Sâmbătă, 19 August 2017

O femeie de 49 de ani, din Arefu și-a dat foc în curtea unor rude. S-a runcat, atunci când durerile au devenit insuportabile, într-un lac din apropiere, dar suferise arsuri pe 80% din suprafața corpului. Femeia a fost găsită consștientă de soțul său. Ea a fost transportată la spitalul  din Curtea de Argeș în stare gravă.
Conform Antena 3, femeia a fost operată de o tumoare pe creier, iar medicul care a efectuat operația le-a spus oamenilor că ar putea avea anumite tulburări de comportament. Anchetatorii încearcă acum să afle dacă a fost vorba despre o astfel de situație sau dacă despre altceva. Ei vor să stabilească și dacă a fost vorba despre un tentativă de suicid.

Published in SOCIAL

Adormirea Maicii Domneului este sărbătoarea în amintirea zilei în care Fecioara Maria a trecut în nefiinţă și este prăznuită pe 15 august, conform calendarului ortodox şi catolic.
Mii de credincioși au venit ieri și astăzi la Mânăstirea Curtea de Argeș. Celebrul locaș de cult are hramul Adormirea Maicii Domnului, iar ÎPS Calinic Argeșeanul, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului a oficiat slujba de astăzi.

Icoana Maicii Domnului de la Nămăești, singura din Argeș recunoscută oficial ca făcătoare de minuni
Credincioșii au venit încă de o zi înainte, pentru că, așa cum s-a obișnuit, cu o zi înainte de această mare sărbătoare este scoasă în pridvor racla cu maoștele Sfintei Filofteia.
De asemenea s-a stabilit si un loc de campare pentru credincioşii din alte localităţi, pe stadionul de la Valea Iașului.

În Argeș există cinci icoane ale Maicii Domnului considerate făcătoare de minuni, dar „Icoana Maicii Domnului” de la Mănăstirea Nămăieşti, este singura din judeţ recunoscută oficial de către Biserica Ortodoxă Română ca fiind făcătoare de minuni.De altfel, la Nămăești vin pe toată durata anului credincioși din toată țara pentru a se ruga la icoana Maicii Domnului.

Şi celelalte patru icoane purtătoare de har sunt toate cunoscute sub acelaşi nume „Icoana Maicii Domnului” şi se află la Mănăstirea Cetăşuia Negru Vodă, la Mănăstirea Cotmeana, la Mănăstirea Glavacioc şi la Biserica „Sfânta Treime” din Piteşti.

Icoana de la Nămăieşti, pictată de Apostolul Luca și adusă de Apostolul Andrei
Adevărul istoric şi legenda se întrepătrund în povestea Icoanei Făcătoare de Minuni de la Mănăstirii Nămăieşti, una dintre cele 12 sfinte icoane pictate de Apostolul Luca, adusă la noi de Apostolul Andrei. Secole mai târziu, în vremea Descălecatului lui Negru Vodă, un cioban, înnoptând lângă o stâncă, la poalele căreia se află astăzi Mănăstirea Nămăieşti, ar fi auzit glasul Maicii Domnului în vis, prin care i se pomenea de existenţa unei icoane sfinte, ascunse într-o grotă, chiar în stânca unde acesta înnopta. Săpând în piatră şi găsind icoana, ciobanul ar fi pus temelia acestui sfânt lăcaş de rugăciune, urmând întocmai calea auzită în vis. La fel s-a făcut voia Domnului şi în ceea ce priveşte locul în care stă aşezată icoana în Mănăstirea Nămăieşti. Pusă iniţial în altar, icoana a refuzat să rămână aici. În fiecare dimineaţă, călugării o găseau pe podea, căzută din cui. Tot glasul Maicii Domnului a fost cel ce i-a călăuzit pe monahi, spunându-le că icoana trebuie să fie aşezată în biserică, la îndemâna credincioşilor, ca aceştia să se poată ruga direct la ea. Icoana a părăsit Nămăieştiul în timpul Primului Război Mondial, când turla bisericii, stareţia şi chiliile au fost bombardate. Focul a pătruns în biserică, dar, în faţa icoanei, s-a stins miraculos. Pentru a o proteja, un soldat a dus totuşi icoana făcătoare de minuni la adăpost, în Mănăstirea „Negru Vodă” din Câmpulung. Pentru cei ce vin să i se roage, icoana are daruri miraculoase: vindecă, stinge vrajba din familii, dar cel mai mult le ajută pe femei să poată concepe şi naşte copii sănătoşi.

