Duminică, 19 Noiembrie 2017

Anul trecut, Dacia a înregistrat cea mai mare cifră de afaceri de când Dacia a fost achiziţionată de către Renault – 4,6 miliarde de euro, adică aproape 21 de milioane de lei. Oficialii companiei susțin că cea mai mare parte din profit o vor reinvesti în platforma din Mioveni pentru ca uzina Dacia să rămână competitivă pe termen lung. Anul trecut, Dacia a exportat atât în Europa, cât şi pe pieţele din Africa şi Asia. Exportul a reprezentat aproximativ 90% din cifra de afaceri.
Conform piteșteanului Liviu Bocșaru, CFO GRUP RENAULT ROMÂNIA, rezultatul excepționalt s-a datorat mixului modelelor din gama Dacia, cu o creștere foarte mare pentru Duster. Al doilea motiv îl reprezintă dublarea producției componentelor cerute de către alte uzine ale Grupului Renault, care fabrică gama Global Access, componente fabricate la Mioveni.  
Adunarea Generală a acţionarilor va decide în cursul lunii mai asupra repartizării profitului în anul 2016. Propunerea boardului a fost de a reinvesti o mare parte a acestui profit în aparatul industrial de la Mioveni, cu scopul de a menţine competitivitatea pe termen lung.

Anul trecut, a fost unul important pentru investiţii : aproape 200 de milioane de euro la nivelul Grupului Renault România, din care 175 de milioane de euro, la Dacia. E vorba de proiecte industriale (modernizarea liniilor de fabricaţie, condiţii de muncă, creştere capacitară de producţie), dar cel mai important a fost lansarea de la sfârşitul anului 2016 a noilor Logan, Logan MCV şi Sandero.

În cumul, din 2000, investiţiile realizate de către Grupul Renault România se ridică la 2,5 miliarde de euro. Este vorba de investiţii în noile produse (vehicule, motoare, cutii de viteze, componente mecanică) şi de investiţii în creşterea competitivităţii proceselor de producţie (condiţii sociale, creşteri de capacitate, procese de automatizare, calitate şi reducere de costuri). Ponderea cea mai mare a fost, bineînţeles, alocată platformei industriale de la Mioveni.
Orice companie care doreşte să rămână competitivă trebuie să investească permanent în angajaţi, în produse, în tehnologie şi în optimizarea proceselor de producţie şi de business. Bineînţeles că vom continua să investim pentru a păstra competitivitatea companiei pe termen mediu şi lung.

Published in ECONOMIC

Datele economicie arată că are însă nevoie de bani ca de aer doar ca să mai reziste pe piață. O salvare a venit de la Guvern, care a şters datorii de 1,1 miliarde de lei ale companiilor din domeniu.

Contextul regional geopolitic, mai exact criza din Ucraina, a oferit industriei de apărare gura de oxigen necesară. Guvernul a decis ştergerea datoriilor istorice în valoare de 1,1 miliarde de lei pentru 15 companii din industria de apărare care produc sau comercializează armament, muniţie şi material de război. Decizia a fost una dintre măsurile urgente de redresare economico-financiară a operatorilor economici de interes strategic, astfel încât forţele naţionale de apărare şi securitate să poată fi pregătite pentru protejarea intereselor esenţiale şi siguranţei statului român, precum şi pentru a-şi onora obligaţiile asumate în calitate de stat membru NATO.

