Miercuri, 18 Octombrie 2017

În America, locul unde industria cinematografică este la cel mai înalt nivel, existe premiile Oscar. Acestea încununează și recunosc cele mai bune producții. Există însă și un alt top, în care apar cele mai proaste producții. Topul umilinței, pentru că acest lucru înseamnă că filmul pe care l-ai produs sau în care ai jucat este atât de prost încât a intrat într-o categorie care îți arată tocmai asta.

Cam așa poate fi caracterizat și festivalul CineSat din acest an. O ediție care a obținut o finanțare bunicică, o ediție care a reunit nume destul de importante ale cinematografiei, dar care a avut parte de o organizare și de un director care ar fi putut câștiga Smeura de Aur oricând, indiferent de secol, indiferent de țara unde ar fi concurat. Și da, chiar și în România unde nu ne putem noi considera a avea o cultură a rigurozității.

Niciodată nu a existat un director de festival care să fie mai plin de el, mai plin de atâta încăpățânare în a fi promovat - chiar și gratuit - evenimentul pe care, se spune, oficial, îl organizează.
Dacă presa din Argeș - bună, rea, critică și criticată - nu s-ar fi încăpățânat să smulgă câteva cuvinte de la unii actori, acest festival nu ar fi existat!  De fapt ar fi existat doar o reuniune la munte, la care au participat și câțiva pensionari obosiți au venit să se odihnească. Și, ca pauze între momentele de odihnă, au interacționat puțin cu publicul. În sensul de a le arăta și muritorilor din Argeș cât sunt ei de monștri sacri.

Să ne înțelegem, nu ai ce să îi poți reproșa unei Lucia Hossu Longin, de departe cel mai puternic om de televiziune pe care l-a avut România, un om care ar fi meritat să fie respectată la adevărata sa valoare și în industria media dar și în cea cinematografică, ba chiar și în cărțile de istorie. Sau unui Horațiu Mălăele ori Nicolae Mărginenau, Mircea Diaconu sau  Victor Rebenciuc?

Dar ce te faci când vin prin Lerești  Dan Pița (sigur, Dan Pița, marele regizor...Spuneți vă rog rapid trei firme regizate de el care v-au și plăcut) sau Dorel Vișan, care a părut, în general, prea obosit pentru muritorii din public.
Și aici avem de-a face cu două aspecte pentru a înțelege fenomenul. Primul: dacă tot vii la un festival, faci bine și te respecți ca vedetă, respecți festivalul și pe cei care au venit de la kilometri, pe banii lor, pe timpul lor, ca să te vadă. Nu te duci să te culci sau nu îi bagi în seamă.
Doi: Organizatorul ar fi trebuit să discute cât mai sunt dispuși la efort domnii de vârsta dlui Vișan, să își facă programul pentru a fi compatibil cu această disponibilitate și chiar să aibă pregătit un plan alternativ pentru eventuale situații de avarie. Cum a fost, de exemplu, miercuri, când dl Vișan, prea obosit de efortul făcut până în ora 16, s-a dus să doarmă (după cum s-a transmis) sau să se odihnească pur și simplu.
Problema a fost că cei veniți să participe la workshop-ul pe care ar fi trebuit să îi susțină au fost întâmpinați cu un sictir total de organizator. Care organizator nu au făcut nimic ca să înlocuiască momentul mort cu altceva. Probabil că dl Alexandru Pahonțu - ne cerem scuze, dar comportamentul și atitudinea, precum și anumite vicii cam greu îl pot caracteriza drep preot - nici nu cred că are anvergura necesară pentru a deranja pe vreunul dintre cei care răspundeau cu greu la o solicitare de interviu pentru colegii mei sau pur și simplu se răcoreau, fumau și mâncau. Adică își făceau și domniile lor o siestă la Lerești, bucuroși că au scăpat de căldura din București.

