Miercuri, 18 Octombrie 2017

În America, locul unde industria cinematografică este la cel mai înalt nivel, existe premiile Oscar. Acestea încununează și recunosc cele mai bune producții. Există însă și un alt top, în care apar cele mai proaste producții. Topul umilinței, pentru că acest lucru înseamnă că filmul pe care l-ai produs sau în care ai jucat este atât de prost încât a intrat într-o categorie care îți arată tocmai asta.

Cam așa poate fi caracterizat și festivalul CineSat din acest an. O ediție care a obținut o finanțare bunicică, o ediție care a reunit nume destul de importante ale cinematografiei, dar care a avut parte de o organizare și de un director care ar fi putut câștiga Smeura de Aur oricând, indiferent de secol, indiferent de țara unde ar fi concurat. Și da, chiar și în România unde nu ne putem noi considera a avea o cultură a rigurozității.

Niciodată nu a existat un director de festival care să fie mai plin de el, mai plin de atâta încăpățânare în a fi promovat - chiar și gratuit - evenimentul pe care, se spune, oficial, îl organizează.
Dacă presa din Argeș - bună, rea, critică și criticată - nu s-ar fi încăpățânat să smulgă câteva cuvinte de la unii actori, acest festival nu ar fi existat!  De fapt ar fi existat doar o reuniune la munte, la care au participat și câțiva pensionari obosiți au venit să se odihnească. Și, ca pauze între momentele de odihnă, au interacționat puțin cu publicul. În sensul de a le arăta și muritorilor din Argeș cât sunt ei de monștri sacri.

Să ne înțelegem, nu ai ce să îi poți reproșa unei Lucia Hossu Longin, de departe cel mai puternic om de televiziune pe care l-a avut România, un om care ar fi meritat să fie respectată la adevărata sa valoare și în industria media dar și în cea cinematografică, ba chiar și în cărțile de istorie. Sau unui Horațiu Mălăele ori Nicolae Mărginenau, Mircea Diaconu sau  Victor Rebenciuc?

Dar ce te faci când vin prin Lerești  Dan Pița (sigur, Dan Pița, marele regizor...Spuneți vă rog rapid trei firme regizate de el care v-au și plăcut) sau Dorel Vișan, care a părut, în general, prea obosit pentru muritorii din public.
Și aici avem de-a face cu două aspecte pentru a înțelege fenomenul. Primul: dacă tot vii la un festival, faci bine și te respecți ca vedetă, respecți festivalul și pe cei care au venit de la kilometri, pe banii lor, pe timpul lor, ca să te vadă. Nu te duci să te culci sau nu îi bagi în seamă.
Doi: Organizatorul ar fi trebuit să discute cât mai sunt dispuși la efort domnii de vârsta dlui Vișan, să își facă programul pentru a fi compatibil cu această disponibilitate și chiar să aibă pregătit un plan alternativ pentru eventuale situații de avarie. Cum a fost, de exemplu, miercuri, când dl Vișan, prea obosit de efortul făcut până în ora 16, s-a dus să doarmă (după cum s-a transmis) sau să se odihnească pur și simplu.
Problema a fost că cei veniți să participe la workshop-ul pe care ar fi trebuit să îi susțină au fost întâmpinați cu un sictir total de organizator. Care organizator nu au făcut nimic ca să înlocuiască momentul mort cu altceva. Probabil că dl Alexandru Pahonțu - ne cerem scuze, dar comportamentul și atitudinea, precum și anumite vicii cam greu îl pot caracteriza drep preot - nici nu cred că are anvergura necesară pentru a deranja pe vreunul dintre cei care răspundeau cu greu la o solicitare de interviu pentru colegii mei sau pur și simplu se răcoreau, fumau și mâncau. Adică își făceau și domniile lor o siestă la Lerești, bucuroși că au scăpat de căldura din București.