România şi rolul de jucător regional al NATO
Nu întâmplător, Barack Obama a ales Polonia ca loc de întâlnire cu şefii statelor europene, şi nu România. Polonia a fost una dintre puţinele ţări care a investit în industria de apărare, iar stabilitatea economică şi politică au reprezentat alte criterii care au cântărit greu în percepţia SUA.  România are însă un atuu semnificativ: scutul antirachetă de la Deveselu, iar Traian Băsescu şi Victor Ponta au înţeles că este nevoie de o industrie de apărare competitivă pentru ca România să devină aliatul NATO cu cea mai puternică poziţie din regiune.
Ca atare, Guvernul a anunţat majorări ale bugetului ministerului Apărării încă de la rectificarea bugetară din acest an şi a şters datoriile industriei de apărare autohtone.
Pe lista companiilor ale căror datorii au fost anulate au fost incluse Tohan Zărneşti, Carfil Braşov, Metrom Braşov, Uzina Mecanică Cugir, Fabrica de Arme Cugir, Uzina Mecanică Plopeni, Uzina Mecanică Sadu, Uzina Mecanică Mija, Uzina Automecanică Moreni, Arsenal Reşiţa, Uzina Mecanică Bucureşti, Electromecanica Ploieşti, Uzina de Produse Speciale Dragomireşti, Pirochim Victoria, Fabrica de Pulberi Făgăraş.

Doar cinci unităţi de producţie, pe profit
Conform unor date oficiale obținute în exclusivitate de Q Magazine de la ministerul Economiei, din cele 22 de unități de producție din industria de apărare, la sfârşitul anului trecut, singurele pe profit, și acela deloc consistent, au fost doar cinci: IAR SA Braşov, Şantierul Naval Mangalia SA, Tohan SA Zărneşti, Uzina de Produse Speciale Dragomireşti SA și Electromecanica Ploieşti SA.
Unitățile de producție și-au schimbat, în parte, obiectul producției, unele intrând și pe piața civilă și producând pentru export. Cu toate acestea, majoritatea sunt pe pierderi.

Corneliu Dobriţoiu: România nu a avut viziune
Fostul ministru al Apărării, Corneliu Dobrițoiu, a precizat, pentru Q Magazine, că principala problemă a industriei româneşti de apărare a fost lipsa unei viziuni în perioada de tranziţie. Schimbarea mentalităţii şi un management integrat al companiilor din subordinea Ministerului Economiei ar reprezenta soluţiile pentru redresarea acestui segment al economiei naţionale:
Lipsa de strategie
„Părerea mea este că industriei de apărare românești i-a lipsit total o viziune în perioada de tranziție, în condițiile în care principalii responsabili din industria de apărare erau în cunoștință de cauză cu prioritățile de înzestrare a armatei noastre încă din perioada în care munceam din greu să ne convingem aliații că suntem buni pentru a deveni o țară membră NATO. De atunci au fost stabilite obiective de interoperabilitate, inclusiv interoperabilitate tehnică între echipamente.
Mai departe, cred că sectorul industrial din zona apărării va avea viitor dacă oamenii din acest sector își vor schimba total mentalitățile, în sensul că trebuie să se aibă  în vedere prioritățile de înzestrare și legea offsetului care prevede ca 80% din costuri să se regăsească în produse achiziționate de parteneri de pe piața românească, pentru că și noi cumpărăm sisteme și instalații militare. (Potrivit legislaţiei române, orice import de armament trebuie însoţit de o clauză de compensare economică, prin care furnizorul armelor trebuie să cumpere sau să facă investiţii în România în valoare de cel puţin 80 la sută din valoarea contractului – n.r. ).
Am putea fi mult mai eficienți dacă reprezentanții unităților din industria de apărare ar merge către omologii lor și le-ar spune că, în baza legii offsetului, România și partenerii ei au niște obligații. Or, ca să cumpărăm produse de la partenerii noștri și aceștia trebuie să cumpere o serie de produse de la noi. În acest fel ar fi fost asigurată măcar mentenanța echipamentelor și sistemelor pe care noi le cumpărăm din altă parte, până la asimiliarea în producție a unor subansamble”.
Cum putem avea produse competitive
„Unele demersuri au fost făcute. Au fost făcute vizite de evaluare pentru infrastructura de la Moreni, de exemplu, de către firma Mowag și General Dynamics (România a achiziționat ulterior transportoare blindate Piranha IIIC de la compania elvețiană Mowag apaținând concernului american General Dynamics -n.r.). Acolo se urmărea ca producătorul român să fabrice carcasa transporturului. Nu știu cum s-au finalizat aceste discuții.
Subiectul este dificil, pentru că în România alocațiile sunt minime pentru cercetare și dezvoltare în acest domeniu, iar resursele financiare sunt foarte reduse în privința asigurării și ameliorării infrastructurii companiilor care lucrează în industria de armament.
Problema este foarte complicată. Singura modalitate pentru revitalizarea companiilor este ca ele să intre în negocieri foarte serioase cu producătorii occidentali pentru asigurarea mentenanței echipamentelor pe care noi le cumpărăm, într-o primă etapă. Și apoi, cu timpul, să trecem și la absorbția în producția internă a unor subansamble. Avem companii care ar putea asigura mentenanța achizițiilor noastre de pe piața externă pe întreg ciclul de viață al acestor echipamente. Asta înseamnă 20-30 de ani. Prin implicarea lor în acest proces, cu siguranță că vor reuși să acumuleze resurse financiare care să le permită și dezvoltarea infrastructurilor de producție”.
Este nevoie de management integrat
„Peste Ocean, în lumea occidentală, sunt companii mari care au fuzionat prin fenomenul de merging companies, tocmai pentru a face față concurenței pe piață. Noi am avut mai multe companii care au operat în domeniul industriei aeronautice, dar nu le-am pus sub o conducere unică, din diferite interese. Dacă am fi avut un management integrat al acestor companii, cu siguranță lucrurile ar fi stat altfel. Nici acum lucrurile nu cred că sunt rezolvate. Martin Marietta a fuzionat cu Lockheed Corporation, formând Lockheed Martin. Noi avem capacități de producție la Craiova, la București, la Bacău, la Brașov și toate sub management individual. Trebuie regândit managementul. Înțeleg că la Guvern există o strategie, dar de la strategie până la implementarea ei, durează mult”.