Și, dacă este să credem vorbele apărute pe la Lerești, Dl Alexandru Pahonțu nici măcar nu ar fi avut vreun mare merit pentru numele venite anul acesta la CineSat. Domnia sa doar conduce o asociație culturală care anul acesta a mai primit și niște bani de la stat pentru acest proiect. S-ar părea că altă pesoană, un anume domn regizor, ar fi fost de fapt cel care a atras la Lerești aceste nume. Cert este un lucru: CineSat, prin nișa identificată, este o idee fabuloasă, care într-adevăr ar putea deveni un brand și un festival de anvergură națională. Dar nu va ajunge niciodată la acest nivel cu o astfel de organizare. Pentru că indiferent cât de mari sau de mici ar fi numele invitaților, vor avea senzația că de fapt vin în concediu la munte, la Lerești, în loc să participe, realmente, la un festival!

Published in SOCIAL

Înceoând de astăzi, timp de cinci zile, la Lerești, numele mari ale cinamtografiei românești se vor reuni la Festivalul de Film ”CineSat”.  Elisabeta Bostan, Dorel Vișan, Șerban Marinescu, Dan Pița, Nicolae Mărginenau, Maria Ploae, Lucia Hossu Longin, Bogdan Ficeac, Mircea Diaconu, Laurențiu Damian, Cătălin Mitulescu, Doru Nițescu, Ada Condeescu, Viorel Costea, Manuela Cernat, Victor Rebenciuc, Horațiu Mălăele, Gheorghe Visu, Titus Vîjeu, Cătălin Saizescu și alții pot fi întâlniți la evenimentele din derularea festivalului. TImp de șase zile, la Ateneul ”Sarmiza Bilcescu Alimănișteanu” și la Pensiunea Amada din Lerești vor avea loc proiecții de filme, în sală și în aer liber, de scurt și lung metraj, expoziții, lansări de carte, workshopuri și Q&A-uri, la care sunt invitați să participe toți pasionații de cinematografie românească, de toate vârstele.

Marți, 8 august

– Ora 16.00: Deschiderea oficială a Festivalului de Film CineSat (Sala de Consiliu a Primăriei Lerești).

– Ora 18.00: Expoziția de pictură ”Dincolo de umbre” a pr. Alexandru Pahonțu – vernisează acad. Răzvan Theodorescu (Holul Ateneului).

– Ora 19.00: Memorialul Durerii -/”Povești de iubire în infern”; Maria Plop și Toma Arnăuțoiu. Invitat: realizatorul TV Lucia Hossu Longin (Sala Ateneului).

– Ora 20.30: ”Faleze de nisip”. Invitați: regizorul Dan Pița, actorul Gheorghe Visu (proiecție în aer liber).

Miercuri, 9 august

– Ora 12.00: Q&A cu regizorul Dan Pița (Pensiunea Amada).

– Ora 14.00: Q&A cu realizatorul Lucia Hossu Longin (Pensiunea Amada).

– Ora 16.00: Workshop cu actorul Dorel Vișan – “Omul și tainele lui” (Pensiunea Amada).

– Ora 18.00: Lansare de carte ”Cântec pentru glas și toacă”, autor Dorel Vișan, Editura ”Școala Ardeleană”. Invitați: Titus Vîjeu, Manuela Cernat (Sala Ateneu).

– Ora 19.00: – spectacol cu actorul Dorel Vișan (sala Ateneului)

– ora 20.30 – ”Luchian”. Invitați: regizorul Nicolae Mărgineanu și actrița Maria Ploae (proiecție în aer liber).

Joi, 10 august

– Ora 12.00: Q&A cu regizorul Nicolae Mărgineanu și actrița Maria Ploae (Pensiunea Amada).

– Ora 16.00: De vorbă cu Elisabeta Bostan despre ”Conduită și bune maniere” (Pensiunea Amada).

– Ora 18.00: Lansarea ”CinemaDorit”, viitoarea secțiune a Festivalului ”CineSat” – promovarea filmelor realizate de elevi (Sala Ateneului).

– Ora 19.00: ”O viață între lumini și umbre”, In memoriam Andrei Blaier, invitat: regizor Viorel Costea (Sala Ateneului).

– Ora 20.00: Prezentare Școala Postliceală de Artă Teatrală și Cinematografică (Sala Ateneului).

– Ora 20.30: ”Senatorul melcilor”, regia Mircea Danieliuc. Invitat: actorul Dorel Vișan (proiecție în aer liber).

