Sâmbătă, 24 Iunie 2017

Vești bune de la ADR Sud Muntenia. Conform directorului Liviu Mușat, Argeșul are 7 proiecte care vor primi finanțare pe axa destinată reabilitării obiectielor de patrimoniu istoric și cultural. Valoarea totală a contractelor va fi de 115 milioane de lei.

Cele 7 proiecte care sunt acum în faza de precontractare vizează restaurarea și consolidarea bisericii Sfântul Gheorghe, cea a mânăstirilor Aninoasa și Negru Vodă, restaurarea și consolidarea palatului episcopal din Curtea de Argeș, reabiliarea și restaurarea Muzeului Județean Argeș, a Galeriei de Artă și a cetății Poenari. Ultimele trei proiecte sunt depuse de Consiliul Județean Argeș. Numai valoarea acestora trei se ridică la peste 50 de milioane de lei. Conform directorul ADR Sud Muntenia, lucrările presupun și modernizarea clădirilor și introducerea de activități digitalizate.

Vor primi finanțare:
Mânăstirea Aninoasa – aproape 18 milioane de lei
Restaurare, consolidare Palat Episcopal din Curtea de Arges - 22 milioane lei
Reabilitare și modernizare clădire veche Muzeul Județean Argeș - 21,4 milioane lei
Mânăstirea Negru Vodă din Câmpulung - 20 milioane lei
Galeria de Artă Pitești - 20 milioane lei
Cetatea Poenari - 10,7 milioane lei
Restaurare și consolidare Biserica Sfântu Gheorghe din Câmpulung - 7,8 milioane de lei
Published in SOCIAL

Politicienii din Argeș au orgoliu mare și se bat cu pumnul în piept că Piteștiul merită să fie capitală de regiune și, deci, Argeșul centru al viitoarei regiuni. Realitatea ne lovește însă ca pe un duș rece. Desigur, pe noi, argeșenii, care riscăm să rămânem în continuare fără nicio pârtie adevărată deși avem în județ cei mai înalți și mai spectaculoși munți din țară. De ce? Pentru că din alocarea bugetară pentru perioada 2014-2020, Argeșul nu va mai primi fonduri europene pentru dezvoltarea turistică. Iar grosul banilor vor ajunge în...Prahova.

Cu toată diplomația de care dă dovadă, directorul ADR Sud Muntenia, Liviu Mușat, a spus-o cât se poate de limpede. Pentru zona de turism vor fi bani foarte puțini. Sunt 15 milioane de euro pentru următorii șapte ani. Prahova va lua cei mai mulți bani pentru acolo sunt cele mai multe și stațiuni zone de turism dezvoltate. Argeșul avea doar proiectul cu Moliviș, a afirmat Liviu Mușat. 

Or, proiectul de la Moliviș, este un eșec în toată splendoarea, în ciuda banilor mâncați până acum într-o mare veselie. După cum spunea vicepreședintele Ion Mânzână, să fim bucuroși dacă ne vom alege măcar cu instalația de urcat schiorii în vârful pârtiei. "Cei care răspund de implementarea proiectului vin în fața ADI Moliviș și prezintă ce au de gând să facă. Sunt sume alocate pentru stabilirea unor experți să stabilească cheltuielile făcute, în ce zone au fost cheltuiți, dacă au fost folosiți corect sau nu. Apoi vom decide ce vom face, inclusiv anunțarea organelor de drept pentru a verifica acest proiect. Noi am preluat o situație, trebuie să o evaluăm, să știm ce este acolo în realitate. Au fost alocate fonduri de bani pentru achiziționarea instalației pentru pârtie. Am găsit specialiști care ne-au sugerat să vindem instalația. Este imposibilă pentru ca a fost calculată strict pentru necesităție acestui proiect.
Este depozitată undeva în zona Arefu. Stâlpii sunt 30% construiți. Așteptăm experți tehnici. Sperăm să o punem în funcțiune. Suma pe care trebuia să o dăm înapoi s-a achitat.

Acel vast proiect nu mai poate exista. Facem demersurile necesare pentru a obține de la guvern pe ordonanța 28, fonduri pentru apă și canalizare. Noi sperăm ca într-un an de zile să punem lucrurile la punct. Singurul nostru vis este să vedem acea instalație funcțională", a precizat Ion Mânzână.