Duşa: înzestrarea forţelor armate, cu produse autohtone
Ministrul Apărării Naționale, Mircea Dușa, a declarat că fi un lucru normal ca înzestrarea forțelor armate să se facă cu ajutorul industriei de apărare românești. „Există un proiect de lege inițiat de Ministerul Economiei. Sigur că ținem la industria românească, de altfel prim-ministrul a dispus de anul trecut constituirea unui colectiv care să analizeze modul în care se poate repune pe picioare industria de apărare românească și credem că trebuie să găsim acele soluții și posibilități ca industria din domeniul apărării să aibă comenzi. În 2013 am beneficiat de un buget mai mare, sigur în limita posibilităţilor pe care bugetul pe 2013 le avea şi cu acea restricţie de încadrare în deficitul bugetar. În 2014 la fel, avem un buget mai mare faţă de 2013. La rectificarea bugetară, bugetul Ministerului Apararii va beneficia de o rectificare pozitivă, una care ne va duce undeva la 1,5-1,5 si ceva% din PIB în cursul anului 2014”, a spus Mircea Dușa, care a mai anunţat şi contracte pentru fabrica din Cugir.

Ştergerea datoriilor nu este suficientă
Fostul ministru al economiei, Andrei Gerea, a subliniat, într-o declaraţie acordată Q Magazine, că ştergerea datoriilor trebuie completată cu alte măsuri pentru ca industria de apărare să se autosusţină.
„În perioada în care am fost ministru al Economiei, am acordat o atenție sporită industriei de Apărare. Am încercat să reducem pierderile acestor societăți.  De exemplu, la începutul mandatului, ROMARM a încheiat un contract de expertiză în valoare de 8,5 milioane euro cu Administraţia Apărării Naţionale din Regatul Maroc care a oferit activitate integrală uzinei de la Cugir.
Am vizitat inclusiv Avioane Craiova, o uzină unde niciun ministru al Economiei nu a mai fost din 1990 încoace. Am avut întâlniri cu sindicatele din domeniu. Am simțit că a fost nevoie să văd la fața locului ceea ce se întâmplă, să dau încredere oamenilor și să obțin cât mai multe informații. Mă bucur că Guvernul a șters datoriile pentru industria de apărare. Acestă ștergere a datoriilor a fost obținută, în urma negocierilor cu FMI, în perioada în care eram ministru. Din păcate, mandatul s-a finalizat prematur. Mă bucur însă că actuala conducere și Guvernul au menținut această decizie care dă o șansă industriei românești de apărare să redevină competitivă. Industria se poate finanţa, se pot vinde anumite active care nu mai sunt utilizate, în scopul asigurării de capital de lucru. Se pot desfăşura activităţi, retehnologizări absolut necesare, în condiţiile în care, totuşi, alocările bugetare nu sunt foarte mari”, a precizat Andrei Gerea.