 

Published in SOCIAL

Deputatul PSD Liviu Pleșoianu este primul candidat la președinția României în 2019.
Pleșoianu s-a remarcat prin protestul inițiat împotriva șefei Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi, deoarece aceasta refuză să se prezinte în Parlament, la audierile Comisiei de anchetă privind alegerile prezidențiale din anul 2009 din care face parte. Surprinzător sau nu, Liviu Pleșoianu are propietăți în Argeș.

Cel mai aprig contestatar al Laurei Codruța Kovesi deține o cotă de 25% dintr-un teren de 1.361 mp, cumpărat în 2007 și o casă de vacanță de 119,82 mp (construită în 2011), aflate în comuna Stoenești, județul Argeș. De asemenea, și soția sa, Alina, are o cotă parte de 25% din aceste două proprietăți.
Totodată, Liviu Pleșoianu este proprietarul unui automobil Nissan Primera, fabricat în anul 2006. El a luat și 17.862 de euro de la RCI Leasing, în 2016, pe care trebuie să-i returneze în 2019.
În ultimul an fiscal, Pleșoianu a încasat o indemnizație de parlamentar în valoare de 2.161 de lei, 3.295 de lei, pentru funcția de director general al SC Trust Creative Omnidigital SRL și 5.436 de lei, bani proveniți din drepturi de autor.
Bugetul.ro a aflat că Liviu Pleșoianu este asociat unic la această firmă, care, în anul 2016, a avut un profit de 9.247 de lei, afaceri de 17.953 lei și datorii de 3.763 de lei.
În ceea ce o privește pe soția sa, Alina Pleșoianu, aceasta este medic specialist la Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sârbu” (Maternitatea Giulești). Salariul anual al acesteia a fost în valoare de 26.700 de lei. Mai mult, ea a oferit servicii medicale de 110.418 lei. 

...Dacă va avea curajul să participe la o dezbatere televizată cu mine, în 2019, va fi foarte interesant. Va avea de răspuns la toate întrebările de care fuge! ...Pentru a-i da timp să se pregătească, i le voi adresa aici chiar mâine. Pe toate!" a scris pe pagina de Facebook, Liviu Pleşoianu.

Published in POLITIC

O jumătate de oră de precipitații au pus capac canalizării din Pitești. În anumite intersecții și bulevarde, canalizarea nu a mai făcut față sau a refulat, iar mașinile au devenit pe loc amfibii de ocazie. 
În sensul giratoriu din Nord, zona Kaufkland, autoturismele abia puteau traversa. La fel și în zona John. Nu au scăpat nici zonele și intersecțiile de la Finanțe, Calea București sau Ramada (Podul Viilor). Practic, aproape toate interescțiile s-au transformat în probe speciale pentru șoferi. De asemenea, pe Bdul. Brătianu, în fața Colegiului Brătianu, curentul electric a fost întrerupt după ce un copac a căzut peste sistemul de alimentare.

Published in SOCIAL

Percheziții în Pitești și mai multe alte localități din județul Argeș. În total au loc 14 percheziții în mai multe județe din țară, iar în Argeș acestea se desfășoară în: Merișani, Poenari de Argeș, Ștefănești, Domnești, Moșoaia, Bradu, Suseni și Pitești. Acuzații de evaziune fiscală pentru 12 societăți comerciale care își desfășoară activitatea în domeniile construcții, facility management, prelucrare deșeuri și creșterea porcinelor. În același dosar, mascații au năvălit și peste ferma de porci deținută de fiul lui Liviu Dragnea.

