări mecanice diverse.
Ce produce în prezent: și-a păstrat producția. Nu are comenzi externe.
Evoluție cifră de afaceri: 7,9 mil. de lei în 2011,  2,1 mil. de lei în 2012, 969.000 de lei în 2013.
Evoluție economică: profit de 435.000 de lei în 2011, 15.000 de lei în 212, 37.000 de lei în 2013.

S.C. Construcţii Aeronautice SA Ghimbav
Ce producea în mod tradițional: componente avion IAR-99 și componente avion Liberty XL-2.
În prezent nu are activitate.
Evoluție cifră de afaceri: 421.000 de lei în 2011,  443.000 de lei în 2012, 359.000 de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 2,2 mil. de lei în 2011, 2,6 mil. de lei în 212, 1,7 mil. de lei în 2013.
Situația economică a filialelor

S.C. Tohan SA Zărneşti  (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 10,8 mil. de lei în 2012,  19,9 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: profit de 238.000 de lei în 212, 831.000 de lei în 2013.

S.C. Fabrica de Arme Cugir SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 40,4 mil. de lei în 2012, 40,3 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 7,8 mil. de lei în 212, 9 mil. de lei în 2013.

S.C. Uzina Mecanică Plopeni SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 17,8 mil. de lei în 2012, 14 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 9,6 mil. de lei în 212, 6,2 mil. de lei în 2013.

S.C. Carfil SA Braşov (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 25,1 mil. de lei în 2012, 33,8 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 8,4 mil. de lei în 212 și 0,5 mil. de lei în 2013.

S.C. Uzina Mecanică Cugir SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 45,2 mil. de lei în 2012, 57,2 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 18,1 mil. de lei în 212 și 11 mil. de lei în 2013.

S.C. Automecanica Moreni SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 6,6 mil. de lei în 2012, 5,1 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 5,7 mil. de lei în 212 și 5,9 mil. de lei în 2013.

S.C. Metrom SA Braşov (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 10,4 mil. de lei în 2012, 14,4 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 7,8 mil. de lei în 212 și 6,7 mil. de lei în 2013.

S.C. Uzina Mecanică Mija SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 17,7 mil. de lei în 2012, 21,6 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: profit de 72.000  de lei în 212 și pierderi de 1,5 mil. de lei în 2013.

S.C. Uzina Mecanică Bucureşti SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 4,1 mil. de lei în 2012, 7,4 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 10,9 mil. de lei în 212 și 10,2 mil. de lei în 2013.

SC Uzina de Produse Speciale Dragomireşti SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 9,1 mil. de lei în 2012, 9,3 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: profit de 124.000 de lei în 212 și 141.000 de lei în 2013.

S.C. Fabrica de Pulberi Făgăraş SA
Evoluție cifră de afaceri: 1,6 mil. de lei în 2012, 1,9 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 655.000 de lei în 212 și 516.000 de lei în 2013.

S.C. Electromecanica Ploieşti SA
Evoluție cifră de afaceri: 8,6 mil. de lei în 2012, 8,8 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: profit de 156.000 de lei în 212 și 15.000 de lei în 2013.

S.C. Arsenal Reşiţa SA
Evoluție cifră de afaceri: 821.000  de lei în 2012, 888.000 de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 1 mil. de lei în 2012 și 843.000 de lei în 2013.

S.C. Uzina Mecanică Sadu SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 11,5 mil. de lei în 2012, 41 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 12 mil. de lei în 2012 și 18,8 mil. de lei în 2013.

S.C. Pirochim Victoria SA
Evoluție cifră de afaceri: 544.000 de lei în 2012, 571.000 de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 562 de lei în 2012 și 4,8 mil. de lei în 2013.

Acest material a fost publicat sub semnătura lui Mircea Sărărescu, în Q Magazine, în iulie 2014.

Recent, noul ambasador al SUA în România, ES Hans Klemm, și-a început activitatea în țara noastră. În cele câteva zile, a avut întâlniri cu președintele Klaus Iohannis, premierul Victor Ponta, președinții celor două Camere ale Parlamentului.