Situația operatorilor economici ai CN Romarm SA, cu precizarea că toate datele care țin de anul 2013 sunt date preliminarii.

S.C. Romaero SA (produce și pentru export)
Ce producea în mod tradițional: aeronave BN2, ROMBAC, fuselaj posterior aeronave G200, piese aeronave prelucrate mecanic, ansamble şi subansamble majore, cablaje şi instalaţii electrice, execuţie şi proiectare SDVG, asamblare finală aeronave și întreţinere şi reparaţii aeronave militare şi civile.
Ce produce în prezent: piese aeronave prelucrate mecanic, ansamble şi subansamble majore, instalaţii electrice, execuţie şi proiectare SDVG și întreţinere şi reparaţii aeronave militare şi civile.
Evoluție cifră de afaceri: 57.6 mil de lei în 2011,  66,7 mil. de lei în 2012,  67,3 milioane de lei în 2013.
Evoluție economică:  570.000 lei profit în 2011, pierderi de 46,6 mil. de lei în 2012 și de 20 mil. de lei în 2013.

S.C. IAR SA Braşov (produce și pentru export)
Ce producea în mod tradițional: planoare şi motoplanoare, avioane uşoare, elicoptere, diverse piese uzinate, din cauciuc  şi alte materiale, reparaţii şi modernizări, aeronave.
Ce produce în prezent: piese de schimb, reparaţii, întreţinere şi modernizări elicoptere; asistenţă tehnică, şcolarizare piloţi.
Evoluție cifră de afaceri: 62 mil de lei în 2011, 41,6 mil. de lei în 2012, 39,5 milioane de lei în 2013.
Evoluție economică: profit de 3,5 mil. de lei în 2011, 1,6 mil. de lei în 2012 și de 1,7 mil. de lei în 2013.

S.C. IOR SA  (produce și pentru export)
Ce producea în mod tradițional: dispozitive de ochire mecanice şi optice, pentru aruncătoare de grenade, aruncătoare de bombe, piese de artilerie; lunete de ochire şi observare pentru armament de artilerie şi infanterie; binocluri, periscoape, aparate de vedere pe timp de noapte pentru blindate şi infanterie; lunete pentru arme civile.
Ce produce în prezent: Și-a păstrat activitatea.
Evoluție cifră de afaceri: 17,3 mil. de lei în 2011, 14,5 mil. de lei în 2012 și 15,2 milioane de lei în 2013.
Evoluție economică: 39.000 lei profit în 2011, 3.000 lei în 2012 și pierderi de 74,3 mil. de lei în 2013.

S.C. Uzina Mecanică Orăştie SA
Ce producea în mod tradițional: lansatoare cu ţeavă lisă, aruncătoare bombe, afete, trenuri ruloare, cutii distribuţie, grupuri electrogene.
În prezent nu are activitate.
Evoluție cifră de afaceri: 1,5 mil. de lei în 2011, 1,3 mil. de lei în 2012 și 3,4 milioane de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 10,9 mil. de lei în 2011, 10 mil. de lei în 2012 și 8,6 mil. de lei în 2013.

S.C. Avioane Craiova SA
Ce producea în mod tradițional: avioane IAR 99 în diferite variante; KIT-uri electrice şi mecanice; reparaţii avioane YAK; reparaţii, revitalizări şi revizii majore avioane.
Ce produce în prezent: revizii majore IAR-99, servicii diverse la sediul beneficiarului. Nu are comenzi externe.
Evoluție cifră de afaceri: 4,2 mil. de lei în 2011, 10,6 mil. de lei în 2012, 10,5 milioane de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 12 mil. de lei în 2011, 9,1 mil. de lei în 212, 13.4 mil. de lei în 2013.

