Sâmbătă, 25 Noiembrie 2017

Astăzi, președintele Klaus Iohannis a cerut Curții Constituționale să constate neconstituționalitatea legii prin care statul este obligat să achiziționeze domeniul Brătienilor (Vila Florica). Cu toate acestea, Vila Florica va fi cumpărată de către statul român, prin Ministerul Culturii, chiar luni, conform unor surse de la ministerul culturii și de la moștenitori. Luni ar urma să fie semnat actul notarial prin care se va perfecta vânzarea Domeniului Brătienilor către ministerul Culturii, a confirmat aceste informații, pentru proargeș.ro și Nicolae Brânzea, unul dintre moștenitori. Conform unui răspuns al ministerului Culturii, domeniul ar urma să fie cumpărat prin exerictarea dreptului de preemțiune de către minister contra sumei de 1.8 milioane de euro.

Mai exact, este vorba despre 1.820.000 de euro. Din această sumă, moștenitorii vor returna sub formă de donație 20 de mii de euro pentru reparații la acoperiș și încă 25 de mii de euro sub formă de burse pentru elevii dotați din Argeș, așa cum a declarat Nicolae Brânzea la Culisele puterii, moderată de directorul Proarges.ro Mircea Sărărescu în urmă cu o lună.

Exclusiv! Nicolae Brânzea a dezvăluit cu cât va fi cumpărată Vila Florica și când

În acest context, legea contestată de Klaus Iohannis nu își mai are niciun efect, nici măcar dacă ar fi fost promulgată. În cel mai bun caz, ar fi generat un precedent, altfel bun, în contextul în care statul a refuzat de-a lungul timpului cu obstinație să cumpere de la moștenitorii de drept imobile istorice de o însemnătate deosebite, indiferent că vorbim de minister, consilii județene sau locale. Statul în general, a preferat să plătească, de multe ori unor samsari, sume de alte multe ori umflate, pe retrocedări. De altfel, Vila Florica este singura clădire monument istoric pe care Ministerul Culturii a achiziționat-o în ultimii trei ani cel puțin. Pentru noi, argeșenii, și din perspectiva centenarului Marii Uniri, nu poate însemna decât un mare plus.

Published in SOCIAL

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat joi, 9 noiembrie a.c., decretul privind promulgarea Legii pentru completarea Legii nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române.
Potrivit legii, jandarmii vor putea să aibă asupra lor și să folosească arme cu tranchilizante și dotări similare împotriva animalelor periculoase. Totuși, nu toți jandarmii vor putea să folosească astfel de arme, iar scopurile folosirii lor sunt strict prevăzute de proiect.
Jandarmii vor avea voie să dețină arme tranchilizante și alte dispozitive similare pentru a apăra alte persoane de pericolul pe care-l prezintă animalele și pentru a le imobiliza.
Jandarmii desemnaţi cu tranchilizarea animalelor sălbatice care coboară în oraşe şi devin un pericol pentru oameni, vor fi trimişi la studii veterinare. Proiectul de lege a fost iniţiat de zeci de parlamentari de la PSD şi ALDE, dar şi de doi senatori PNL.


Conform unui alt proiect proiect de legea aflat în dezbeterea, jandarmii vor putea opri mașini în trafic, vor putea face percheziții fără mandat și vor putea chema cetățeni la audieri.
De departe, cea mai importantă competență este cea de poliție judiciară pentru infracțiunile constantate pe timpul executării misiunii (apărarea ordinii și liniștii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, a proprietății publice și private, protecția instituțiilor fundamentale ale statului și combaterea actelor de terorism).

 