Și Liviu Mușat a afirmat că la pârtia de la Moliviș "zona trebuie dezvoltată într-un demers comun cu oamenii de afaceri. Cred că este nevoie și de un sprijin la nivel național. Există potențial, dar din programul 2014-2020 nu se va putea finanța", a completat directorul ADR Sud Muntenia.

Published in ECONOMIC

Aurelian Gheorghe a fost numit şef al grupului de lucru pentru Moliviş. Asta pentru că CJ Argeș încearcă din răspunteri să nu îngroape acest proiect care a înghițit deja sume imense de ban, inclusiv sume care au trebuit restituite pentru că domeniul nu a fost finalizat la termen. O soluție pentru continuarea proiectului este aceea a folosirii bugetului propriu.  Liviu Muşat, şeful Agenţiei de Dezvoltare Sud Muntenia, susține că șanse mai sunt. între timp, pârtia de schi a luat-o deja la vale, la fel ca şi drumul de acces, iar şantierul este părăsit. „Am fost la minister şi este clar: finanţarea europeană s-a pierdut. Trebuie făcute mai multe demersuri care ar putea să ne ducă în situaţia ca investiţia să fie finanţată de la bugetul de stat, aşa cum a anunţat şi premierul Dacian Cioloş. Este nevoie de un grafic clar de lucrări, de un angajament de susţinere a proiectului din partea Consiliului Judeţean. Eu zic că sunt şanse, pentru că ar fi păcat de un asemenea proiect. Dacă Moliviş era staţiune, ar fi putut beneficia în continuare de fonduri europene pentru exerciţiul financiar 2014-2020. Dar cum nu este aşa ceva, nu se poate”, a spus Liviu Muşat.

În acest context, ar fi de preferat ca CJ Argeș, care este cel mai mare partener în asocierea din care mai fac parte comunele Arefu, Brăduleț și Cicănești, să ia în calcul o ajustare a proiectului, în sensul ca unele obiective să fie eliminate. Un exemplu ar fi amenajarea si conservarea unei suprafete de 27 de ha de turbărie, care ar însemna o reducere a costurilor, fără a afecta foarte puternic impactul atracției turistice pentru stațiune.

Published in SOCIAL

Așa cum era de așteptat, proiectul stațiunii montane de la Molivișu s-a transformat într-un dosar penal la DNA. Informația a fost confirmată de directorul ADR Sud Muntenia Livu Mușat, care a confirmat că dosarul a fost început încă din 2012. "Cei de la ADI Molivişu ne acuzau pe noi. Noi suntem daţi în judecată. În momentul în care ne vor chema, dacă ne vor chema, asta este. Înţeleg că există o plângere că de la nivelul Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia se pun piedici. Eu însumi sunt acuzat că reprezint interesele judeţului Prahova şi nu doresc dezvoltarea turismului în judeţul Argeş pentru a nu aduce concurenţă judeţului Prahova şi că se pun tot felul de piedici, că sabotez proiectul, că nu le dau drumul la bani. Eu am făcut solicitare la DNA să ne spună dacă există vreun dosar cu ADI Molivişu. Ne-au spus că există un dosar în lucru, cred că din 2012. În şedinţele pe care le aveam cu domnii de la ADI Molivişu, din trei cuvinte unul era DNA., a arătat Mușat.
S-au întins mai mult decât le era plapuma
 Directorul Agenției de Dezvoltare Regională Sud Muntenia, a atras atenția că inițiatorii proiectului s-au întins mai mult decât le permitea plapuma, adică mai mult decât aveau bani. De aceea a fost nevoie și de intervenția CJ Argeș, care de altfel a și asigurat cea mai mare parte din confinanțare. Lucrurile nu au evoluat însă deloc așa cum ar trebui, astfel că  este ptractic imposibil ca proiectul să fie finalizat la termen, ceea ce înseamnă că, vor trebui găsiți bani pentru continuarea lui din alte surse. Or, dacă nu prea s-au găsit bani nici măcar pentru cofinanțare, este greu de crezut că primarii comunelor intrate în parteneriat vor fi în stare să asigure bani din alte surse.  
"Noi am făcut tot ce am putut să se continue proiectul, dar acesta a fost supradimensionat. După părerea mea, proiectul de la Molivişu a fost o pălărie prea mare pentru o asociaţie micuţă. Proiectul a plecat cu următoarele condiţii: pentru a obţine 24 de milioane, ei trebuiau să vină cu 48 de milioane. La momentul acela, Consiliul Judeţean nu era partener. Dacă veţi aduna bugetele celor trei localităţi veţi vedea că 48 de milioane erau bugetul total pe 4 - 5 ani. Din păcate, la momentul depunerii proiectului era de ajuns, potrivit reglementărilor, o declaraţie pe proprie răspundere că vor asigura sursele de finanţare. Ăsta a fost programul, pentru că pornea de la premisa că oamenii, când depun un proiect, ştiu ce semnează acolo. Proiectul cred că s-a extins mai mult decât trebuia iniţial. Cred că el trebuia împărţit în mai multe proiecţele. N-am fost în multe staţiuni de schi, dar să ştiţi că n-am văzut pe nimeni ahtiat să întrebe unde e turbăria. Proiectul trebuia canalizat strict pe ce trebuia să facă el, respectiv instalaţia şi infrastructura pentru schi. Restul, că facem observatoare sau hidrocentrale, toate sunt importante într-un cadru mai larg, dar trebuiau puse în subsidiar, în alte proiecte. Dar evident că se micşora mult suma proiectului şi poate n-ar mai fi apărut nici generator de venit şi n-ar mai fi trebuit să vină cu o contribuţie de 50% la cheltuielile eligibile, ci doar de 2%. Dacă intra şi Consiliul Judeţean de la început în asociaţia asta, poate era altă treabă.
Dacă actuala echipă de management va depune la autoritatea de management o argumentaţie din care să rezulte motivele care au dus la întârziere (n.r. – staţiunea ar fi trebuit să fie gata la 31 decembrie 2015) este posibil ca investiţia să fie continuată cu bani europeni, dacă nu, nu!”, a mai declarat Liviu Muşat.