Astăzi, ambasadorul SUA în România s-a întâlnit cu primul argeșean. Este vorba despre ministrul Energiei, IMM-urilor și Mediului de Afaceri, Andrei Gerea. Ministrul argeșean a fost prezent la Ambasada SUA, alături de cel al Economiei, Mihai Tudose, la ceremonia de semnare a unuia dintre primele documente oficiale pe care oficialul american le-a semnat în țara noastră.

Este vorba despre semnarea acordului Grant Agreement, prin care S.N.T.G.N Transgaz S.A. va primi o finantare nerambursabila în valoare de 956.000 USD din partea Agentiei de Comert si Dezvoltare din SUA (USTDA).

Grantul va permite efectuarea unui studiu de fezabilitate în vederea îmbunatatirii si confirmarii proiectului tehnic si specificatiilor economice si financiare pentru construirea portiunii romanesti a gazoductului Bulgaria-Romania-Ungaria-Austria (BRUA) si conductei de transport gaze naturale Zona Tuzla-Podisor.

Acordul de finantare a fost semnat la Ambasada SUA la Bucuresti de catre Excelenta sa ambasadorul SUA în Romania, Hans Klemm, si Directorul General al Transgaz S.A., Petru Ion Vaduva.

In cadrul evenimentului, Excelenta sa ambasadorul Hans Klemm a declarat ca modificarile propuse la Sistemul National de Transport al gazelor naturale, evaluate în acest studiu, vor permite obtinerea unor noi fluxuri comerciale de gaze naturale si vor sprijini securitatea energetica în regiune.

Ministrul Mihai Tudose a multumit partenerilor americani pentru sprijinul acordat si a reiterat necesitatea investitiilor în sistemul energetic national, Romania dorind sa conteze în urmatorii ani pe pietele din regiune.

„Este un pas foarte important în parteneriatul strategic dintre Romania si Statele Unite ale Americii, mai ales ca, prin aprobarea acestei finantari, Statele Unite valideaza importanta proiectelor regionale”, a declarant ministrul Tudose.

Prin modernizarea si constructia de noi gazoducte, Transgaz intentioneaza sa eficientizeze distributia pentru noile resurse de gaze naturale preconizate a se obtine din Marea Neagra si sa îmbunatateasca capacitatea de transfer cu tarile din regiune.

Published in POLITIC

Disperați că rafinăria va ajunge la tăiat și că petrochimia, conform planului de reorganizare al administratorilor judiciari ar putea avea aceeași soartă, angajații de la Arpechim au lansat, prin intermediul unei scrisori deschise, un strigăt de ajutor către premierul Victor Ponta și ministrul Economiei, Mihai Tudose. Mai mult decât atât, angajații au venit și cu propuneri de redresare.
Secția de petrochimie a fost preluată de Oltchim, în speranța că va ajuta la privatizare însă, după ce se ajunsese la un stadiu avansat al negocierilor în mandatul lui Andrei Gerea cu posibili investitori chinezi, ulterior discuțiile au intrat în impas.
Iata, ma jos scrisoarea deschisă a salariațiilor de la Arpechim:
"După ce PETROM - OMV a luat decizia de a închide Petrochimia de la Piteşti, în anul 2010, ne-am bucurat când am fost preluaţi de către Oltchim, crezând că exis­tă interes în revitalizarea petrochimiei româneş­ti, după ce OMV-ul a deci­mat tot ceea ce a însemnat marea companie de stat - PETROM.
Am fost, repetăm, bucuroşi de preluarea de către OLTCHIM, pen­tru că speram că petrochimia nu va muri, că, în sfârşit, atenţia se concentra asupra industriei româneşti. Nu poate înţelege decât o persoană care şi-a investit tinereţea şi jumătate din viaţă în a­ceste instalaţii ce ar fi însemnat să vezi, din nou, „facla arzând“, să auzi, din nou, instalaţiile funcţionând.
După  2 ani de speranţe, la Oltchim (în care s-a mun­cit, din greu, la revizia Petrochimiei), am primit încă o lovitură de la OMV - PETROM (la care şi statul ro­mân este acţionar!), prin închiderea Ra­finăriei Arpechim, cea care trebuia să asigure baza de materii pri­me pentru Petrochimie şi implicit pentru Oltchim. De aici a început declinul şi, în anul 2013, am fost, din nou, decimaţi. S-a fă­cut restructurare, prin reducerea cu 80% a perso­nalului de la Petrochimie, personal care, în prezent, a ieşit din şomaj şi nu este încadrat în muncă (nici 5% din cei disponibilizaţi nu au reuşit să se angajeze).