Published in SOCIAL

Vicepreședintele ALDE Andrei Gerea critică gestul președintelui Klaus Iohannis de a ataca la Curtea Constituțională legea prin care statul este obligat să cumpere Domeniul Florica, pentru a rămâne în administrarea autorităților.
Vă readuc aminte că această lege a fost adoptată în unanimitate în Camera Deputaților, for decizional. Adică inclusiv de parlamentarii USR și PNL, susținătorii domnului Iohannis. În mod surprinzător, nu l-am văzut pe Klaus Iohannis având aceleași porniri de constituționalitate în afacerea de 11 milioane de euro numită Cumințenia Pământului.
Sigur, Brâncuși și creația sa ar merita mult mai multă atenție în România, dar ceea ce a făcut guvernul Cioloș, cu acea strângere de fonduri din partea populației, mirosea a sistem CARITAS organizat chiar de stat.
Dl. Iohannis nu a făcut nimic atunci când "guvernul său" dădea ordonanțe peste ordonanțe, nici când nu se mai știa ce s-a întâmplat cu banii dați de cetățeni, nici cum s-a ajuns la suma de 11 milioane de euro. În schimb, dl Iohannis, ajuns președinte al României din postura de președinte al PNL, susținut și acum de PNL, a atacat o lege prin care se salvează un bun de patrimoniu național în contextul aniversării centenarului de la Marea Unire. Și poate cel mai puternic simbol a ceea ce a înseamnat familia Brătienilor, cu rol determinant în realizarea Marii Uniri și a României moderne, și istoria liberală.
Dl. Iohannis, se vede treaba, nu știe și nu dă doi bani pe istoria adevăratului PNL! Tot așa cum nici cei din PDL care au pus mâna pe acest partid nu dau doi bani pe istoria adevăratului PNL. Este o dovadă clară că cei care au pus mâna pe PNL au făcut-o nu de dragul istoriei, ci pentru a avea o etichetă, iar dl Iohannis face parte dintre ei.
Altfel, așteptăm și reacția președintelui PNL Ludovic Orban care, după cum vedem, este gata oricând să își rupă cămașa de pe el pentru națiune, a afirmat chestorul Camerei Deputaților, Andrei Gerea.
Vicepreședintele ALDE a mai subliniat că, din fericire, indiferent ce decizie va emite Curtea Constituțională, Domeniul Florica va fi achiziționat de stat prin ministerul Culturii care, între timp, cu acceptul guvernului PSD-ALDE, și-a anunțat exercitarea dreptului de preemțiune și a și ajuns la un acord cu moștenitorii de drept. Ministerul și moștenitorii au căzut de acord că luna aceasta urmează să se încheie și achiziționarea, contra sumei de 1.8 milioane de euro.

Published in POLITIC

PNL Argeș a remis un comunicat de presă în care aruncă vina pe proasta scriere a textului de lege de către social-democrați, cei care au inițiat proiectul de lege pentru achiziționarea de către stat a Vilei Florica. Din acest motiv, susțin liberalii, Klaus Iohannis ar fi fost obligat să conteste astfel această lege la CCR.

PNL Argeş, prin grupul său de consilieri judeţeni, acum câteva luni, a propus, printr-o iniţiativă în Consiliul Judeţean Argeş, achiziţionarea ansamblului cultural Vila Florica din Stefăneşti de către Ministerul Culturii şi identităţii naţionale în anul Centenarului Marii Uniri, din fondurile aprobate pentru obiective de interes naţional – monumente legate de evenimentele Marii Uniri.
Deşi am atras atenţia că demersul privind actul legislativ promovat de PSD nu va fi dus la bun sfârşit, având şi avizul negativ al Ministerului Culturii, liderii PSD s-au lăudat că “ei au rezolvat problema”.
Astăzi constatăm că preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a fost obligat să o trimită spre analiză la Curtea Constituţională, constatând că formularea legislativă nu respectă cerinţele constituţionale.
Având în vedere această situaţie, ne exprimăm regretul că acestă clădire - simbol a judeţului Argeş şi a României a ajuns un motiv de joacă pentru oamenii politici din Parlamentul României.
Comunicatul PNL este plin de manipulări populiste. În primul rând, dacă legea era prost elaborată, de ce au votat-o inclusiv cei din PNL, în frunte cu Dan Bica? În al doilea rând, proiectul de lege a fost în dezbatere publică. Dacă era ceva de modificat, iar liberalii erau atât de inteligenți, ar fi trebuit să vină cu modificări la textul proiectului. Și, în al treilea rând, Klaus Iohannis putea să întoarcă legea către Parlament, pentru a se face corecturile de rigoare. De regulă, atunci când președintele vrea să împiedice o lege adoptată de Parlament, mai întâi o retrimite la dezbatere și vot pentru analiză. Abia în cazul în care Parlamentul o adoptă într-o formă identică formei inițiale, fără a fi modificată, președintele o atacă la CCR, pentru că nu o mai poate întoarce în Parlament. Or, în cazul acestei legi, președintele Iohannis a înaintat direct atac de neconstituționalitate la Curtea Constituțională! Or dl Miuțescu habar nu au despre această practică ori minte!