Și, dacă este să credem vorbele apărute pe la Lerești, Dl Alexandru Pahonțu nici măcar nu ar fi avut vreun mare merit pentru numele venite anul acesta la CineSat. Domnia sa doar conduce o asociație culturală care anul acesta a mai primit și niște bani de la stat pentru acest proiect. S-ar părea că altă pesoană, un anume domn regizor, ar fi fost de fapt cel care a atras la Lerești aceste nume. Cert este un lucru: CineSat, prin nișa identificată, este o idee fabuloasă, care într-adevăr ar putea deveni un brand și un festival de anvergură națională. Dar nu va ajunge niciodată la acest nivel cu o astfel de organizare. Pentru că indiferent cât de mari sau de mici ar fi numele invitaților, vor avea senzația că de fapt vin în concediu la munte, la Lerești, în loc să participe, realmente, la un festival!

Published in SOCIAL

Înceoând de astăzi, timp de cinci zile, la Lerești, numele mari ale cinamtografiei românești se vor reuni la Festivalul de Film ”CineSat”.  Elisabeta Bostan, Dorel Vișan, Șerban Marinescu, Dan Pița, Nicolae Mărginenau, Maria Ploae, Lucia Hossu Longin, Bogdan Ficeac, Mircea Diaconu, Laurențiu Damian, Cătălin Mitulescu, Doru Nițescu, Ada Condeescu, Viorel Costea, Manuela Cernat, Victor Rebenciuc, Horațiu Mălăele, Gheorghe Visu, Titus Vîjeu, Cătălin Saizescu și alții pot fi întâlniți la evenimentele din derularea festivalului. TImp de șase zile, la Ateneul ”Sarmiza Bilcescu Alimănișteanu” și la Pensiunea Amada din Lerești vor avea loc proiecții de filme, în sală și în aer liber, de scurt și lung metraj, expoziții, lansări de carte, workshopuri și Q&A-uri, la care sunt invitați să participe toți pasionații de cinematografie românească, de toate vârstele.

Marți, 8 august

– Ora 16.00: Deschiderea oficială a Festivalului de Film CineSat (Sala de Consiliu a Primăriei Lerești).

– Ora 18.00: Expoziția de pictură ”Dincolo de umbre” a pr. Alexandru Pahonțu – vernisează acad. Răzvan Theodorescu (Holul Ateneului).

– Ora 19.00: Memorialul Durerii -/”Povești de iubire în infern”; Maria Plop și Toma Arnăuțoiu. Invitat: realizatorul TV Lucia Hossu Longin (Sala Ateneului).

– Ora 20.30: ”Faleze de nisip”. Invitați: regizorul Dan Pița, actorul Gheorghe Visu (proiecție în aer liber).

Miercuri, 9 august

– Ora 12.00: Q&A cu regizorul Dan Pița (Pensiunea Amada).

– Ora 14.00: Q&A cu realizatorul Lucia Hossu Longin (Pensiunea Amada).

– Ora 16.00: Workshop cu actorul Dorel Vișan – “Omul și tainele lui” (Pensiunea Amada).

– Ora 18.00: Lansare de carte ”Cântec pentru glas și toacă”, autor Dorel Vișan, Editura ”Școala Ardeleană”. Invitați: Titus Vîjeu, Manuela Cernat (Sala Ateneu).

– Ora 19.00: – spectacol cu actorul Dorel Vișan (sala Ateneului)

– ora 20.30 – ”Luchian”. Invitați: regizorul Nicolae Mărgineanu și actrița Maria Ploae (proiecție în aer liber).

Joi, 10 august

– Ora 12.00: Q&A cu regizorul Nicolae Mărgineanu și actrița Maria Ploae (Pensiunea Amada).

– Ora 16.00: De vorbă cu Elisabeta Bostan despre ”Conduită și bune maniere” (Pensiunea Amada).

– Ora 18.00: Lansarea ”CinemaDorit”, viitoarea secțiune a Festivalului ”CineSat” – promovarea filmelor realizate de elevi (Sala Ateneului).

– Ora 19.00: ”O viață între lumini și umbre”, In memoriam Andrei Blaier, invitat: regizor Viorel Costea (Sala Ateneului).

– Ora 20.00: Prezentare Școala Postliceală de Artă Teatrală și Cinematografică (Sala Ateneului).

– Ora 20.30: ”Senatorul melcilor”, regia Mircea Danieliuc. Invitat: actorul Dorel Vișan (proiecție în aer liber).