Published in SOCIAL

Conform informațiilor pe care le avem, proiectul Molivișu este pus în pericol tocmai de către beneficiar, adică comunele din Asociația de dezvoltare: Arefu, Brăduleț și Cicănești, care au fost de acord cu anumite prevederi care pur și simplu sugrumă variantele de cofinanțare pentru derularea acestuia. Proiectul Molivișu beneficiază de o finanțare Regio, de peste 73 de milioane de lei, din care eligibili 54,7 milioane de lei. Mai întâi, proiectul a fost susținut doar de CJ Argeș, cele trei comune neavând bani pentru cofinanțare. Asta, în condițiile în care, la debutul proiectului, s-au angajat că au finanțarea asigurată.
În al doilea rând, proiectul este elaborat pe o axă pentru proiectele generatoare de profit, nu pe una pentru promovarea turismulul. Astfel, pentru fiecare 2 lei pe care asociația îi folosește de la UE, trebuie să pună 3 lei. Partea de cofinanțare este deci foarte mare.
În al treilea rând, proiectul, tot din cauza celor trei comune care inițial au format Asociația (CJ Argeș alăturându-se ulterior), au acceptat excluderea dublei finanțări. Adică, dacă ministerul sau Guvernul vrea să dea cei 4 milioane, nu poate, pentru că ADI Molivişu a spus că n-are nevoie de dubla finanţare. Dacă ministerul dă CJ-ului bani, aceștia nu pot fi investiți în proiect tot din cauza criteriului dublei finanțări.  
aproximativ 28 milioane de lei.

Tecău, promisiuni de la Vâlcov
Președintele CJ Argeș Florin Tecău a fost prezent, ieri, la Ministerul de Finanțe, acolo unde a obținut, de la ministrul Darius Vâlcov, un document din care reiese că va susține obținerea de fonduri pentru Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Ghițu- Molivișu, dar și speranța că săptămâna viitoare va fi aprobată în guvern hotărârea care permite autorităților locale să se împrumute de la Trezoreria Statului pentru cofinanțarea fondurilor europene. Astfel, stațiunea Ghițu-Molovișu ar putea fi salvată.
În presă a apărut informația că 28 februarie este ultima dată până la care ADI Molivișu trebuie să identifice surse de finanțare, altfel proiectul riscă să fie închis. "ADR Sud Muntenia nu a dat niciun termen oficial. Am discutat cu ministrul Darius Vâlcov care mi-a transmis că săptămâna viitoare intenționează să intre în guvern spre aprobare hotărârea de guvern care permite primăriilor să ia împrumuturi de la Trezoreria Statului cu dobândă minimă pe 25 - 30 de ani, cu sau fără garanţii, pentru plata contribuțiilor pe fonduri europene. Sunt 1000 de proiecte care sunt pe această listă, printre care și noi. Aceasta ar fi varianta salvatoare pentru proiectul Molivișu", a declarat, in exclusivitate.
pentru Proarges.ro, președintele CJ Argeș Florin Tecău.