Cu toate acestea, nu vom abandona lupta şi vom căuta soluţiile legale şi constituţionale pentru ca Vila Florica să rămână obiectiv cultural de interes în judeţul Argeş - se arată în comunicatul PNL Argeș, mai scriu liberalii. Și anume, ce vor face liberalii cu exactitate? Cum se vor mai osteni? Noi îi sfătuim să citească Proarges.ro, zilele acestea! Vor vedea de ce!

Published in POLITIC

Incredibil! Klaus Iohannis, a sesizat CCR în privința legii în baza căreia domeniul Florica urmează să fie achiziționat de stat! În acest fel, președintele Iohannis, susținut de PNL, ex președinte al PNL, se opune practic unei legi care salvează un imobil istoric de o însemnătate uriașă pentru PNL, pentru Argeș și pentru România.
Această lege a fost iniațiată de PSD și a fost votată în unanimitate în Camera Deputaților, inclusiv de către parlamentari ai USR și ai PNL, ba chiar PNL a dat comunicate de presă triumfătoare după adoptarea legii.
Trebuie menționat însă că, și dacă această lege ar fi declarată neconstituțională, Ansamblul Florica tot va fi cumpărat de ministerul Culturii, care a și ajuns la un acord cu moștenitorii pentru cumpărarea domeniului. Negocierile au fost finalizate în cursul lunii trecute pentru suma de 1.8 milioane de euro, din care moștenitorii vor dona 20 de mii de euro pentru reparații la acoperiș și încă 25 de mii de euro sub formă de burse pentru elevii dotați din Argeș.
Conform unui răspuns al ministerului Culturii, luna aceasta va fi perfectat și contractul de vânzare - cumpărare între stat și moștenitorii de drept ai marii familii a Brătienilor. Conform aceluiași răspuns dat în exclusivitate Absolut tv, Vila Florica este singura clădire de patrimoniu din țară pentru care ministerul Culturii și-a exercitat dreptul de preemțiune.

Video! Legea pentru cumpărarea Vilei Florica, adoptată în unanimitate

Exclusiv! Nicolae Brânzea a dezvăluit cu cât va fi cumpărată Vila Florica și când

Iată însă textul prin care Klaus Iohannis lovește în cel mai mare simbol al istoriei PNL. Da, același Klaus Iohannis devenit faimos pentru cele 6 case cumpărate din salariul de profesor sau de primar al Sibiului, din care una pierdută de familie instanța stabilind definitiv și irevocabil căa obținut prin uz de fals şi trebuie să dea statului 320.000 de euro, Sigur, nu trebuie să își facă griji, va mai primi una la schimb din partea statului, prin RAAPPS, ca fost președinte, după finalizarea mandatului.

 

Domnului Valer DORNEANU
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

În temeiul dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, formulez următoarea

SESIZARE DE NECONSTITUŢIONALITATE
asupra
Legii privind achiziționarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu - Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, de către Ministerul Culturii și Identității Naționale