Vineri, 11 august

– Ora 12.00: Q&A proiectul ”CinemaDorit”. Invitați: regizorul Elisabeta Bostan; prof. univ. dr. UNATC Titus Vîjeu; președinte UCIN, Laurențiu Damian; asist. univ. dr. Izavela Bostan; sociolog, director general DACIN SARA, Bogdan Ficeac, director SPATC, Viorel Costea; actorul Mircea Diaconu; director festival “CineSat”, pr. Alexandru Pahonțu; directorul Centrului Cultural Județean Argeș, Araxy Negoșanu. (Pensiunea Amada).

– Ora 16.00: Workshop ”Dansul și filmul”, coordonator regizor/coregraf asist. univ. dr. Izabela Bostan, invitat de onoare maestrul de balet Ștefan Tury (Pensiunea Amada).

– Ora 18.00: Inaugurarea Cinematografului ”Elisabeta Bostan”, cu proiecția filmului ”Saltimbancii” (Sala Ateneului).

– Ora 20.30: ”Loverboy”. Invitați regizorul Cătălin Mitulescu, actrița Ada Condeescu (proiecție în aer liber).

Sâmbătă, 12 august

– Ora 12.00: Q&A cu regizorul Cătălin Mitulescu și actrița Ada Condeescu (Pensiunea Amada).

– Ora 14.00: Program pentru cei mici – ”Copilăria românească: animație și joc” (Sala Ateneului).

– Ora 17.00: ”Tandrețea lăcustelor”. Invitați: regizorul Dan Necșulea, actorul Victor Rebenciuc (Sala Ateneului).

– Ora 19.00: Spectacol Horațiu Mălăele, ”Sunt un orb” (Sala Ateneului).

– Ora 20.30: ”Nunta Mută”. Invitați: regizorul Horațiu Mălăele, actorul Gheorghe Visu, Vlad Păunescu și Oana Păunescu – Castel Film (proiecție în aer liber).

Duminică, 13 august

– Ora 10.00: Sfânta Liturghie (Biserica Înălțarea Domnului – Parohia Lereștii de Jos).

– Ora 16.00: Premieră absolută ”Când pământul vorbește”, în prezența autorului, regizorul Viorel Costea (Sala Ateneului).

– Ora 18.00: Proiecție privată – ”Scurtcircuit” – film selecționat și premiat la Festivalul de la Shanghai 2017. Invitați: regizorul Cătălin Saizescu, producătoarea Carmen Tripăduș (Sala Ateneului).

– Ora 20.00: Festivitatea de încheiere a Festivalului (Ateneu).

– Ora 20.30: ”Selfie 69”. Invitat: regizorul Cristina Iacob (proiecție în aer liber)

Published in SOCIAL

Parcul Goleștilor nu a fost niciodată atât de plin de personalități cu atâta profunzime. Probabil că marea dinasie a Goleștilor, mai puțin promovată decât cealaltă mare familie politică a țării dată de Argeș, cea a Brătierilor, ar fi fost cât se poate de mândră mai ales de năzuințele celor adunați astăzi pe domeniul acum inclus în Muzeul Golești: de a promova, și în contextul sărbătoririi Centenarului de la Marea Unire, respectarea tradițiilor naționale. Un proiect care pornește din Argeș dar care se dorește a căpăta anvergură națională pentru ca această națiune să reziste, în primul rând, în această globalizare acerbă. Pentru a da naștere acestui proiect, astăzi, Muzeul Golești a fost un fel de Academia Română, dar în aer liber.   Jurnalistul Bogdan Ficeac, unul dintre membrii fondatori ai comitetului de inițiativă, a vorbit în deschidere despre contextul în care a apărut ideea proiectului. "Anul viitor sărbătorim centenarul Marii Uniri și, din câte vedem, la nivel instituțional central încă sunt șovăieli, nu se știe cine organizează (...). Până atunci poate că noi, reprezentanți ai societății civile, reprezentanți ai administrației locale, care sunt mult mai maleabili, vom reuși să facem acțiuni care să marcheze acest important eveniment", a spus Bogdan Ficeac.