S.C. Şantierul Naval Mangalia SA
Ce producea în mod tradițional: andocare şi reparaţii nave maritime şi fluviale militare; fasonare profile; confecţionare tubulaturi; repere outfitting; asamblări plane, blocsecţii corp nave; lucrări mecanice diverse.
Ce produce în prezent: și-a păstrat producția. Nu are comenzi externe.
Evoluție cifră de afaceri: 7,9 mil. de lei în 2011,  2,1 mil. de lei în 2012, 969.000 de lei în 2013.
Evoluție economică: profit de 435.000 de lei în 2011, 15.000 de lei în 212, 37.000 de lei în 2013.

S.C. Construcţii Aeronautice SA Ghimbav
Ce producea în mod tradițional: componente avion IAR-99 și componente avion Liberty XL-2.
În prezent nu are activitate.
Evoluție cifră de afaceri: 421.000 de lei în 2011,  443.000 de lei în 2012, 359.000 de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 2,2 mil. de lei în 2011, 2,6 mil. de lei în 212, 1,7 mil. de lei în 2013.
Situația economică a filialelor

S.C. Tohan SA Zărneşti  (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 10,8 mil. de lei în 2012,  19,9 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: profit de 238.000 de lei în 212, 831.000 de lei în 2013.

S.C. Fabrica de Arme Cugir SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 40,4 mil. de lei în 2012, 40,3 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 7,8 mil. de lei în 212, 9 mil. de lei în 2013.

S.C. Uzina Mecanică Plopeni SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 17,8 mil. de lei în 2012, 14 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 9,6 mil. de lei în 212, 6,2 mil. de lei în 2013.

S.C. Carfil SA Braşov (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 25,1 mil. de lei în 2012, 33,8 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 8,4 mil. de lei în 212 și 0,5 mil. de lei în 2013.

S.C. Uzina Mecanică Cugir SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 45,2 mil. de lei în 2012, 57,2 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 18,1 mil. de lei în 212 și 11 mil. de lei în 2013.

S.C. Automecanica Moreni SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 6,6 mil. de lei în 2012, 5,1 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 5,7 mil. de lei în 212 și 5,9 mil. de lei în 2013.

S.C. Metrom SA Braşov (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 10,4 mil. de lei în 2012, 14,4 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 7,8 mil. de lei în 212 și 6,7 mil. de lei în 2013.

S.C. Uzina Mecanică Mija SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 17,7 mil. de lei în 2012, 21,6 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: profit de 72.000  de lei în 212 și pierderi de 1,5 mil. de lei în 2013.

S.C. Uzina Mecanică Bucureşti SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 4,1 mil. de lei în 2012, 7,4 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 10,9 mil. de lei în 212 și 10,2 mil. de lei în 2013.

SC Uzina de Produse Speciale Dragomireşti SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 9,1 mil. de lei în 2012, 9,3 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: profit de 124.000 de lei în 212 și 141.000 de lei în 2013.

S.C. Fabrica de Pulberi Făgăraş SA
Evoluție cifră de afaceri: 1,6 mil. de lei în 2012, 1,9 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 655.000 de lei în 212 și 516.000 de lei în 2013.

S.C. Electromecanica Ploieşti SA
Evoluție cifră de afaceri: 8,6 mil. de lei în 2012, 8,8 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: profit de 156.000 de lei în 212 și 15.000 de lei în 2013.

S.C. Arsenal Reşiţa SA
Evoluție cifră de afaceri: 821.000  de lei în 2012, 888.000 de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 1 mil. de lei în 2012 și 843.000 de lei în 2013.

S.C. Uzina Mecanică Sadu SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 11,5 mil. de lei în 2012, 41 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 12 mil. de lei în 2012 și 18,8 mil. de lei în 2013.

S.C. Pirochim Victoria SA
Evoluție cifră de afaceri: 544.000 de lei în 2012, 571.000 de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 562 de lei în 2012 și 4,8 mil. de lei în 2013.