Legea supusă controlului de constituționalitate are ca obiect de reglementare achiziționarea de către Ministerul Culturii și Identității Naționale a Ansamblului conacului Brătianu - Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, în care funcționează Centrul de Cultură „Brătianu”, cu fonduri de la bugetul de stat. Ministerul este autorizat să realizeze procedura de achiziție, conform legislației în vigoare. Totodată, se prevede că Centrul de Cultură „Brătianu” își va continua activitatea în acest imobil, sub autoritatea Consiliului Județean Argeș.
Având în vedere obiectul de reglementare, precum și conținutul normativ, considerăm că Legea privind achiziționarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu – Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, de către Ministerul Culturii și Identității Naționale contravine prevederilor art. 1 alin. (4) și (5), art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 44 și art. 61 alin. (1) din Constituție și, în consecință, este neconstituțională în ansamblul său pentru motivele prezentate mai jos.
Legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relații sociale generale, fiind, prin esența și finalitatea ei constituțională, un act cu aplicabilitate generală. Or, în măsura în care domeniul de incidență al reglementării este determinat concret, dată fiind rațiunea in personam/ut singuli a reglementării, legea dobândește un caracter individual, fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcție de încadrarea lor în ipoteza normei ci, de plano, într-un singur caz, prestabilit fără echivoc. În acest sens este și jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 600/2005 cu privire la constituționalitatea Legii pentru reglementarea situației juridice a unor bunuri care au aparținut fostului suveran al României, Mihai I, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.060 din 26 noiembrie 2005; Decizia nr. 970/2007 referitoare la sesizarea asupra neconstituționalității Legii privind atribuirea unei locuințe generalului în retragere Marin Lungu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 22 noiembrie 2007; Decizia nr. 574/2014 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 216/2008 privind transmiterea cu titlu gratuit a unui pachet de 1.369.125 de acțiuni deținute de stat la Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” - S.A. Constanța, reprezentând 20% din capitalul social, către Consiliul Local al Municipiului Constanța, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014).
Obligativitatea respectării caracterului normativ al legii a fost ridicată la nivel de principiu de către instanța constituțională prin Decizia nr. 600/2005. Astfel, chiar în absența unei prevederi prohibitive exprese, este de principiu că legea are, de regulă, caracter normativ, natura primară a reglementărilor pe care le conține fiind dificil de conciliat cu aplicarea acestora la un caz sau la cazuri individuale. De asemenea, Curtea Constituțională a evidențiat dreptul incontestabil al legiuitorului de a reglementa anumite domenii particulare într-un mod diferit de cel utilizat în cadrul reglementării cu caracter general sau, altfel spus, de a deroga de la dreptul comun, însă, în ipoteza în care reglementarea specială, diferită de cea constitutivă de drept comun, are caracter individual, fiind adoptată intuitu personae sau vizând un bun privit ut singuli, „ea încetează de a mai avea legitimitate, dobândind caracter discriminatoriu și, prin aceasta, neconstituțional. [...]” (Decizia Curții Constituționale nr. 600/2005).
Totodată, în ceea ce privește sfera interesului, ca element definitoriu al tipului de act de putere publică, în opinia Curții Constituționale „dacă scopul încheierii unui/unei contract/acord/convenții vizează interesul părților, scopul legiferării, în orice cadru constituțional, vizează un interes general al societății. Din această perspectivă, aprobarea unui/unei contract/convenții prin lege nu corespunde finalității constituționale a activității de legiferare ca activitate prin care se exercită puterea de stat, dat fiind că scopul contractului - act individual - vizează doar părțile și interesele determinate ale acestora, în timp ce legea - act cu aplicabilitate eminamente generală - vizează societatea în general, reglementarea unei sfere cât mai largi de raporturi juridice în cadrul și în interesul societății.” (Decizia Curții Constituționale nr. 494/2013 cu privire la admiterea obiecției de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea Memorandumului de înțelegere încheiat între statul român și The Rompetrol Group N.V., semnat la București la 15 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 21 decembrie 2013).
Nu în ultimul rând, analizând dispozițiile unei legi prin care se atribuia o locuință unei persoane determinate, Curtea a precizat faptul că prin lege nu se poate dispune într-un domeniu ce intră în competența de reglementare a organelor administrației publice, iar nu a Parlamentului, care nu legiferează cu privire la drepturi cu caracter individual (Decizia Curții Constituționale nr. 970/2007).
Or, scopul legii deduse controlului de constituționalitate nu vizează un interes general al societății, ci crearea premiselor încheierii unui contract cu titlu oneros între o entitate publică individualizată și o entitate nedeterminată în vederea achiziționării unui bun imobil individual determinat (ale cărui date de identificare sunt prevăzute la art. 1 alin. (2) din lege). De vreme ce domeniul de incidență este determinat concret, dată fiind reglementarea intuitu personae/bun privit ut singuli, Legea privind achiziționarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu - Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, de către Ministerul Culturii și Identității Naționale are caracter individual și încalcă astfel dispozițiile art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1) și ( 2) și art. 61 alin. (1) din Constituție.