Academicianul Răzvan Theodorescu a subliniat, la rândul său, importanța implicării autorităților locale în acțiuni de marcare a centenarului Marii Uniri. "Într-un moment în care numai din gură vorbim de valorile naționale, dar aș spune că la nivelul guvernului nu facem mai nimic, este de salutat faptul că la nivel județean se acționează în acest sens. Pot să spun că la nivel local, la București (...) se fac multe lucruri și, ceea ce este important, se dau bani, pentru că asta este esențial", a spus Răzvan Theodorescu.

În schimb, academicianul Eugen Simion a atras atenția asupra faptului că acțiunile de acest gen trebuie să fie duse până la capăt pentru a obține rezultatele dorite. "Este o inițiativă foarte bună, foarte inspirată, dar cu o condiție, să fie dusă mai departe. (...) Noi, românii, suferim de o boală care se cheamă adamism (...), o boală mediteraneană (...), începi și nu termini niciodată. (...) La români se manifestă acest lucru, pornim lucruri extraordinare și nu terminăm niciodată, ne apucă așa, pe la mijloc, un fel de lene și abandonăm. Este o idee foarte bună și trebuie să-i dăm un conținut. Forma există, să-i dăm un conținut", a spus Eugen Simion, citat de Agerpres.

Președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, a anunțat că a primit deja semnale din șapte județe în care autoritățile sunt dispuse să se implice în proiectul "Respect pentru valorile naționale". "Noi, în plan administrativ, dezbatem, conform legislației în vigoare (...), strategii anuale sau multianuale (...) în domeniul economic, în domeniul cultural, în domeniul educației și acest demers al nostru, cu sugestii pornite de la dumneavoastră, mari personalități ale neamului, pot fi agreate, implementate în teritoriu de partea administrativă, respectiv de către consiliile locale și consiliile județene. Și acesta a fost un motiv pentru care Consiliul Județean Argeș a hotărât să facă parte din acest grup de inițiativă și să facă protocoale de colaborare cu Academia Română", a explicat Manu.

Printre cei prezenți la eveniment s-au mai numărat academicienii Nicolae Panin și Gheorghe Păun, regizorii Elisabeta Bostan, Dan Pița, Laurențiu Damian și Șerban Marinescu, actorul Mircea Diaconu, vicepreședinte al Comisiei pentru Cultură și Educație din Parlamentul European, realizatoarea TV Lucia Hossu Longin și profesorii universitari Mircea Beuran și Șerban Valeca. Au fost invitați, de asemenea, elevi de la mai multe licee argeșene care au avut rezultate remarcabile la olimpiadele școlare.

Published in SOCIAL

Sâmbătă, 22 iulie, la ora 11, în Parcul Goleștilor, va avea loc lansarea oficială a proiectului Respect pentru valorile Naționale, inițiativă a CJ Argeș cărora li s-a alăturat o serie de personalități naționale și din Argeș precum prof univ dr Mircea Beurean, Acad Nicolae Panin, acad. Răzvan Teodorescu, Acad. Eugen Simion, Acad. Gheorghe Păun, realizatoarea TV Lucia Hossu Longin, regizorul Dan Necșulea, regizor și scenarist Dan Pița, regizorii Elisabeta Bostan, Laurențiu Damian, Șerban Marinescu, Dorel Vișan, jurnalistul Bogdan Ficeac sau europarlamentarul și actorul Mircea Diaconu, membri ai Comitetului de Execelență pentru Argeș și olimpici argeșeni.

Proiectul are legătură și cu celebrarea Centenarului de la Unirea din 1918.