Acest material a fost publicat sub semnătura lui Mircea Sărărescu, în Q Magazine, în iulie 2014.

Combinatul Oltchim Râmnicu Vâlcea a avut anul trecut un profit net preliminat de 2,308 miliarde de lei, determinat de anularea datoriilor. Și, recent, un anunț interesant a apărut în presa națională.
Chimcomplex Borzești, companie controlată de omul de afaceri Ştefan Vuza, a anunţat că a finalizat auditarea Oltchim şi că se pregăteşte pentru depunerea unei oferte în vederea preluării activelor funcţionale ale combinatului de la Râmnicu Vâlcea, se arată într-un comunicat al companiei, notează Adevărul.
„În cadrul acestui proces au fost angrenate echipe de specialiști din cadrul parteneriatului creat de Chimcomplex cu Tricon Energy SUA – cel mai mare trader internațional în domeniu, cu o cifră de afaceri de 6 miliarde de dolari, E.ON Germania – divizia producție energie electrică, Raiffeisen Bank și fonduri de investiții. În urma finalizării auditului, conducerea Chimcomplex a anunțat că se pregătește să depună o ofertă pentru preluarea activelor funcționale ale Oltchim“, se arată în comunicat, potrivit Agerpres.

În acest sens, președintele Consiliului de Administrație al SC Chimcomplex SA Borzești, Virgiliu Băncilă, a convocat luni Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor (AGEA), în vederea aprobării și participării societății la procesul de achiziționare a activelor Oltchim. Chimcomplex, împreună cu Oltchim, ar urma să înfiinţeze Compania Națională de Chimie, companie ce va repoziționa România pe harta industriei chimice din Europa, având în vedere forța comercială pe care o vor avea împreună cele două combinate.

La finele lunii ianuarie, reprezentanții Oltchim au declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că au primit trei scrisori de intenție pentru privatizare din partea unei companii din China și a două din România. „Compania chineză Junlun nu și-a pierdut interesul pentru a achiziționa Oltchim. Ei cunosc foarte bine starea combinatului și ce se întâmplă aici. Însă au nevoie de un investitor care, credem noi, încă nu a luat o decizie finală. Pe de altă parte, partea chineză preferă să nu se facă publice prea multe aspecte înainte de a se întâmpla ceva concret pe această temă. Însă interesul încă există și vor veni în luna martie într-o vizită la Vâlcea“, a declarat Nicolae Bălan, reprezentantul BDO Business Restructuring, firmă care, împreună cu Rominsolv, asigură administrarea judiciară a combinatului.
În plus, mai există alte două firme românești interesate de preluarea combinatului, a adăugat Gheorghe Piperea, reprezentantul Rominsolv. El a refuzat să dea vreun nume, însă a precizat că este vorba despre un consorțiu de companii și de o firmă de pe piața de capital.

Published in ECONOMIC

Nu i-a mers în politică, dar afacerile sunt mai mult decât profitabile! Argeșeanul Florin Călinescu a avut o perioadă în care dicta trendul în piața media din România. Acum, face bani cu grămada din afaceri cu statul în domeniul armamentului. Surprinzător însă, performa în cadrul societăților lui Florin Călinescu a fost o companie care are ca activitate zona de media.
Singura firmă care, prin obiectul principal de activitate, are legătură cu omul de televiziune este FLORIN CĂLINESCU MEDIA COMPANY IMPEX SRL Bucureşti, societate care pentru anul trecut a raportat un PROFIT NET de 31.744.727 lei, adică peste 7 milioane euro la cursul actual! Anul trecut, Călinescu avea 35 de angajați la această firmă.
Firma FLORIN CĂLINESCU MEDIA COMPANY IMPEX SRL a avut în 2014 o cifră de afaceri de 1,75 milioane lei, dar a raportat venituri de 35,86 milioane lei şi cheltuieli de “numai” 4,12 milioane lei. Diferenţa foarte mare dintre venituri şi cifra de afaceri este motivată de faptul că banii nu vin din activitatea curentă a firmei (din vânzări), ci provin dintr-o tranzacţie cu acţiuni.