Procurorii de la Parchetul General au făcut, joi dimineață, percheziţii la ferme de porci, dar şi la firme de construcţii şi prelucrarea deşeurilor. Sunt 80 de adrese la care oamenii legii fac verificări. Potrivit unor surse judiciare, printre ei s-ar regăsi şi ferma de porci pe care fiul şefului PSD, Liviu Dragnea, o are în comuna Salcia, judeţul Teleorman. Din primele informaţii, directorul fermei de porci deţinută de fiul liderului PSD ar urma să fie reţinut, potrivit Antena 3. Perchezițiile au loc în Teleorman, Călărași, Dâmbovița, Argeș, Brașov, Mureș și Vrancea. Sunt vizate 12 firme de construcții, prelucare deșeuri, dar și ferme de porci. Potrivit procurorilor Parchetului General, aceste firme sunt acuzate de evaziune fiscală și folosirea cu rea credință a bunurilor sau a creditului societății.

 Procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție efectuează cercetări într-un dosar având ca obiect săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală și de folosire, cu rea-credinţă, a bunurilor sau creditului de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu.
În cursul zilei de astăzi, 10 august 2017, pe baza mandatelor emise de instanță, sub coordonarea procurorilor, se efectuează percheziții în 80 de locații (sedii sociale și puncte de lucru ale unor societăți comerciale, precum și locuințe ale persoanelor care coordonează activitatea acestora) de către lucrători ai Poliției Sectorului 1 – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, cu sprijinul polițiștilor din cadrul D.G.P.M.B. și unităților subordonate, respectiv din cadrul inspectoratelor de poliție județene Dâmbovița, Argeș, Brașov, Sibiu, Mureș, Vrancea, Călărași, Teleorman.

Din probatoriul administrat până în prezent, în ceea ce privește infracțiunea de evaziune fiscală, a rezultat că în contabilitatea a 12 societăți comerciale care își desfășoară activitatea în domeniile construcții, facility management, prelucrare deșeuri și creșterea porcinelor, în perioada 2010-2016, în scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat, s-au evidențiat în contabilitate cheltuieli nereale, împrejurare ce a condus la prejudicierea bugetului de stat cu suma totală de 39.873.671 lei, echivalentul a 9.079.017 euro, din care 15.815.202 lei impozit pe profit diminuat și 24.058.469 lei TVA dedus nelegal.

În vederea garantării recuperării acestuia, s-au instituit măsuri asigurătorii asupra unor bunuri imobile şi conturi bancare. Cercetările continuă în cauză pentru lămurirea tuturor împrejurărilor de fapt şi în vederea stabilirii răspunderii juridice - Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Published in SOCIAL

Fostul președinte, argeșeanul Emil Constantinescu va fi mutat, temporar, din reședința oficială pe care o ocupă în prezent într-o locuință a RA-APPS de cel mult 200 metri pătrați, au transmis pentru Profit.ro surse oficiale. Fostul șef de stat va fi mutat deoarece vila pe care a primit-o de la stat, aflată în apropierea Arcului de Triumf, trebuie reparată.
Conform legii, foștii președinți ai României au dreptul la o resedință primită de la stat, pe durata vieții. Unul dintre aceștia, Emil Constantinescu, președinte al țării în 1996-2000, a primit spre folosință, în 2006, o vilă din strada Pictor Mirea.
Vila pe care o ocupă acum o suprafață construită de 246 metri pătrați și un teren aferent de 429 metri pătrați.

Published in POLITIC

După zilele caniculare, furtuna a făcut prăpăd în zona de nord a județului Argeș. Cea mai afectată a fost însă zona Câmpulungului.

Pe strada Gruiului, acoperișul unui bloc a ajuns peste trei mașini. Alte acoperișuri de bloc au fost luate de vânt tot în  Câmpulung. Mai mulți copaci au fost doborâți, unii dintre ei căzând pe liniile de înaltă tensiune. În plus,, pompierii au acționat și la un beci care a fost inundat.

Și în comunele limitrofe au avut loc  incidente. Mai mulți copaci au căzut în Bughea de Jos, Albești de Muscel și Valea Mare Pravăț.