Vrem să începem o acțiune civică, în parteneriat cu instituțiile publice. Sub înaltul patronaj al Academiei Române, alături de CJ Argeș, vrem să începem acest proiect, Respect pentru valorile naționale, un proiect care vine în întâmpinarea unei necesități pentru tânăra generație și nu numai de a reconstitui acest respect pentru valorile naționale, de a consolida identitatea națională și de a reveni la acel sentiment de comuniune națională în jurul unor valori comune. Sunt nenumărate exemple de mari personalități care au rămas într-o oarecare uitare. Sunt mari evenimente de care nu ne mai amintim. După Revoluție a fost un avânt de demitizare, dar am trecut dintr-o extremă în alta. Nu mai avem repere care să rămână ca exemple pentru tinerele generații, repere de normalitate într-o țară care își caută drumul către o minimă normalitate și democrație. În patria noastră, și în discuțiile cu prietenii, cu cunoștinețele, și în mediul online, a cam perioada în care ne era rușine că suntem români. - Bogdan Ficeag, jurnalist

Este una din direcțiile pe care le urmărim și felul în care elevii învață istoria. Ne interesează revitalizarea taberelor școlare, dar axate pe anumite profiluri. Pe măsură ce alături de această inițiativă vor veni mai multe inițiative, vom avea și acea forță necesare să influențăm și programele școlare. Dacă la școală nu înveți trecutul, riști să repeți greșelile. Trebuie să învățăm cine suntem cu adevărați. Acest program este orientat mai ales către tânara generație care să preia această moștenire culturală și să o ducă mai departe - Bogdan Ficeag.

 

Ne adresăm tinerii generații în primul rând pentru a cunoaște valorile naționale. Am constatat că există un deficit în școli în acest sens. Dacă copii vor cunoaște, vor avea și respect - Dan Manu, președinte CJ Argeș

Vine un timp al coacerii lucrurilor. Subiectele acestea sunt mai vechi în fiecare din noi. Aflu de la cetățeni că sunt nemulțumiți. Eu ca părinte și bunic sunt nemulțumit la rândul meu. Vine un timp când nu se mai poate. Este aberant ce se întâmplă. Este o diluare veselă, victoriasă. Fără aceste repere, ești un nimeni. Poți fi eficient, genial, dar nu exiști dacă nu ai identitate, nu ai aceste repere.

Sigur, istoria se întâlnește cu propaganda. Dar nu despre asta vorbim. Nu despre romanțare. Chiar mă întrebam: Ștefan cel Mare, jos pălăria. Nimeni nu și-a pus problema că avea și el probleme umane. E vorba de o conștiință de sine a cetățeanului, a nației.

Aceste repere există, dar sunt nefolosite. Sunt dovezi ale unei civilizații românești. În clipa în care începem să introducem în conștiința publică acest pachet e simplu. Dacă Nilul a făcut Egiptul, Dunărea a făcut civilizația europeană.

 

La un moment dat am plecat în Finlanda la un festival de teatru și știam foarte puțin. Am luat de la Ambasadă o carte pe care am citit-o în avion. Un spațiu cu 3-4 milioane de locuitori, mai mare decât România, permament un câmp de bătălie cu diverse țări. Până când un grup de intelectuali au stat la masă și au făcut un tratat al limbii lor. S-a creat prin acest efect senzația și conștiința de nație, în jurul limbii. Apoi au avut și ei o pretenție. Rușii îi stăpâneau atunci. S-au dus la țar și au pus pe masă dovada. Dacă nu pui pe masa cuiva o dovadă, nu poți funcționa. Și țarul le-a dat o cvasi-autonomie, după care au urmat 100 de ani de liniște. În fața parlamentului este statuia acestui țar din acest motiv.

Avem și noi nevoie de 100 de ani de liniște. Să intre aceste valori în conștiința poporului. Avem o șansă, cred că nu singura. E limpede sper că vor veni către această inițiativă oameni de peste tot. E bine că e argeșean, că a plecat de aici, dar sper să devină cu adevărat națională. Citim peste tot Cărtărescu, am văzut ce cărți erau traduse de România: Mircea Cărătrescu, Cătălin Avramescu erau în top. Marin Preda nu există în acest top - Mircea Diaconu.