Singura posibilitate de legiferare cu privire la un bun privit ut singuli este situația particulară a terenurilor ce fac obiectul exclusiv al proprietății publice a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, ce pot fi transferate din domeniul public al statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale prin legea organică de modificare a legii organice prin care terenul a fost declarat obiect exclusiv al proprietății publice. Astfel, instanța de contencios constituțional a stabilit că în această ipoteză nu își găsesc aplicabilitate considerentele reținute în jurisprudența Curții, potrivit cărora legile astfel adoptate ar fi neconstituționale întrucât ar avea caracter individual. Prin urmare, „în situația de principiu enunțată Curtea reține că dispozițiile art. 1 alin. (4), art. 4 alin. (2) și art. 16 alin. (1) din Constituție nu sunt incidente.” (Decizia Curții Constituționale nr. 406/2016 referitoare la admiterea obiecției de neconstituționalitate a Legii privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A., în domeniul public al orașului Teiuș și în administrarea Consiliului Local al Orașului Teiuș, județul Alba, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 15 iulie 2016).
Or, legea supusă controlului de constituționalitate prevede faptul că un imobil ut singuli se achiziționează de către Ministerul Culturii și Identității Naționale, din fonduri de la bugetul de stat, de la un vânzător neprecizat în cuprinsul actului normativ. Întrucât din această lege nu rezultă faptul că bunul se află în proprietatea publică a statului sau a unei unități administrativ teritoriale sau ar fi obiect exclusiv al proprietății publice urmărindu-se transferul acestui drept de proprietate publică între titulari diferiți, legii supuse controlului de constituționalitate nu i se pot aplica argumentele Deciziei Curții Constituționale nr. 406/2016, mai sus citată. Așadar, legea supusă controlului de constituționalitate nu se înscrie în ipoteza permisă prin această decizie, deoarece dreptul de proprietate asupra bunului este un drept de proprietate privată, iar operațiunea juridică nu este un transfer al proprietății publice, ci o autorizare în vederea achiziționării.
În raport cu obiectul de reglementare, respectiv instituirea în sarcina Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale a obligației de a achiziționa un bun imobil monument istoric, legea contravine și principiului separației și echilibrului puterilor în stat, prevăzut la art. 1 alin. (4) din Constituție. În opinia noastră, această soluţie legislativă - ce poate echivala cu o imixtiune în competențele puterii executive, abilitată să acționeze în cadrul procedurii stabilite de Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, reprezentată în acest caz de Ministerul Culturii și Identității Naționale - nu îndeplineşte nici exigențele privitoare la stabilitatea, previzibilitatea și claritatea normelor juridice, izvorâte din dispozițiile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală.
Dincolo de faptul că prin legea supusă controlului de constituționalitate se reglementează cu privire la achiziționarea unui bun imobil privit ut singuli, aceasta vizează și un bun încadrat în lista monumentelor istorice. Ansamblul conacului Brătianu – Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, este încadrat în lista monumentelor istorice din județul Argeș, ca monument istoric clasa A, având codul AG-II-m-A-13805.01.
În ceea ce priveşte transmiterea dreptului de proprietate, monumentelor istorice li se aplică regimul juridic special prevăzut de Legea nr. 422/2001. Conform art. 4 alin. (1) din Legea nr. 422/2001, monumentele istorice fie aparțin domeniului public sau privat al statului, al județelor, orașelor sau comunelor, fie sunt proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice. Printr-o formulă imperativă, alin. (3) al aceluiași articol prevede că monumentele istorice aparținând domeniului privat pot face obiectul circuitului civil în condițiile stabilite de această lege. Tot printr-o normă imperativă, la alin. (4) al art. 4 din legea sus-citată se prevede că monumentele istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat pot fi vândute numai în condițiile exercitării dreptului de preempțiune ale statului român, prin Ministerul Culturii, pentru monumentele istorice clasate în grupa A, sau prin serviciile publice deconcentrate ale acestuia, pentru monumentele istorice clasate în grupa B, ori al unităților administrativ-teritoriale, după caz, sub sancțiunea nulității absolute a vânzării. Așadar, atunci când proprietarii, persoane fizice sau juridice de drept privat, intenționează să vândă monumente istorice, aceștia transmit serviciilor publice deconcentrate ale Ministerul Culturii înștiințarea privind intenția de vânzare, însoțită de documentația stabilită prin ordin al ministrului culturii. Serviciile publice deconcentrate ale Ministerul Culturii transmit ministerului înștiințarea, documentația și propunerea de răspuns, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea acestora. Termenul de exercitare a dreptului de preempțiune al statului este de maximum 25 de zile de la data înregistrării înștiințării, documentației și a propunerii de răspuns la Ministerul Culturii sau, după caz, la serviciile publice deconcentrate ale Ministerul Culturii. Titularii dreptului de preempțiune vor prevedea în bugetul propriu sumele necesare destinate exercitării dreptului de preempțiune, iar valoarea de achiziționare se negociază cu vânzătorul. În cazul în care ministerul sau serviciile publice deconcentrate ale acestuia nu își exercită dreptul de preempțiune în termenul legal, acest drept se transferă autorităților publice locale, care îl pot exercita în maximum 15 zile. Comunicările privind neexercitarea dreptului de preempțiune au termen de valabilitate pentru întregul an calendaristic în care au fost emise, inclusiv pentru situațiile în care monumentul istoric este vândut de mai multe ori.