CEZ anunță că mai multe localități au rămas fără curent. Este vorba despre Albești de Muscel, Bughea de Sus, Lerești, Câmpulung (parțial), Corbi și Nucșoara.
Au fost afectați 2290 de consumatori, două linii total întrerupte, 77 de puncte termice și trei parțial întrerupte.

În Câmpulung au acționat inclusiv echipaje de pompieri venite de la Pitești.

Published in SOCIAL

Patriarhul Daniel și ÎPS Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, au primit titlul de Cetățean de Onoare al comunei Mușătești. Anunțul a fost făcut chiar de către primarul Constantin Oancea, la finalul ceremoniei de canonizare a pictorului de biserici Pârvu Mutu, dar pe fiecare 7 august, va fi celebrat drept Sfântul Cuvios Pafnutie-Pârvu Zugravul de la Mânăstirea Robaia.

IPS Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, IPS Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Inaltpreasfințitul Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, IPS Galaction, Arhiepiscopul Alexandriei și Teleormanului și IPS Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei, s-au aflat în mijlocul credincioșilor la manastirea Robaia, din comuna Muștătești, cu ocazia proclamării canonizării pictorului Pârvu Mutu, care va fi sarbatorit sub numele de Sfantul Pafnutie Pârvu Zugravu.

În cei 60 de ani de activitate, Pârvu Mutu a pictat 40 de biserici.

Published in SOCIAL

În ultimele două decenii, Argeșul a ajuns în calendarul creștin-ordotox cu patru sfinți. Moment istoric pentru credincioșii din Argeș. 

 IPS Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, IPS Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Inaltpreasfințitul Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, IPS Galaction, Arhiepiscopul Alexandriei și Teleormanului și IPS Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei, s-au aflat în mijlocul credincioșilor la manastirea Robaia, din comuna Muștătești, cu ocazia proclamării canonizării pictorului Pârvu Mutu, care va fi sarbatorit sub numele de Sfantul Pafnutie Pârvu Zugravu. În cei 60 de ani de activitate, Pârvu Mutu a pictat 40 de biserici.

Făcând referire la viaţa pictorului, Părintele Patriarh a evidenţiat că i s-a zis «Mutul» nu pentru că era mut, ci pentru că picta numai în stare de rugăciune a minţii sau a inimii şi dacă se întâmpla să vorbească oprea lucrarea până în ziua următoare.

 

Am inteles acum ca nu vorbea cu oamenii cand vorbea cu Dumnezeu, cand ii cerea poata sa arate oamenilor chipurile pe care nu le vazuse, sa i se descopere pentru a reprezenta lumina Dumnezeiasca a harului reprezentata in chipurile sfintilor. Nu vorbea. Se ruga si postea. Harul lui Dumnezeu se transmite si prin mijlocirea omului ales, al iconarului. Este un model desavarsit, atat cat se poate pe Pamant, de creatie, de apropiere si de slujire a lui Dumnezeu prin tehnica infrumusetarii sfintelor locasuri de cult si a afintelor biserici - IPS Laurentiu, Arhiepiscopul Sibiului si mitropolit al Ardealului

Născut în 1659 la Câmpulung Muscel, Pârvu Mutu, supranumit şi Zugravul, a fost cel mai faimos pictor de biserici din România. Este fiu de preot, tatăl său Ioan Pârvescu (1623-1702) fiind născut în mahalaua Vişoiului a oraşului Câmpulung Muscel. Pârvu Mutu s-a născut la 12 octombrie 1659 la Câmpulung Muscel. La şase ani după naşterea sa, Pârvu işi pierde mama, iar preotul Ioan, tatăl său, îl ia pe Pârvu cu el şi se retrage la Mănăstirea lui Negru Vodă din localitate. Talentul copilului este remarcat de monahii zugravi ai mănăstirii încă de la primele sale creaţii. Şi-a făcut ucenicia timp de şase ani în Bucovina la un vestit zugrav rus şi a pictat biserici şi mănăstiri pentru familiile Cantacuzino şi Brâncoveanu.Este considerat primul pictor modern român.