Mușat: Fără o informare că s-a găsit soluția de finanțare, trebuie să notificăm ministerul Dezvoltării
Cu toate aceastea, proiectul nu a scăpat de emoții. Din lipsa banilor pentru cofinanțare au apărut toate întârzierile, astfel încât proiectul are acum bulină roșie.
Directorul ADR Sud Muntenia Liviu Mușat a declarat pentru Proarges.ro că, dacă Asociația nu va face dovada că a identificat surse de finanțare într-un timp rezonabil, atunci ADR, ca organism intermediar, va fi nevoit să notifice autoritatea de management, adică Ministerul Dezvoltării, care decide ulterior dacă proiectul va fi închis sau nu.
"Am avut în analize proiectele cu risc de nefinalizare până la 31 decembrie 2015. Problema este că, până acum, Asociația nu a făcut rost de bani; înțeleg că sunt presați și de furnizorul de echipamente. În urmă cu mai bine de două săptămâni noi am avut o discuție cu cei de la Asociație. Termenul de 28 februarie până la care trebuie identificate soluții financiare a fost anunțat chiar de reprezentanții Asociației, nu de noi. Au spus că, dacă nu găsesc bani până la această dată, chiar ei vor solicita oprirea proiectului. Am cerut printr-o adresă să ni se transmită în scris termenul impus, până acum însă nu am primit nimic. Cu toate acestea, dacă nu ni se transmite că a fost găsită o sursă de finanțare, noi suntem obligați să trimitem într-o perioadă limită notificare către autoritatea de management, adică Ministerul Dezvoltării Regionale, că acest proiect reprezintă un risc major de nefinalizare la termen. Acest lucru nu înseamnă că proiectul va fi stopat. Autoritatea de management va decide ce se va întâmpla. Probabil că săptămâna viitoare vom face această notificare. Noi suntem obligați să anunțăm, pentru că Guvernul a decis ca banii de la aceste proiecte care au un risc mare de nefinalizare să fie redirecționați, pentru a nu fi pierduți, către alte proiecte care pot fi încheiate. Pentru regiune nu este deloc plăcut să avem proiecte care nu s-au putut finaliza, dar preferăm să avem măcar banii europeni cheltuiți", a afirmat Mușat pentru Proarges.ro.

Visul frumos de pe hârtie
Proiectul stațiunii spune că va exista un drum principal de acces şi două pârtii cu lungimi de 1,1 km, respectiv de 700 de metri, cu posibilitatea creării altor cinci pârtii. Va fi construit un observator turistic la altitudinea de 1624 m, complet din sticlă și pe patru nivele. La ultimul nivel al observatorului turistic va fi montată o lunetă pentru observaţii astronomice, la nivelul al 2-lea vor fi 17 lunete de observaţie care permit vizualizarea zonelor învecinate până la linia orizontului, în timp ce la primul nivel vor fi ateliere de creaţie şi săli de conferinţe. Va mai fi amenajată o turbărie pe o suprafață de 29 ha (turba va fi folosită ca și combustibil sau îngrăşământ natural), două microhidrocentrale şi o bază de agrement, care va fi prevăzută cu piscină interioară, parcare – 100 locuri, zonă de picnic şi terenuri de sport multifuncționale. În premieră în România, în staţiunea Molivişu vor fi instalaţii mixte de transport aferente pârtiilor, dotate atât cu telescaun, cât şi cu telegondolă.