Din analiza regimului juridic al transferului dreptului de proprietate asupra monumentelor istorice aflate în proprietatea privată a unei persoane juridice sau fizice rezultă că, în considerarea importanței bunului pentru societate, statul/unitatea administrativ-teritorială are un drept de preempțiune la achiziționarea respectivului bun. Or, dreptul de preempțiune, ca drept potestativ patrimonial, este incompatibil cu instituirea unei exclusivități prin stabilirea unei obligații sau unui drept la achiziționarea bunului, întrucât în manifestarea de voință cu privire la exercitarea acestui drept titularii beneficiază de putere discreționară. Așadar, în calitate de autoritate publică centrală cu rol de punere în executare a legii, Ministerul Culturii și Identității Naționale nu numai că are pârghiile necesare în vederea achiziționării bunului prevăzut la art. 1 din legea criticată dar, în temeiul art. 4 din Legea nr. 422/2001, acesta este și obligat să se pronunțe în cadrul procedurii stabilite de această lege dacă înțelege sau nu să se prevaleze de exercitarea dreptului de preempțiune. În acest context, referitor la legea dedusă controlului de constituționalitate, învederăm că la prima Cameră competentă (Senatul), Comisia pentru cultură și media a avizat negativ legea, motivat de faptul că procedura de exercitare a dreptului de preempțiune de către Ministerul Culturii și Identității Naționale este reglementată prin lege, iar la Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, reprezentantul Ministerului Culturii și Identității Naționale, prezent la lucrările Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, în legătură cu oportunitatea reglementării a precizat faptul că ministerul nu susține adoptarea inițiativei legislative.
Mai mult, din interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 422/2001 rezultă și necesitatea stabilirii formei de proprietate în care ar urma să intre bunul după achiziționare. Or, legea criticată nu precizează în mod explicit care va fi regimul juridic aplicabil imobilului întrucât, nemaifiind în proprietatea privată a unei persoane fizice, monumentul istoric în cauză poate aparține fie domeniului public, fie celui privat al statului. O asemenea clarificare era imperios necesară, mai ales din perspectiva instituirii dreptului de administrare. Imprecizia legii afectează și din această perspectivă principiul stabilit de art. 1 alin. (5) al Constituției.
Pentru toate aceste argumente, legea dedusă controlului de constituționalitate contravine principiului separației și echilibrului puterilor în stat prevăzut în art. 1 alin. (4) din Constituție, intrând în sfera de competență a autorității executive – unica autoritate publică cu atribuții în organizarea executării legilor, prin adoptarea actelor cu caracter administrativ. Totodată, legea criticată încalcă și principiul legalității, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, ignorând normele speciale aplicabile în mod imperativ monumentelor istorice, în lipsa unei derogări exprese de la aplicarea dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 422/2001.
Instituirea exclusivității pentru Ministerul Culturii și Identității Naționale la achiziționarea bunului prevăzut la art. 1 din legea criticată este echivocă. Aceasta poate fi privită fie ca un drept, fie ca o obligație pentru minister, după cum manifestarea de voință a acestuia în ceea ce privește intenția de cumpărare a bunului coincide sau nu cu manifestarea de voință ce ar fi exprimată în exercitarea dreptului de preempțiune.
Astfel, în ipoteza în care Ministerul Culturii și Identității Naționale ar dori să cumpere monumentul istoric, norma de la art. 1 din legea dedusă controlului de constituționalitate poate fi interpretată ca un drept exclusiv instituit în favoarea acestuia. Or, un asemenea drept exclusiv stabilit prin lege presupune în mod corelativ obligația vânzătorului de a vinde exclusiv ministerului, dreptul de dispoziție al titularului dreptului de proprietate fiind restrâns în mod nejustificat. Așadar, acesta nu va putea înstrăina bunul către un alt subiect de drept dacă nu se ajunge la încheierea unui contract translativ de proprietate între titularul dreptului de proprietate și Ministerul Culturii. În plus, în lipsa unui termen legal în cadrul căruia ministerul ar trebui să își exercite această exclusivitate, obligația vânzătorului apare ca perpetuă.
Pe de altă parte, în ipoteza în care Ministerul Culturii și Identității Naționale nu ar dori să cumpere monumentul istoric, norma de la art. 1 din lege poate fi interpretată ca instituind o obligație în sarcina ministerului. Această obligație creează un avantaj pentru vânzător, care va avea certitudinea unui cumpărător și obținerea unui preț, pentru care nu mai este prevăzută expres obligativitatea expertizării în vederea stabilirii valorii bunului și negocierea (simpla trimitere din art. 4 al legii criticate la „procedura de achiziție, conform legislației în vigoare”, apare cu atât mai echivocă). Din această perspectivă, în raport cu alți proprietari, persoane fizice sau juridice de drept privat, ce intenționează să înstrăineze monumentele istorice pe care le dețin, acest avantaj al proprietarului imobilului ce face obiectul legii criticate, este discriminatoriu, întrucât primii vor rămâne în continuare obligați la parcurgerea procedurii preempțiunii, prevăzute de Legea nr. 422/2001.
În esență, ignorând normele de tehnică legislativă, reglementarea este confuză, fiind susceptibilă de abordări diametral opuse, aspect de neconceput ca rezultat al activității legislative. Dintr-o primă perspectivă, aceasta poate conduce la o limitare a dreptului de proprietate, astfel cum este reglementat la art. 44 din Constituție. Din perspectiva diametral opusă, legea apare ca având un vădit caracter discriminatoriu cu afectarea art. 4 alin. (2) și art. 16 alin. (1) din Constituție.
În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteți sesizarea de neconstituționalitate și să constatați că Legea privind achiziționarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu – Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, de către Ministerul Culturii și Identității Naționale este neconstituțională în ansamblul său.