Însă nu s-a interesat nimeni de Petrochimie. S-au năpustit că ulii asupra acestor instalaţii, au tăiat şi au vândut tot ce s-a putut, iar noi priveam neputincioşi.
Rânduri-rânduri de guver­ne şi partide politice ne-au promis „redresarea“. Trăim, de 5 ani, cu spe­ranţe. Am crezut că va avea nevoie cineva de NOI. Suntem educaţi, suntem profesionişti, suntem buni de muncă, suntem învăţaţi să lucrăm în condiţii de stres, suntem capabili, nu suntem superficiali. Avem teancuri de diplome, care ne-au îmbo­gă­ţit cunoştinţele pe care le-am fi putut pune în sluj­ba Oltchim şi a noii petrochimii. Nimeni nu ne-a re­­marcat, nimeni nu ne-a recunoscut ca PROFESIONIŞTI, nimeni nu are ne­voie de aceşti specialişti pe care, cu siguran­ţă, nu-i va mai pregăti nimeni, aşa cum suntem noi pre­gătiţi. Suntem generaţia care mai putem oferi foarte multe. Nu v-am văzut interesaţi de latura umană şi profesională a Oltchim şi a Petrochimiei.
Cu pregătirea pe care o avem, în ţară noastră nu ne mai putem găsi de lucru. Femeile, în cel mai fericit caz, vor avea grijă de bătrânii străinilor, iar bărbaţii se vor du­ce, dacă au noroc, să lucreze pes­te mări şi ţări, pentru că în România nu mai există industrie chimică şi petrochimică a statului român (este un moment prielnic pentru ca, în al 12-lea ceas, guvernanţii să considere că ne-ar trebui şi nouă, românilor, o rafinărie a noastră, mai ales că OMV-ul revine asupra deciziei şi îşi arată diponibilitatea de a vinde Rafinăria către Oltchim).
Din păcate, aşa cum şi-au manifestat atât guvernele, cât şi toţi cei capabili să decidă interesul faţă de Piteşti şi Vâlcea, se pare că viitorul petrochimiei noastre va fi la coşul de gunoi al istoriei (ca şi RAFO Oneş­ti), după ce se vor vin­de „fiarele“ (pentru noi, aces­te „fiare“ au fost viaţa noas­tră, sursă de hrană a copiilor noştri), care vor mai aduce nişte bani în buzunarele câtorva.
A fost elaborat „Planul de reorganizare“. CIFRE. Atât suntem noi… cifre. Nu am citit despre o strategie: de unde se aduce materia primă, ce investiţii se vor face pentru a putea porni instalaţiile Oxo-Alcooli şi, ulterior, AF-DOF. Planul de reorganizare este o prezentare (istoric + bilanţ contabil), iar reorganizarea este bazată pe ipoteze şi scenarii.
Nu s-a luat în calcul posibilitatea repornirii Petrochimiei, care poate asi­gu­ra materia primă pentru instalaţiile Propenoxid şi OXO, de pe platforma de la Vâlcea, la un preţ scăzut! Din păcate, conductele spe­cial prevăzute, pe o lungi­me de 82 km, pentru a a­provi­ziona Oltchimul cu etilenă şi propilenă vor a­junge tot la fier vechi sau vor fi mâncate de rugină, în pământul în care sunt îngropate (atât la propriu, cât şi la figurat).