Published in SOCIAL

Un anunț suprinzător pentru lume lume a fost acela al DNA, care a dispus pe 10 februarie punerea în mişcare a acţiunii penale şi măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, cu începere din data de 10 februarie 2015, faţă de inculpaţi Liviu Gabriel Muşat , preşedinte al ADR Sud Muntenia şi faţă de Mariana Vişan, director adjunct în cadrul aceleiaşi instituţii, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu asimilat infracțiunilor de corupție, într-un dosar al șefului CJ Ialomița, Silvian Ciupercă.
După cum se știe, ADR Sud Muntenia, instituție cu care lucrează și instituțiile publice și agenții privați din Argeș, este una dintre cele mai eficiente în absorbția banilor europeni.
Directorul ADR Sud Muntenia, Liviu Muşat, a explicat, într-o conferință de presă la Călărași, vineri, că cel mai important este că prin măsurile impuse de DNA nu este afectată activitatea ADR Sud Muntenia. În privința acuzelor aduse, Mușat a arătat că va aduce toate dovezile necesare pentru a-și dovedi nevinovăția.
“Este o situaţie fără precedent tot ceea ce s-a întâmplat. În prezent se continuă cercetările penale în dosarul 799/2014 de la Direcţia Naţională Anticorupţie, dosar ce a avut o primă acţiune în toamna trecută. Marţi, 10 februarie 2015, am fost înştiinţaţi că cercetările continuă în cadrul acestui dosar având o nouă calitate. Este vorba de calitatea de inculpat pentru infracţiunea de abuz în serviciu asimilată infracţiunii de corupţie. Ca măsură restrictivă, atât asupra mea, cât şi a colegei mele, Mariana Vişan, s-a luat aceea de control judiciar, însă, ceea ce este cel mai important din această măsură este că ea nu afectează activitatea mea din cadrul Agenţiei de Dezvoltare. Aici mă refer la relaţiile instituţionale în interiorul Agenţiei şi mai cu seamă între Agenţie şi beneficiari, dar şi cu ministerele sau intituţiile cu care colaborăm. Referitor la decizia luată de DNA împotriva mea vreau să declar că respect acest lucru şi cunoscând tot acest sistem înteleg din indiciile existente că există această prezumţie de a fi săvârşit această infracţiune de abuz în serviciu. În perioada următoare voi face tot ceea ce îmi stă în putere să probez că acest lucru nu reflectă adevărul. Voi proba că acestea sunt doar indicii, nu şi adevăruri. Voi respecta măsura de control judiciar şi accept situaţia cu seriozitate şi gravitate. În momentul de faţă nu am ce să-mi reprosez nici mie şi nici colegei mele, Mariana Vişan. Intenţia mea nu este să comentez ceva în faţa dumneavoastră. Eu, prin tot ceea ce voi face în perioada următoare, voi aduce adevărul mei în faţa instanţei, voi aduce dovezi că acea calitate nu corespunde cu adevărul. Desigur, intenţia mea este să nu se ajungă în instanţă, să îi convingem pe procurori, prin dovezile pe care le vom prezenta, că noi ne-am făcut corect treaba, în limitele legii. Eu sunt convis că mi-am făcut corect datoria”, a precizat Mușat.

Scopul întâlnirii dintre reprezentanţii ADR Sud Muntenia şi presă a fost menţionat şi de directorul adjunct al instituţiei pe partea de dezvoltare-comunicare, Daniela Traian: “Am dorit să avem această întâlnire spunând că activitatea ADR Sud Muntenia se desfăşoară în condiţii normale. Sigur… este o stare de stres firească, dar lucrurile trebuie să îşi urmeze cursul, iar activitatea să se desfăşoare în condiţii normale pentru că asta este cel mai important. Aşa cum a menţionat şi domnul director Muşat, măsura de control judiciar nu presupune nici un fel de resticţii cu privire la activitatea instituţiei, de aceea am vrut ca toată lumea să ştie aceste lucruri”.

Conform DNA, în perioada decembrie 2013-iulie 2014, în calitate de preşedinte al ADR Sud Muntenia, și respectiv director adjunct în cadrul aceleiaşi instituţii, au amânat nejustificat vizitele de monitorizare și constatarea unor neconcordanţe, cu scopul sprijinirii intereselor numitei Elena Corina Trandafir, beneficiar şi/sau consultant în cadrul unor proiecte cu finanţare europeană depuse la ADR Sud Muntenia, astfel încât beneficiarii acestor proiecte să nu suporte corecţii financiare în sumă de aproximativ 42.000 lei.