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
KLAUS-WERNER IOHANNIS
Președinte

Klaus Iohannis

Published in POLITIC

Mihai Tudose și Liviu Dragnea și-au dat mâna după conferința de presă de la sediul din Kiseleff prin care au anunțat deciziile Comitetului Executiv. Dragnea a pornit și războiul împotriva lui Klaus Iohannis, căruia i-a transmis să nu mai facă niciun comentariu despre PSD atâta timp cât nu este membru al acestui partid. El l-a acuzat pe președinte de implicare politică. Mai mult, Dragnea a transmis și că PSD nu se teme nici măcar de presiunile opoziției, care "nu este o opoziție politică".

În cadrul ședinței Comitetului Executiv de vineri al PSD au fost votați miniștrii propuși în locul celor demisionari. Este vorba despre Felix Stroe la Ministerul Transporturilor, Paul Stănescu la Ministerul Dezvoltării și Marius Nica la Ministerul Fondurilor Europene. Cea de a patra persoană de care dorea să se despartă şeful executivului, Viorel Ilie, va rămâne în echipă, aşa cum doreşte ALDE.

Demisionara Sevil Shhaideh a primit un post de consilier de stat în Guvern, rămânând în zona de dezvoltare, în timp ce Rovana Plumb a primit conducerea comisiei de Afaceri Europene din cadrul Camerei Deputaților, în locul lui Victor Ponta. Adrian Țuțuianu va fi chestor al Senatului, în locul lui Paul Stănescu.

Despre Paul Stănescu, propus pentru Ministerul Dezvolatrii şi funcţia de viceprim-ministru, au apărut informaţii că ar fi vizat de un dosar al DNA. Paul Stănescu a ţinut însă, în prezenţa lui Liviu Dragnea, să clarifice situaţia: În viața mea nu am fost chemat de o instituție a statului, nu am dat cu subsemnatul, cum spun unii colegi de-ai mei, nu știu despre ce vorbiți. Chiar nu știu despre ce vorbiți.

Noile propuneri vor fi trimise la Palatul Cotroceni, cel mai probabil, luni.
Published in POLITIC

În fiecare an,la data de 13 septembrie se sărbătorește Ziua Pompierilor. În acestă zi atât de importantă pentru ei, ISU Argeș a primit drapelul de luptă de la președintele Klaus Iohannis. La Mausoleul ”Mormântul Ostaşului Necunoscut” din Parcul Carol al Capitaleia,avut loc astăzi festivitatea de celebrare a pompierilor din întreaga țară.Drapelele de luptă au fost înmânate pentru 11 unităţi din subordinea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, printre care și ISU Argeș.