Vineri, 11 august

– Ora 12.00: Q&A proiectul ”CinemaDorit”. Invitați: regizorul Elisabeta Bostan; prof. univ. dr. UNATC Titus Vîjeu; președinte UCIN, Laurențiu Damian; asist. univ. dr. Izavela Bostan; sociolog, director general DACIN SARA, Bogdan Ficeac, director SPATC, Viorel Costea; actorul Mircea Diaconu; director festival “CineSat”, pr. Alexandru Pahonțu; directorul Centrului Cultural Județean Argeș, Araxy Negoșanu. (Pensiunea Amada).

– Ora 16.00: Workshop ”Dansul și filmul”, coordonator regizor/coregraf asist. univ. dr. Izabela Bostan, invitat de onoare maestrul de balet Ștefan Tury (Pensiunea Amada).

– Ora 18.00: Inaugurarea Cinematografului ”Elisabeta Bostan”, cu proiecția filmului ”Saltimbancii” (Sala Ateneului).

– Ora 20.30: ”Loverboy”. Invitați regizorul Cătălin Mitulescu, actrița Ada Condeescu (proiecție în aer liber).

Sâmbătă, 12 august

– Ora 12.00: Q&A cu regizorul Cătălin Mitulescu și actrița Ada Condeescu (Pensiunea Amada).

– Ora 14.00: Program pentru cei mici – ”Copilăria românească: animație și joc” (Sala Ateneului).

– Ora 17.00: ”Tandrețea lăcustelor”. Invitați: regizorul Dan Necșulea, actorul Victor Rebenciuc (Sala Ateneului).

– Ora 19.00: Spectacol Horațiu Mălăele, ”Sunt un orb” (Sala Ateneului).

– Ora 20.30: ”Nunta Mută”. Invitați: regizorul Horațiu Mălăele, actorul Gheorghe Visu, Vlad Păunescu și Oana Păunescu – Castel Film (proiecție în aer liber).

Duminică, 13 august

– Ora 10.00: Sfânta Liturghie (Biserica Înălțarea Domnului – Parohia Lereștii de Jos).

– Ora 16.00: Premieră absolută ”Când pământul vorbește”, în prezența autorului, regizorul Viorel Costea (Sala Ateneului).

– Ora 18.00: Proiecție privată – ”Scurtcircuit” – film selecționat și premiat la Festivalul de la Shanghai 2017. Invitați: regizorul Cătălin Saizescu, producătoarea Carmen Tripăduș (Sala Ateneului).

– Ora 20.00: Festivitatea de încheiere a Festivalului (Ateneu).

– Ora 20.30: ”Selfie 69”. Invitat: regizorul Cristina Iacob (proiecție în aer liber)

Published in SOCIAL

Sub egida ”Respect pentru Valorile Naționale”,  între 8 și 13 august, la Lerești se va desfășura Festivalul de Film ”CineSat”, eveniment ce va reuni personalități ale cinematografiei și televiziunii românești, dintre care amintim pe Elisabeta Bostan, Dorel Vișan, Șerban Marinescu, Dan Pița, Nicolae Mărginenau, Maria Ploae, Lucia Hossu Longin, Bogdan Ficeac, Mircea Diaconu, Laurențiu Damian, Cătălin Mitulescu, Doru Nițescu, Ada Condeescu, Viorel Costea, Manuela Cernat, Victor Rebenciuc, Horațiu Mălăele, Gheorghe Visu, Titus Vîjeu, Cătălin Saizescu și alții.
Timp de șase zile, , la Ateneul ”Sarmiza Bilcescu Alimănișteanu” și la Pensiunea Amada din Lerești, vor avea loc proiecții de filme, în sală și în aer liber, de scurt și lung metraj, expoziții, lansări de carte, workshopuri și Q&A-uri, la care sunt invitați să participe toți pasionații de cinematografie românească, de toate vârstele.
Programul festivalului va cuprinde:
-expoziție de pictură;
-documentare;
-filme de scurt şi lung metraj;
-workshop-uri: "DESPRE MEDIA" cu Şcoala Postliceală de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, director regizor VIOREL COSTEA, preşedinte al Consiliului de Administrație; "DANSUL ŞI FILMUL" - coordonator regizor/coregraf asist.univ.dr. IZABELA BOSTAN. Invitat de Onoare maestru de balet, ŞTEFAN TURY;
-întâlnire cu regizor prof. univ. Elisabeta Bostan - "DESPRE CONDUITĂ, BUNE MANIERE ŞI ARTA DE A FI ROMÂN";
- Q&A-uri cu invitații speciali;
-întâlnire cu actorul DOREL VIŞAN - "DESPRE DUMNEZEU, CUGET ŞI SUFLET, MEDICI AI TRUPULUI";
-spectacole - maestrul DOREL VIŞAN şi maestrul HORAȚIU MĂLĂELE;
-lansare de carte maestrul DOREL VIŞAN.
Proiecția filmelor de lung-metraj se va face în exteriorul Ateneului Sarmiza Bilcescu Alimănişteanu, vizionarea fiind accesibilă şi din automobile. Sunetul va fi transmis prin frecvență radio. Workshop-urile, întâlnirile şi Q&A-urile vor avea loc la Pensiunea Amada din Lereşti. Restul programului se va desfăşura în sala de spectacole a ateneului.
Accesul este gratuit pentru întreg programul festivalului.