Într-adevăr, este nevoie de investiţii pentru repornire, dar, a­poi, situaţia contabilă va arata pe PLUS la categoria „Profit/Pierdere din exploatare“. Şi nu numai că s-ar pune pe picioare două industrii din două judeţe care depind de ele, dar v-aţi putea mândri cu creştere economică, cu angajări, cu creare de noi şi noi locuri de muncă.
Concluzia planului este una singură: „reducerea costurilor fixe, […], cu scopul obţinerii unei eficiențe operaţionale suplimentare de cel puţin 450 mii euro lunar“. Am înţeles, cu toţii, că este vorba despre disponibilizări, cu toate că managementul costurilor fixe presupune multe alte modalităţi de reducere a acestora. (Vă putem ajuta: înainte de a disponibiliza, OMV-ul a eficientizat activitatea din Rafinărie şi Petro­chimie, prin externalizarea activităţilor care nu aveau legătură cu domeniul de activitate al OMV - PETROM).
De asemenea, printr-un calcul simplu, se poate vedea că reducerea de personal nici nu va ajuta foarte mult. Se vede clar, din ambele scenarii de funcţionare, că diferenţa dintre venituri şi cheltuie­lile de producţie conduce la o pierdere din exploatare de ~ 20 mil. euro/an. (450 mii euro/luna x 12 luni = 5,4 mil euro). Ce s-a obţinut? Tot pe pierdere se va mer­ge. Trebuie intervenit la costuri de materii prime, la costuri de utilităţi, la consumuri specifice - nu cere nimeni unor jurişti să ştie acest lucru, dar sunt persoane abilitate, care ar fi putut fi consultate.
Am înţeles şi noi, studiind Pla­nul de reorganizare şi ni s-a transmis şi direct, în data de 17.02.2015, la întâlnirea cu reprezentanţii administratorilor judiciari, că se doreşte reducere de personal. Este cea mai sim­plă cale pentru obţinerea de „fals profit“.
Ce obţine Guvernul României din acest Plan de reorganizare? Încă 1.200 - 1.300 de şomeri (600 lei x 15 luni), alte costuri sociale şi altceva?... NIMIC!
Mesajul reprezentanţilor administratorilor judiciari a fost următorul:
„Se fac disponibilizări, dar nu pe care naturală, pentru că nu este „echitabil“ să fie trimis acasă un om care a muncit 30 de ani“ (???!!!).
Criteriile de disponibilizare trebuie să fie cele prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă, în vi­goare, valabil până la 31.12.2016, criterii prezentate la art. 43, alin. 2.: „La aplicarea reducerii de personal, după ocuparea posturilor vacante, se va avea în vedere competenţa profesională şi va afecta în ordine:
- Persoanele care au firme private;
- Salariaţii care au cel puţin 2 abateri (sancţiuni) disciplinare în ultimele 12 luni;
- Salariaţii care cumulează pensia cu salariul;
- Salariaţii care cumulează două sau mai multe funcţii în societăţi comerciale diferite;
- Persoana care îndeplineşte condiţiile de pensionare la cerere, conform reglementărilor legale privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale;
- Dacă măsură afectează doi soţi care lucrează în societate, se desface contractul soţului care are venitul cel mai mic;
- Măsură să afecteze, mai întâi, persoanele care nu au copii sau alte persoane în întreţinere;
- Măsura să afecteze, în ultimul rând, salariaţii care au în îngrijire copii sau alte persoane în întreţinere şi sunt unici întreținători de familie“.
De ce nu este echitabil să ple­ce pensionarii acasă? Pentru că sunt în cea mai fericită situaţie în care poate fi cineva în România de astăzi, aceea de a-şi dori să aibă vârsta de pensionare, pentru a avea un venit sigur, lunar? De ce vi se pare că ar fi echitabil ca ei să lucreze, în continuare, iar noi, care mai avem 10 - 15 - 20 de ani până la pensie, într-o ţară în care ştiţi foarte bine care este situaţia locurilor de muncă, nu vom mai avea unde să ne angajăm şi cu ce să ne creştem copiii?
Un calcul simplu arată că la un număr de cca 500 de pensionabili, la un salariu mediu brut (inclusiv cheltuielile societăţii), de cca 4.000 RON/lună, ar fi o economie la fondul de salarii de cca 500.000 EUR/LUNĂ.
O altă economie ar fi la plata salariilor compensatorii. Celor 500 de pensionabili li s-ar da doar trei salarii conform CCM. Deci, cca 1.000.000 EUR. Restul de 8 milioane de EUR prevăzuţi pentru plata noilor disponibilizaţi ar putea fi folosiţi în creşterea producţiei.
De ce să nu-şi vadă, sănătoşi, de pensie, cei care o merită, iar tinerii, care mai au mulţi ani până la pensie, să nu aibă unde să se angajeze, pentru că unii se cred de neînlocuit?
Este echitabil că nimănui, în ţara asta, să nu-i mai pese de oamenii săi? Este echitabil să nu mai aibă nimeni nevoie de oameni pregătiţi!!!
Este echitabil să le spunem copiilor noştri, peste câteva luni, că nu mai avem loc de muncă şi că nici nu ne mai angajează nimeni?
Nu este echitabil să lăsaţi oamenii pe drumuri! Nu este echitabil să nu găseşti, în doi ani, nici o soluţie viabilă, de redresare.
Părerea noastră este că nu se vrea. Ar fi dureros să ajungem la concluzia că nu se ştie.
Este păcat de personalul de 40 - 50 de ani, pe care îl aveţi, gata pregătit.
Este cel mai uşor să dai oamenii afară, să tai, să vinzi trei instalaţii de la Oltchim (dorinţa din­tot­deauna a PCC) şi să bifezi acţiunea „insolvenţă Oltchim“ - finalizată. Succesul va fi doar finan­ciar, pentru un grup restrâns de persoane. Dar ce veţi lasa în urmă?
Poate vă mai gîndiţi! Poate vă implicaţi, în ceasul al 12-lea! Soluţii există! Mai este nevoie de dorinţă! Dorinţa de a face ceva pen­­tru oamenii acestei ţări, pentru industria acestei ţări (ce a mai rămas din ea)! Ne-am pus speranţa în guverne, în oamenii politici, în miniştri! Am crezut că su­feră cineva, aşa cum sufeream noi cînd OMV-ul tăia instalaţiile, dar se pare că, aşa cum spuneam, nu poate înţelege decât o persoană care şi-a investit tinereţea şi jumătate din viaţă în aceste instalaţii ce ar însemna să vezi, din nou, „facla arzând“, să auzi, din nou, instalaţiile funcţionând".