Dincolo de simbolistica sa, Drapelul de Luptă este pentru fiecare militar o amintire a trecutului glorios şi totodată o stare de fapt, şi anume lupta continuă pe care pompierii o poartă pentru a învinge timpul, distanţele, propriile limite în salvarea de vieţi.

La finalul evenimentului a avut loc defilarea unui detașament de salvatori,echipați în ținuta de tradiție și a gărzilor de onoare ale inspectoratelor pentru situații de urgență care au primit drapele de luptă: Argeș,Alba, Bistrița-Năsăud, Brăila, Călărași, Constanța, Giurgiu, Gorj, Sălaj, Sibiu și Vâlcea.Vizibil emoționat Bogdan Olaru,inspectorul șef al ISU Argeș a declarat că s-au executat antrenamente intense pentru ca totul să decurgă bine. Deasemenea le-a transmis argeșenilor să aibă încredere în Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Cpt. Puică Nicolae”,deoarece vor face tot ce este posibil pentru a ajuta oamenii care se află în nevoie.

 

 

 

Published in SOCIAL
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a susținut, la București, că își dorește ca până la sfârșitul anului directiva muncitorilor detașați să fie reformată. Acest subiect delicat afectează mai ales muncitorii din estul Europei, inclusiv din România, care lucrează în statele din vest.
 

Principala miză a vizitei lui Macron a fost reformarea directivei muncitorilor detașaţi, iar cei doi șefi de stat și-au exprimat dorința de a ajunge la un acord în acest sens. Deși a vorbit despre condiții sociale și de salarizare mai bune pentru muncitorii din est, Macron a susținut în același timp introducerea unor îngrădiri, precum reducerea perioadei la un an, și a unui control mai riguros. Franța se plânge că acest plasarea pe alte piete a fortei de munca ieftine afectează muncitorii francezi. Macron vrea ca pentru o aceeaşi muncă prestată, să existe un acelaşi salariu, indiferent de unde vine angajatul.

 

Președintele francez Emmanuel Macron pare să fi obținut ce și-a propus de la România - acordul de principiu pentru reformarea directivei privind detașarea muncitorilor, care permite angajarea românilor la costuri mai reduse în Franța. Președintele român Klaus Iohannis a acceptat varianta potrivit căreia directiva nu ar fi destul de clară și suficient de bună și a subliniat că este de acord că prevederile trebuie să fie mai "eficiente" pentru toată lumea.

Vezi AICI declarația lui Klaus Iohannis cu privire la această temă
Published in POLITIC

Șeful Poliției Argeș a ales să se numere printre beneficiarii pensiilor speciale, uriașe. Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat astăzi decretul privind încetarea raporturilor de serviciu ale inspectorului șef al IPJ Argeș, Ionel Ispir, care, astfel, iese la pensie. De menționat că Ispir face parte dintr-un anumit val - mulți spun că este o curățare a oamenilor din sistem aduși de Traian Băsescu - de grei din ministerul de interne, ministerul apărării și justiție care ies la pensie pe ultima sută de metri în care încă mai este aplicabilă actuala formulă. Guvernul vrea să modifice legea pentru aceste pensii speciale care vor rămâne mari în raport cu celelalte pensii, dar nu vor mai fi indexate în raport cu creșterile salariale din sistem, ci cu rata inflației. 

 Ședința de guvern în care va fi făcută această modificare trebuia să aibă loc astăzi, dar a fost amânată pentru ziua de mâine.

Published in SOCIAL
Accidentul din Argeș în care și-au pierdut viața 3 militari, iar alți 10 au fost răniți a produs efecte și prima ședință a CSAT la care a participat și noul premier Mihai Tudose. Planul de înzestrare a Armatei pentru perioada 2017 - 2026 a fost retras de pe ordinea de zi. Președintele a afirmat că este nevoie ca documentul să fie adaptat  dorinței politice referitoare la alocarea a 2% din PIB pentru Apărare.  
 
Motivul invocat de președinte a fost nerespectarea acordului politic privind alocarea a 2% din PIB pentru Apărare. El a adăugat că a atras mereu atenția politicienilor că dotarea Armatei nu este una corespunzătoare, problemele fiind unele cunoscute. Iohannis a spus că se știa de proasta înzestrare a Armatei și că planul era ca ci 2% din PIB să fi utilizați și pentru înzestrare. El a spus că accidentul de la Dâmbovicioara a arătat de ce este nevoie de înzestrarea Armatei. 
Published in POLITIC