 

 

Published in SOCIAL

Parcul Goleștilor nu a fost niciodată atât de plin de personalități cu atâta profunzime. Probabil că marea dinasie a Goleștilor, mai puțin promovată decât cealaltă mare familie politică a țării dată de Argeș, cea a Brătierilor, ar fi fost cât se poate de mândră mai ales de năzuințele celor adunați astăzi pe domeniul acum inclus în Muzeul Golești: de a promova, și în contextul sărbătoririi Centenarului de la Marea Unire, respectarea tradițiilor naționale. Un proiect care pornește din Argeș dar care se dorește a căpăta anvergură națională pentru ca această națiune să reziste, în primul rând, în această globalizare acerbă. Pentru a da naștere acestui proiect, astăzi, Muzeul Golești a fost un fel de Academia Română, dar în aer liber.   Jurnalistul Bogdan Ficeac, unul dintre membrii fondatori ai comitetului de inițiativă, a vorbit în deschidere despre contextul în care a apărut ideea proiectului. "Anul viitor sărbătorim centenarul Marii Uniri și, din câte vedem, la nivel instituțional central încă sunt șovăieli, nu se știe cine organizează (...). Până atunci poate că noi, reprezentanți ai societății civile, reprezentanți ai administrației locale, care sunt mult mai maleabili, vom reuși să facem acțiuni care să marcheze acest important eveniment", a spus Bogdan Ficeac.

Academicianul Răzvan Theodorescu a subliniat, la rândul său, importanța implicării autorităților locale în acțiuni de marcare a centenarului Marii Uniri. "Într-un moment în care numai din gură vorbim de valorile naționale, dar aș spune că la nivelul guvernului nu facem mai nimic, este de salutat faptul că la nivel județean se acționează în acest sens. Pot să spun că la nivel local, la București (...) se fac multe lucruri și, ceea ce este important, se dau bani, pentru că asta este esențial", a spus Răzvan Theodorescu.

În schimb, academicianul Eugen Simion a atras atenția asupra faptului că acțiunile de acest gen trebuie să fie duse până la capăt pentru a obține rezultatele dorite. "Este o inițiativă foarte bună, foarte inspirată, dar cu o condiție, să fie dusă mai departe. (...) Noi, românii, suferim de o boală care se cheamă adamism (...), o boală mediteraneană (...), începi și nu termini niciodată. (...) La români se manifestă acest lucru, pornim lucruri extraordinare și nu terminăm niciodată, ne apucă așa, pe la mijloc, un fel de lene și abandonăm. Este o idee foarte bună și trebuie să-i dăm un conținut. Forma există, să-i dăm un conținut", a spus Eugen Simion, citat de Agerpres.

Președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, a anunțat că a primit deja semnale din șapte județe în care autoritățile sunt dispuse să se implice în proiectul "Respect pentru valorile naționale". "Noi, în plan administrativ, dezbatem, conform legislației în vigoare (...), strategii anuale sau multianuale (...) în domeniul economic, în domeniul cultural, în domeniul educației și acest demers al nostru, cu sugestii pornite de la dumneavoastră, mari personalități ale neamului, pot fi agreate, implementate în teritoriu de partea administrativă, respectiv de către consiliile locale și consiliile județene. Și acesta a fost un motiv pentru care Consiliul Județean Argeș a hotărât să facă parte din acest grup de inițiativă și să facă protocoale de colaborare cu Academia Română", a explicat Manu.

Printre cei prezenți la eveniment s-au mai numărat academicienii Nicolae Panin și Gheorghe Păun, regizorii Elisabeta Bostan, Dan Pița, Laurențiu Damian și Șerban Marinescu, actorul Mircea Diaconu, vicepreședinte al Comisiei pentru Cultură și Educație din Parlamentul European, realizatoarea TV Lucia Hossu Longin și profesorii universitari Mircea Beuran și Șerban Valeca. Au fost invitați, de asemenea, elevi de la mai multe licee argeșene care au avut rezultate remarcabile la olimpiadele școlare.

Published in SOCIAL

 50 de milioane de euro. Această sumă este pusă la bătaie de comunitatea europeană pentru investiții în infrastructură și în evenimente legate de promovarea patrimoniului național. Din păcate, România a reușit să se facă de râs la prima dezbatere pentru aceste fonduri, tratând cu ignoranță subiectul.

Un rol important pentru acest program l-a avut europarlamentarul argeșean Mircea Diaconu. Acesta povestește însă cum a rămas siderat de felul în care autoritățile centrale au tratat tema, trimițând un reprezentant în chiar ziua discuțiilor, motiv pentru care, în prima parte a ședinței, România a fost singura țară care nu a fost reprezentată. Mircea Diaconu susține că anul anul viitor, când celebrăm centenarul de la unire, este un an important pentru mai multe țări europene și că, în contextul frământărilor din comunitate, noțiunea de identitate națională a fost înțeleasă și acceptată ca soluție în păstrarea unității Uniunii Europene.

Published in POLITIC

Sâmbătă, 22 iulie, la ora 11, în Parcul Goleștilor, va avea loc lansarea oficială a proiectului Respect pentru valorile Naționale, inițiativă a CJ Argeș cărora li s-a alăturat o serie de personalități naționale și din Argeș precum prof univ dr Mircea Beurean, Acad Nicolae Panin, acad. Răzvan Teodorescu, Acad. Eugen Simion, Acad. Gheorghe Păun, realizatoarea TV Lucia Hossu Longin, regizorul Dan Necșulea, regizor și scenarist Dan Pița, regizorii Elisabeta Bostan, Laurențiu Damian, Șerban Marinescu, Dorel Vișan, jurnalistul Bogdan Ficeac sau europarlamentarul și actorul Mircea Diaconu, membri ai Comitetului de Execelență pentru Argeș și olimpici argeșeni.

Proiectul are legătură și cu celebrarea Centenarului de la Unirea din 1918.

Vrem să începem o acțiune civică, în parteneriat cu instituțiile publice. Sub înaltul patronaj al Academiei Române, alături de CJ Argeș, vrem să începem acest proiect, Respect pentru valorile naționale, un proiect care vine în întâmpinarea unei necesități pentru tânăra generație și nu numai de a reconstitui acest respect pentru valorile naționale, de a consolida identitatea națională și de a reveni la acel sentiment de comuniune națională în jurul unor valori comune. Sunt nenumărate exemple de mari personalități care au rămas într-o oarecare uitare. Sunt mari evenimente de care nu ne mai amintim. După Revoluție a fost un avânt de demitizare, dar am trecut dintr-o extremă în alta. Nu mai avem repere care să rămână ca exemple pentru tinerele generații, repere de normalitate într-o țară care își caută drumul către o minimă normalitate și democrație. În patria noastră, și în discuțiile cu prietenii, cu cunoștinețele, și în mediul online, a cam perioada în care ne era rușine că suntem români. - Bogdan Ficeag, jurnalist

Este una din direcțiile pe care le urmărim și felul în care elevii învață istoria. Ne interesează revitalizarea taberelor școlare, dar axate pe anumite profiluri. Pe măsură ce alături de această inițiativă vor veni mai multe inițiative, vom avea și acea forță necesare să influențăm și programele școlare. Dacă la școală nu înveți trecutul, riști să repeți greșelile. Trebuie să învățăm cine suntem cu adevărați. Acest program este orientat mai ales către tânara generație care să preia această moștenire culturală și să o ducă mai departe - Bogdan Ficeag.