Citește și
Directorul ADR Sud Muntenia, Liviu Mușat, sub control judiciar în dosarul șefului CJ Ialomița

Published in POLITIC

Preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa, Silvian Ciupercă (PSD), a fost reţinut pentru luare de mită şi abuz în serviciu, alături de directorul Serviciului Achiziţii din CJ, Cezar Vâlcan, în dosarul privind intervenţii la un consilier din Ministerul Sănătăţii şi la conducerea ADR Sud Muntenia.

În acelaşi dosar a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi s-a luat măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, începând din 10 februarie, faţă de Liviu Gabriel Mușat, preşedinte al ADR Sud Muntenia, şi Mariana Vişan, director adjunct în aceeaşi instituţie - ambii fiind acuzaţi de abuz în serviciu asimilat infracţiunilor de corupţie, Marius Dragoş Constantinescu - pentru instigare la abuz în serviciu asimilat infracţiunilor de corupţie şi deturnarea licitaţiilor publice, şi Corina Elena Trandafir, beneficiar şi consultant în cadrul unor proiecte cu finanţare europeană, depuse la ADR Sud Muntenia - pentru instigare la abuz în serviciu, folosirea şi prezentarea, cu rea-credinţă, de documente, declaraţii false, inexacte  sau incomplete, din care rezulta achiziţionarea unor bunuri, executarea unor servicii şi executarea unor lucrări, obţinând pe nedrept fonduri europene, precum şi pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Silvian Ciupercă mai este acuzat că, în perioada decembrie 2013-iulie 2014, i-ar fi determinat pe preşedintele ADR Sud Muntenia, Liviu Gabriel Muşat, Mariana Vişan, director adjunct al instituţiei şi un expert de la aceeaşi agenţie să amâne nejustificat vizitele de monitorizare la beneficiarii unor proiecte cu finanţare europeană, între care Elena Corina Trandafir, beneficiar şi consultant în proiecte depuse la ADR Sud Muntenia. "Astfel, s-a evitat ca beneficiarii acestor proiecte să suporte corecţii financiare în sumă de aproximativ 42.000 lei", au precizat procurorii.

Anchetatorii au mai stabilit că, în perioada aprilie-mai 2014, Silvian Ciupercă, abuzând de prerogativele funcţiei sale, "având un ascendent asupra subordonaţilor săi", ar fi determinat membrii Comisiei de licitaţie din CJ Ialomiţa să atribuie nelegal contractul de concesiune SC Green Harvest SRL (ofertant clasat pe locul 2) şi a încheiat cu această societate contractul de concesiune, producând astfel un prejudiciu bugetului CJ de aproximativ 6.939.216,2 lei ( pe toată durata contractului de 35 de ani), respectiv echivalentul a 1.577.000 de euro.

"În perioada 2010-2014, şi-a folosit influenţa şi autoritatea conferite de funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Ialomiţa şi de funcţia de preşedinte al unui partid, filiala Ialomiţa, în scopul obţinerii pentru SC Consult Invest SRL, reprezentată de Trandafir Corina Elena, de contracte de consultanţă şi servicii de proiectare oneroase cu primăriile comunale de pe raza judeţului Ialomiţa, contracte încheiate cu încălcarea dispoziţiilor OUG nr. 34/2006", au mai arătat procurorii în documentul citat.

De asemenea, procurorii îl acuză pe Silvian Ciupercă şi de faptul că, în perioada aprilie-mai 2014, împreună cu Cezar Gheorghe Vâlcan, "abuzând de funcţia de preşedinte al CJ Ialomiţa", a pretins 5.000 de lei şi a primit 3.000 de lei de la o persoană, în schimbul prelungirii termenului unui contract de concesiune încheiat de Consiliul Judeţean Ialomiţa, cu titlu de sponsorizare a Muzeului Judeţean Ialomiţa, instituţie aflată în subordinea CJ.