 

Published in ECONOMIC
Luni, 23 Februarie 2015 12:24

De ce ajunge Arpechimul la fier vechi?

Instabilitatea politică și, în guvernarea Boc, proasta gestionare și hoția, acestea sunt principalele cauze care au adus Oltchim în situația dificilă din prezent, iar Arpechimul de la OMV pe punctul de a fi tăiat pentru fier vechi, deși statul a investit în tehnologie. 

Întrebați, în prima conferință de presă a organizației județene, în ce măsură Andrei Gerea are vreo vină pentru ceea ce se conturează a fi eșecul Arpechim, având în vedere că deputatul de Argeș și-a stabilit ca prioritate în mandatul în care a fost ministru al Economiei privatizarea la pachet a Oltchim-Arpechim, liderii PLR Argeș au arătat că Gerea a făcut tot posibilul pentru a ajuta simbolul economiei piteștene.


Andrei Gerea, cât a fost ministru al Economiei, a făcut tot ce a stat în putință ca Arpechimul să fie privatizat la pachet cu Oltchimul. Acum este ministru al Energiei, nu poate face decât discuții cu actualul ministru, din punct de vedere instituțional, ca și colegi de guvern.
"Din câte știu, discuțiile privind preluarea Oltchim și Arpechim erau atât de avansate cu partenerii chinezi, încât erau aproape să finalizeze tranzacția. Într-o lună de zile, din ceea ce știu eu, urma să se semneze. A urmat decizia PNL de a ieși de la guvernare, dl. Gerea a fost retras de PNL din Executiv, iar când au venit chinezii și au discutat cu noua conducere, se pare că a apărut un blocaj. Ceea ce se întâmplă acum la partea de la Arpechim din OMV nu este deloc așa cum ne-am fi dorit. Dacă ar fi reușit preluarea de către chinezi, ar fi fost o realizare fantastică", a explicat Robert Tudorache, președintele PLR Pitești și consilier personal al ministrul Gerea la ministerul Energiei.
La rândul său, Dan Crișan, președintele organizației județene, a atras atenția că, dacă Andrei Gerea nu ar fi avut curajul să își asume salvarea Oltchim și Arpechim, cele două complexe erau închise demult.
"OMV a cerut din 2011 închiderea și tăierea Arpechimului, când am fost la Apele Române au fost discuții pe tema de igienizare, pentru că sunt probleme de mediu. Tot în 2011, guvernul Boc a decis închiderea Oltchim, după ce băieții deștepți l-au prăduit. Nu cred că Andrei Gerea trebuie blamat pentru ce se întâmplă acum. El măcar a avut curajul să își asume acest proiect și să se implice. Vă reamintesc că atunci când Andrei Gerea a luat portofoliul Economiei, Oltchim era închis și cu propunere de închidere definitivă. Cât a stat el la minister a reușit să blocheze închiderea Oltchimului, să îl aducă pe linia de plutire și să producă, reducând în același timp cheltuielile și pierderile. Au fost discuții avansate pentru a prelua Arpechimul, care s-au blocat însă după ce PNL a ieșit de la guvernare. Vă reamintesc că în acea perioadă, Andrei Gerea a fost forțat să plece din Guvern, fără însă a i se reproșa ceva. Sigur că nu este totul pierdut, există discuții interministeriale, dar nu poate să bată cu pumnul în masă la un alt ministru", a explicat Dan Crișan.   