 

 

 

 

Published in SOCIAL

Vineri, 9 iunie, Muzeul Golești a fost locul de întâlnire al unui grup de personalități, oameni de afaceri și de cultură. Gazde le-au fost președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, și ministrul Cercetării și Inovării, Șerban Valeca, și conducerea Centrului Cultural Județean Argeș,. Au venit la Golești academicianul Nicolae Panin, șeful secției de Științe Geonomice a Academiei Române, pictorul Sorin Ilfoveanu, jurnalistul Bogdan Ficeac, preotul Alexandru Pahonțu (toți argeșeni), regizorul și scenaristul de film pentru copii Elisabeta Bostan, actrița Maria Ploae, regizorii Șerban Marinescu, Dan Pița, Nicolae Mărgineanu, Cătălin Mitulescu.
Locația nu a fost întâmplător aleasă, întâlnirea, al cărei scop a fost coagularea unui grup de inițiativă pentru redescoperirea valorilor naționale, desfășurându-se în beciul Conacului Goleștilor, un spațiu neconvențional, dar încărcat de istorie.
În cuvântul de bun venit, președintele Dan Manu a motivat necesitatea acestui demers prin faptul că ”generația tânără trebuie să își cunoască valorile, să descopere ce ne leagă ca neam.” ”Sunt născut pe aceste meleaguri și de mic copil, așa cum era specificul zonei Muscelului, aveam o masă rotundă, cu trei picioare, în jurul căreia se aduna toată familia. Aparent, un gest obișnuit, însă încărcat de profunde semnificații, masa rotundă reprezintă unitate, fiecare picior fiind în fapt cei 7 ani de acasă, educația primită în sânul familiei, cultura și credința. Tocmai de aceea, prin acest demers dorim să redescoperim aceste principii tradiționale, să le transmitem copiilor noștri și generațiilor viitoare cultura, educația și credința națională.”
Ministru Cercetării și Inovației, Șerban Valeca, a salutat inițiativa și le-a mulțumit celor prezenți pentru implicare și pentru că au ales Argeșul și Muzeul Golești ca punct de plecare al acestui proiect de nivel național: ”De ce Argeș și de ce Golești – pentru că aici se află prima școală din Țara Românescă, pentru că în aceste locuri au trăit Goleștii pașoptiști și Brătienii României moderne, pentru că ne dorim redarea mândriei naționale, a patriotismului, aducerea în prim plan a oamenilor de valoare din varii domenii, de la știință la cultură.”

“Trebuie ca fiecare, în domeniul său, să fie de folos generațiilor viitoare”
”Mă simt foarte onorată și doresc să îi felicit pe cei care s-au gândit la acest demers. Am făcut tot ceea ce mi-a stat în putință, în domeniul meu, al filmului pentru copii, astfel încât tânăra generație să crească frumos, demnă și mândră. Trebuie ca fiecare, în domeniul său, să fie de folos generațiilor viitoare, contează ce lăsăm în urma noastră. Aș dori ca în fiecare orășel, în fiecare comună, să se înființeze centre de cultură, multifuncționale, pentru copii și tineret. Trebuie să sperăm și să construim, să ne adunăm tineretul, să atragem copiii spre a se educa, să le vorbim despre Creangă, despre artă, despre istorie. Pentru unii, poate sunt lucruri banale, însă foarte necesare. Fiecare putem deschide o portiță, o cărare, să sprijinim aceste lucruri. Conștiința noastră nu trebuie să fie apăsată de faptul că nu am făcut ceva pentru această țară și pentru copiii ei. Să nu uităm că valoarea nu are vârstă, iar respectul pentru valori trebuie cultivat cu credință și răbdare” – a spus regizorul și scenaristul de film pentru copii Elisabeta Bostan.

”Respect, protejare și promovare a valorilor naționale” este premiza acestui demers, în urma aceste prime întâlniri desprinzându-se deja câteva propuneri, printre care înființarea unor centre de cultură multifuncționale pentru copii și tineret, a unei școli de film pentru copii, expoziții și festivaluri dedicate tinerei generații, workshopuri pe diferite domenii la care să participe atât tineri căt și personalități naționale.
Chiar dacă nu au fost prezenți, din motive obiective, s-au alăturat acestei inițiative și omul de televiziune Lucia Hossu Longin, europarlamentarul și actorul Mircea Diaconu, maestrul Dorel Vișan academicienii precum și Răzvan Theodorescu și Eugen Simion. De asemenea sunt așteptate să se alăture acestei inițiative și alte personalități din diverse domenii care reprezintă valori naționale.

Published in SOCIAL