Published in POLITIC
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia a organizat, în data de 8 iulie, o selecţie pentru angajarea, pe perioada vacanţei de vară, a unor studenţi care urmează cursurile unei facultăţi economice, tehnice sau echivalent, în anii terminali.
Dintre cei 23 de studenţi care s-au arătat interesaţi să-şi petreacă vacanţa într-un mod activ alături de noi, la Agenţie, au participat la interviu 21 de persoane. În urma procedurii de selecţie au fost admişi 8 studenţi, care vor încheia contracte individuale de muncă, pe perioadă determinată, în timpul vacanţei de vară.
Ei vor lucra în cadrul următoarelor departamente ale ADR Sud Muntenia: Direcţia Organism Intermediar POR, Direcţia Dezvoltare şi Comunicare, Direcţia Economică şi Serviciul Organism Intermediar POSCCE. Aceştia se vor bucura de toate drepturile salariale ale unui angajat al Agenţiei.
Directorul ADR Sud Muntenia, Liviu Muşat, le-a urat bun venit candidaţilor selectaţi şi le-a mulţumit pentru interesul manifestat faţă de programul realizat de Agenţie pentru studenţi pe perioada vacanţei de vară, declarând următoarele:
„Pentru noi este un program serios, deoarece vedem în dumneavoastră viitorii noştri colaboratori după terminarea studiilor. În cei 15 ani de când ne desfăşurăm activitatea, am ajuns la concluzia că este foarte greu să recrutezi, mai ales tineri cu elan, cu dorinţa de a munci în Călăraşi. Cei mai mulţi dintre voi fie alegeţi să rămâneţi în Bucureşti, fie plecaţi din ţară. Din acest motiv, este al şaselea an de în care reluăm acest program pentru a încerca să creăm punţi între dumneavoastră şi noi, pentru a vă oferi oportunitatea de a vă familiariza cu Agenţia, cu activităţile derulate de noi şi, în eventualitatea în care luaţi în calcul, la sfârşitul definitivării studiilor, să vă întoarceţi în Călăraşi şi să ştiţi că există şi această instituţie, care are nevoie de oameni tineri şi dinamici. Vă urez mult succes!”, le-a transmis directorul ADR studenților.
Prin această iniţiativă, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia doreşte să ofere avantajul familiarizării studenţilor cu programele finanţate de Uniunea Europeană şi cu un mediu de lucru performant. Totodată, se doreşte ca acest program să contribuie la dezvoltarea profesională ulterioară a studenţilor.

Published in ECONOMIC
Cuprins de frenezia semnării contractului de reabilitare a Școlii din Valea Ursului, dar și de mărețele realizări din comună, executate sau în curs de executare, primarul de la Bascov a ținut discursuri pe bandă rulantă, și a împărțit Diplome de recunoștință mai ceva decât la Sărbătorile Argeșului și Muscelului. Vorba multă însă nu aduce mereu și plusuri în comunicare. Așa se face că primarul a dat-o în bară la modul suprem chiar în prezența inspectorului școlar general Dumitru Tudosoiu:  "Cetățenii Bascovului primește la ușa caselor Buletinul Bascovenilor", a spus acesta referindu-se la ziarul pe care îl publică administrația locală. Este clar, "Generalul" ar trebuie să facă o mică investigație pentru a vedea cum a luat diploma de Bsacalaureat tovarășul primar de la Bascov, tot suntem în perioada "de focuri" pentru cei care termină liceul.
Poate domnul primar, dacă tot reabilitează școala, mai dă o tură și la "generală".
Published in POLITIC
Ministrul Agriculturii Daniel Constantin a avut marți o serie de întâlniri cu oameni de afaceri și reprezentanți ai administrației publice locale din Curtea de Argeș și din Câmpulung. Scopul intalnirii a fost acela de a stimula dezbaterile între reprezentanți ai potențialilor beneficiari de fonduri europene pentru perioada 2014-2012, instituții implicate în gestionarea diferitelor programe, decidenți administrativi la local pentru identificarea variantelor optime de coordonare a intervențiilor de finantare.
La eveniment au participat și directorul ADR Sud Muntenia Liviu Mușat, Carmen Boteanu, director general adjunct Autoritatea de Management a PNDR și Alexandru Potor presedinte Federatia Nationala a Grupurilor de Actiune Local din Romania.

Ministrul Daniel Constantin a declarat că își dorește ca exercițiul bugetar 2014 -2020 să fie primul din România cu grad de absorbție de 100%.  Acesta a mai ținut să precizeze că în Argeș există 6 GAL-uri care au accesat fonduri de 9 milioane de euro, ceea ce reprezintă 64,5% din totalul de 108% accesat la nivel național.


Published in POLITIC
Pagina 1 din 5