De asemenea, a întemeiat la Bucureşti prima şcoală pentru pictori bisericeşti cu profil naţional. Sfārşitul vieţii l-a petrecut la Mănăstirea Roboaia, din comuna Muşăteşti, alături de fiul său mai mic. Īntre timp a fost tuns în monahism, primind numele de Pafnutie. Potrivit documentelor, a murit īn anul 1735 şi a fost īnmormāntat la Robaia. O altă capodoperă a lui Pārvu Mutu se afla īn interiorul bisericii de la Aninoasa-Muscel. Printre bisericile pictate de Pârvu Mutu se află: 1) Mănăstirea lui Negru Vodă, Câmpulung, a III-a oară, 2) Mănăstirea Cotroceni a lui Şerban Vodă Contacuzino, întâi, 3) Mănăstirea Aninoasa, 4) Mănăstirea Mărgineni, a doua oară, 5) Mănăstirea Poiana, a jupanului Toma Cantacuzino, 6) Mănăstirea Lespezile a Pârvului Cantacuzino, 7) Mănăstirea Sinaia a Spătarului Mihai Cantacuzino, 8) Mănăstirea Râmnicul Sărat, idem, 9) Mănăstirea Trisfetitele (Colţea) idem, 10) Mănăstirea Sf. Gheorghe Nou a lui Constantin Voievod Brâncoveanu. Patru biserici: Filipeştii de Târg, idem de Pădure, Călineşti a II-a, Măgureni”.

Sfântul Ioanichie cel Nou de Muscel

Înainte de Pârvu Mutu, în urmp cu opt ani, în anul 2009 s-a proclamat canonizarea lui Ioanichie cel Nou de Muscel.Despre acesta se știe că a trăint într-una din chiliile din apropierea mânăstirii Cetățuia.  Moaștele Sfântului se află acum la mânăstirea Negru Vodă din Câmpulung.
Sfântul Cuvios Ioanichie este unul din cei mai renumiți sihaștri ce s-a nevoit pe Valea Chiliilor în primele decenii ale secolului al XVII-lea. Părintele Pimen Bărbieru pătrunde în anul 1944 într-o peșteră cu bună mireasmă, aici unde se aflau, neatinse de stricăciune, plăcute la vedere și frumos mirositoare, moaștele Sfântului Schimonah Ioanichie, adormit în Domnul la anul 1638. Moaștele au fost mutate, cu mare evlavie în biserica mănăstirii. Acestea sunt singurele moaște întregi ale unui sfânt cuvios român din secolul al XVII-lea păstrate până în zilele noastre. După descoperirea acestora, rămășitele Cuviosului Ioanichie au fost aduse din peșteră în Mănăstirea Cetățuia și înhumate cu mare grijă, după o cuvenită slujbă, în așteptarea canonizării ce va urma. În anul 1997, la mutarea cimitirului într-o latură a curții, actuala obște monahală a găsit osemintele în aceeași stare plăcut mirositoare. Sfintele Moaște au fost spălate și unse cu mir, după care au fost reînhumate într-o raclă, așteptându-se în continuare hotărârea Sfântului Sinod.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât în anul 2009: ”De acum înainte și în veci, Sfântul Cuvios Ioanichie, Schimonahul din Sihastria Valea Chiliilor, cu zi de prăznuire pe 26 iulie, să fie numărat între sfinții Bisericii și să fie pomenit și cinstit cu cântări de laudă în ziua lui de prăznuire. Poruncim de asemenea, în Duhul Sfânt, ca viața, slujba și icoana lui să fie primite cu evlavie de preoții, monahii și credincioșii Bisericii noastre”.

 

 

Sânta Muceniță Filofteia

În Argeș, la Curtea de Argeș, se mai află și moaștele Sfintei Mucenițe Filofteia, însă conform datelor istorice și tradiției creștine, ea a trăit în Bulgaria. Ea a trăit la începutul secolului al XIII-lea pe teritoriul actual al Bulgariei. Moaștele sale se găsesc în biserica mănăstirii din Curtea de Argeș, iar prăznuirea ei se face la data de 7 decembrie.