Mai exact, FLORIN CĂLINESCU MEDIA COMPANY IMPEX SRL a cesionat cele 380.812 acţiuni (98,159% din capitalul social) pe care le deţinea la PRO OPTICA SA Bucureşti (CUI 324813), cumpărător fiind societatea GLOBAL SYNERGY CONSULT SRL Bucureşti (CUI 18356222), deţinută de Dănilă Marinică MÎRZU.

Chiar dacă valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică, analizând indicatorii financiari din bilanţ, se poate aproxima la 34 milioane lei. Din păcate (pentru Florin Călinescu), doar o mică parte din această sumă a fost achitată (aproximativ 5 milioane lei) până la finalul anului 2014, acesta fiind motivul pentru care FLORIN CĂLINESCU MEDIA COMPANY IMPEX SRL figurează cu creanţe de 30,58 milioane lei, iar GLOBAL SYNERGY CONSULT SRL Bucureşti cu datorii de 29,5 milioane lei.

Nici din componente de armament nu o duce rău
În ceea ce priveşte societatea tranzacţionată, PRO OPTICA SA, aceasta a raportat pentru anul 2014 un profit net de 2,9 milioane lei şi o cifră de afaceri de 54,8 milioane lei, iar pentru 2013 un profit net de 2,34 milioane lei, la o cifră de afaceri de 58,58 milioane lei. Anul trecut, societatea a avut 51 de angajaţi (număr mediu). PRO OPTICA SA s-a desprins din IOR şi a fost privatizată în 1999, preţul plătit atunci de Florin Călinescu fiind de 600.000 dolari. După 15 ani, a vândut-o cu un preţ de 17,5 ori mai mare (luând în calcul cursul dolarului de la data tranzacţiei – 3,25 lei).

În ceea ce priveşte celelalte societăţi din portofoliul lui Călinescu, FULMED SRL Mediaş şi PROFIT SINOPSIS SRL Bucureşti nu au avut o activitate semnificativă în 2014, ciudată fiind situaţia firmei din Mediaş. Aceasta se ocupă oficial cu “fabricarea vinurilor din struguri”, are active imobilizate de 5,65 milioane lei, nu are angajaţi de câtiva ani, raportează activitate nesemnificativă, chiar 0 la cifra de afaceri a anilor 2009 şi 2012, după ce în perioada 2000-2005 a înregistrat cifre de afaceri în jurul valorii de două milioane lei. FULMED SRL deţine mai multe mărci CRAMA TÂRNAVE MEDIAŞ.

OPTIMEC PROD SRL Bucureşti (CUI 28295548) a încheiat anul 2013 cu un profit net de 588.234 lei şi o cifră de afaceri de 2,13 milioane lei, dar în 2014 a coborât la o cifră de afaceri de 983.047 lei şi un profit net de 59.597 lei, în condiţiile în care numărul de angajaţi a crescut (10 în 2013, 14 în 2014). La OPTIMEC PROD SRL, Florin Călinescu deţine 51% din capitalul social, diferenţa de 49% fiind la Dănilă Marinică MÎRZU, care are şi calitatea de administrator.

PRO OPTICA SERVICE & COMPONENTS SRL Bucureşti a fost înfiinţată în octombrie 2010, de aceiaşi doi parteneri de afaceri, şi a avut profituri consistente din primul de funcţionare. În 2014, cifra de afaceri a urcat la 3,3 milioane lei, iar profitul net a fost de 1,2 milioane lei. În cazul în care profitul a fost sau va fi distribuit ca dividende, partea lui Călinescu depăşeşte 500.000 lei după impozitare.
Şi ROVSOL SRL Bucureşti (CUI 28151968) a fost înfiinţată în 2011, de Călinescu şi Mîrzu, dar a obţinut un profit mai mic în 2014, de 651.219 lei, la o cifră de afaceri de de 1,45 milioane lei, după ce în 2013 “explodase” la o cifră de afaceri de 7,2 milioane lei şi un profit net de 1,78 milioane lei.
Sursa: Supervizor.ro



Published in SOCIAL