Published in POLITIC
Ministerul Economiei informează că începând cu data de 8 aprilie a intrat în vigoare o nouă organigramă a societății Oltchim S.A. Principalele modificări organizatorice adoptate de administratorul special al  S.C. Oltchim S.A. au vizat reducerea nivelurilor ierarhice, eliminarea suprapunerii de responsabilități și autoritate între Administratorul Special (conferite de Legea 85/2006) și Directorul General al societății și comasarea de compartimente funcționale și operaționale.

Noua organigramă a societății Oltchim a fost prezentată astăzi partenerilor de dialog social în cadrul unei intâlniri organizate la sediul Ministerului Economiei. Cu această ocazie, reprezentanții angajaților de la combinatul vâlcean i-au comunicat Ministrului Economiei, Constantin Niță, observațiile lor privind noua organigrama a societății.

Ministrul Economiei, Constantin Niță le-a declarat reprezentanților angajaților de la Oltchim că observațiile lor vor fi luate în considerare și că schimbările în structura de conducere a societății au ca scop îmbunătățirea activității de management  a combinatului, iar acestea nu vor afecta procedura de vânzare companiei aflată în desfășurare. ”Nu renunțăm la privatizarea Oltchim. Toate eforturile pe care le facem în această perioadă sunt pentru atragerea de investiții, necesare funcționării în sistem integrat a combinatului Oltchim cu platforma Bradu de la Arpechim”, le-a declarat Ministrul Constantin Niță reprezentanților salariaților de la combinat.
Published in ECONOMIC
Ministerul Economiei anunţă că procedura de depunere a ofertelor angajante pentru preluarea acţiunilor deţinute de Oltchim S.A. la Oltchim SPV s-a încheiat astăzi, 28 martie, ora 11,00.

Consorţiul de administratori judiciari ai Oltchim SA,  RomInsolv SPRL şi BDO Business Restructuring SPRL, informează că până la această dată, un număr de patru potenţiali investitori a achiziţionat Caietul de prezentare care detaliază procedura şi etapele vânzării fluxului de producţie al Oltchim SA.

La expirarea termenului limită, consorţiul de administratori judiciari a consemnat că nu a fost depusă nicio ofertă angajantă din partea investitorilor interesaţi.

După expirarea termenului limită, a fost depusă o ofertă din partea unui potenţial investitor. Urmărind prevederile Caietului de prezentare, oferta depusă peste termen nu a fost luată în considerare.

O parte dintre investitori, interesaţi de funcţionarea în sistem integrat a combinatului Oltchim cu rafinăria Arpechim,  au solicitat un nou termen de 30 de zile, motivat de orizontul de timp în care estimează că vor finaliza negocierile pentru preluarea rafinăriei odată cu Oltchim SPV.

În acest sens, consorţiul de administratori judiciari va convoca Adunarea creditorilor şi va supune aprobării acesteia repetarea procedurii cu un nou termen limită de depunere a ofertelor angajante.
Published in ECONOMIC
Pagina 1 din 2