 Sfântul Voievod Neagoe Basarab și Sfântul Ierarh Iachint, Mitropolitul Țării Românești, canonizați în 2008 și local în 2009 la Curtea de Argeș

Neagoe Basarab a făcut donaţii generoase mănăstirilor ortodoxe din Ţara Românească şi din toate ţările din Balcani. În timpul domniei sale a fost construită Mănăstirea Curtea de Argeş, unde se odihnesc şi sfintele moaşte ale voievodului. În şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, întrunit la Reşedinţa patriarhală din Bucureşti, în zilele de 8-9 iulie 2008, s-a hotărât canonizarea Sfântului Voievod Neagoe Basarab, domnitorul Ţării Româneşti. Cancelaria Sfântului Sinod a editat Tomosul de proclamare a canonizării Sfântului Voievod Neagoe Basarab, „care a rămas în memoria poporului român şi a tradiţiei ortodoxe prin opera sa intitulată Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, prima creaţie de valoare universală a literaturii române, un adevărat testament duhovnicesc, pedagogic, filosofic şi enciclopedic”. Proclamarea oficială a canonizării a avut loc la 26 octombrie 2008, la Catedrala Patriarhală din Bucureşti.

Sfântul Voievod Neagoe Basarab – Binecredinciosul voievod Neagoe Basarab s-a născut în ultimul sfert al veacului al XV-lea, probabil în 1481 sau 1482. Tatăl său era din neamul Basarabilor, iar mama sa era din familia Craioveştilor. La urcarea sa pe tron, în 1512, el şi-a revendicat descendenţa din domnul Ţării Româneşti Basarab cel Tânăr (noiembrie 1477 - septembrie 1481, a doua domnie în noiembrie 1481 - aprilie 1482, când e ucis de boieri la Glogova) fiul lui Basarab II (decembrie 1442-primăvara 1443) şi nepotul lui Dan al II-lea (1420-1431). Neagoe a fost unul dintre cei patru copii ai părinţilor săi. 

ÎPS Calinic devine Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului

În 2009, Sfântul Ioanichie cel Nou de Muscel, Sfântul Ierarh Iachint, Mitropolitul Țării Românești au fost canonizați local, la Curtea de Argeș, în aceeași zi în care, Patriarhul Daniel a fost la mânăstire cu ocazia ridicării la treapta de Arhiepiscopie şi ierarhul ei ca Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului. A fost unul din cele mai importante momente din istoria județului Argeș de după Revoluție.

Sfântul Ierarh Iachint, organizatorul mânăstirilor românești

Ca prieten şi ucenic al Sfântului Grigorie Palama, nu putea neglija monahismul românesc. De la Sfântul Munte Athos a adus pe Sfântul Nicodim de la Tismana, pentru a organiza mănăstirile româneşti după model athonit.

Perioada de la jumătatea secolului al XIV-lea, când Iachint devine mitropolit, este marcată de criza Imperiului Bizantin, care, slăbit de războaie interne, nu-şi mai putea exercita protecţia asupra cetăţii Vicina. Prin anii 1337-1338, Vicina fusese deja cucerită şi prădată de tătari, pentru ca din 1352 să intre sub ocupaţie genoveză.

În acest context, este posibil ca mitropolitul Iachint să se fi retras la Curtea Domnească de la Argeş, sub domnitorii Basarab I (1310-1352) şi Nicolae Alexandru (1352-1364). Alungând hoardele tătare ce organizau expediţii  de jaf în voievodat, domnitorul Ţării Româneşti ajunsese să stăpânească teritorii din sudul Moldovei, până la Chilia şi Marea Neagră. Nu avem certitudine cu privire la data când Sfântul Iachint a fost nevoit să părăsească scaunul mitropolitan de la Vicina. Cert este că, în anul 1359, se afla în Ţara Românească, la Curtea Domnească a lui Nicolae Alexandru Basarab, ca mitropolit al Ungrovlahiei.

Drept răspuns la stăruinţele domnitorului român, în urma unei corespondenţe a Cancelariei domneşti cu Patriarhia Ecumenică, în mai 1359 un document patriarhal aprobă mutarea ierarhului Iachint, de la Vicina la Curtea de Argeş.

Ca prieten şi ucenic al Sfântului Grigorie Palama, nu putea neglija monahismul românesc. De la Sfântul Munte Athos a adus pe Sfântul Nicodim de la Tismana, pentru a organiza mănăstirile româneşti după model athonit. Mănăstirea Cutlumuş din Sfântul Munte a fost gazdă a călugărilor valahi, care se întorceau în ţară cu experienţă duhovnicească athonită. Mănăstirile Tismana, „Sfântul Nicolae” - Domnesc din Curtea de Argeş sau Negru-Vodă din Câmpulung datorează buna organizare încă de la începuturi Sfântului Ierarh Iachint. Ca „exarh al plaiurilor”, mitropolitul purta de grijă românilor transilvăneni, cărora le hirotonea clerici şi le trimitea misionari.

În ultimii ani din viaţă îl găsim la reşedinţa mitropolitană de la Curtea Domnească a lui Vladislav I (1364-1377), cel de-al treilea voievod român în timpul căruia a păstorit. În anul 1370, Iachint trimitea patriarhului ecumenic Filotei o scrisoare prin care justifica absenţa de la şedinţele Sinodului Patriarhal, nu din motive de rea-voinţă, ci din cauza bătrâneţii. Vârsta înaintată şi sănătatea precară a mitropolitului Iachint l-au determinat pe domnul Vladislav I să-l oprească de la o aşa lungă deplasare. În aceeaşi scrisoare, mitropolitul Ungrovlahiei se îngrijea de viitorul scaunului vlădicesc de la Argeş, cunoscându-şi sfârşitul aproape. Astfel, cerea patriarhului ecumenic ca dicheofilaxul Daniil Critopol - juristul patriarhal trimis în Ţara Românească să cerceteze activitatea bisericească - „să fie sfinţit, dăruit şi binecuvântat ca arhiereu a toată Ungrovlahia“. În prima jumătate a anului 1372, mitropolitul Iachint s-a mutat la cele veşnice, fiind înmormântat în complexul mitropolitan de la Curtea de Argeş.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, reunit în şedinţa din 8 iulie 2008, a hotărât canonizarea celui dintâi Mitropolit al Ţării Româneşti, Sfântul Ierarh Iachint de Vicina. La data de 26 octombrie 2008 a avut loc proclamarea solemnă a canonizării sale.

Published in SOCIAL
Biserica Ortodoxă va avea un nou sfânt din Argeș. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel se va afla printre argeşeni în data de 6 august, cu ocazia proclamării canonizării pictorului Pârvu Mutu. Conducătorul Bisericii Ortodoxe Române va participa la evenimentele organizate la mănăstirea Robaia din comuna Muşăteşti.
 Făcând referire la viaţă pictorului, Părintele Patriarh a evidenţiat că i s-a zis «Mutul» nu pentru că era mut, ci pentru că picta numai în stare de rugăciune a minţii sau a inimii şi dacă se întâmpla să vorbească oprea lucrarea până în ziua următoare.
 
Născut în 1659 la Câmpulung Muscel, Pârvu Mutu, supranumit şi Zugravul, a fost cel mai faimos pictor de biserici din România. Şi-a făcut ucenicia timp de şase ani în Bucovina la un vestit zugrav rus şi a pictat biserici şi mănăstiri pentru familiile Cantacuzino şi Brâncoveanu. De asemenea, a întemeiat la Bucureşti prima şcoală pentru pictori bisericeşti cu profil naţional.
 
Sfārşitul vieţii l-a petrecut la Mănăstirea Roboaia, din comuna Muşăteşti, alături de fiul său mai mic. Īntre timp a fost tuns în monahism, primind numele de Pafnutie. Potrivit documentelor, a murit īn anul 1735 şi a fost īnmormāntat la Robaia. O altă capodoperă a lui Pārvu Mutu se afla īn interiorul bisericii de la Aninoasa-Muscel.
 
Published in SOCIAL