 

Ne adresăm tinerii generații în primul rând pentru a cunoaște valorile naționale. Am constatat că există un deficit în școli în acest sens. Dacă copii vor cunoaște, vor avea și respect - Dan Manu, președinte CJ Argeș

Vine un timp al coacerii lucrurilor. Subiectele acestea sunt mai vechi în fiecare din noi. Aflu de la cetățeni că sunt nemulțumiți. Eu ca părinte și bunic sunt nemulțumit la rândul meu. Vine un timp când nu se mai poate. Este aberant ce se întâmplă. Este o diluare veselă, victoriasă. Fără aceste repere, ești un nimeni. Poți fi eficient, genial, dar nu exiști dacă nu ai identitate, nu ai aceste repere.

Sigur, istoria se întâlnește cu propaganda. Dar nu despre asta vorbim. Nu despre romanțare. Chiar mă întrebam: Ștefan cel Mare, jos pălăria. Nimeni nu și-a pus problema că avea și el probleme umane. E vorba de o conștiință de sine a cetățeanului, a nației.

Aceste repere există, dar sunt nefolosite. Sunt dovezi ale unei civilizații românești. În clipa în care începem să introducem în conștiința publică acest pachet e simplu. Dacă Nilul a făcut Egiptul, Dunărea a făcut civilizația europeană.

 

La un moment dat am plecat în Finlanda la un festival de teatru și știam foarte puțin. Am luat de la Ambasadă o carte pe care am citit-o în avion. Un spațiu cu 3-4 milioane de locuitori, mai mare decât România, permament un câmp de bătălie cu diverse țări. Până când un grup de intelectuali au stat la masă și au făcut un tratat al limbii lor. S-a creat prin acest efect senzația și conștiința de nație, în jurul limbii. Apoi au avut și ei o pretenție. Rușii îi stăpâneau atunci. S-au dus la țar și au pus pe masă dovada. Dacă nu pui pe masa cuiva o dovadă, nu poți funcționa. Și țarul le-a dat o cvasi-autonomie, după care au urmat 100 de ani de liniște. În fața parlamentului este statuia acestui țar din acest motiv.

Avem și noi nevoie de 100 de ani de liniște. Să intre aceste valori în conștiința poporului. Avem o șansă, cred că nu singura. E limpede sper că vor veni către această inițiativă oameni de peste tot. E bine că e argeșean, că a plecat de aici, dar sper să devină cu adevărat națională. Citim peste tot Cărtărescu, am văzut ce cărți erau traduse de România: Mircea Cărătrescu, Cătălin Avramescu erau în top. Marin Preda nu există în acest top - Mircea Diaconu.

 

 

 

 

Published in SOCIAL

Vineri, 9 iunie, Muzeul Golești a fost locul de întâlnire al unui grup de personalități, oameni de afaceri și de cultură. Gazde le-au fost președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, și ministrul Cercetării și Inovării, Șerban Valeca, și conducerea Centrului Cultural Județean Argeș,. Au venit la Golești academicianul Nicolae Panin, șeful secției de Științe Geonomice a Academiei Române, pictorul Sorin Ilfoveanu, jurnalistul Bogdan Ficeac, preotul Alexandru Pahonțu (toți argeșeni), regizorul și scenaristul de film pentru copii Elisabeta Bostan, actrița Maria Ploae, regizorii Șerban Marinescu, Dan Pița, Nicolae Mărgineanu, Cătălin Mitulescu.
Locația nu a fost întâmplător aleasă, întâlnirea, al cărei scop a fost coagularea unui grup de inițiativă pentru redescoperirea valorilor naționale, desfășurându-se în beciul Conacului Goleștilor, un spațiu neconvențional, dar încărcat de istorie.
În cuvântul de bun venit, președintele Dan Manu a motivat necesitatea acestui demers prin faptul că ”generația tânără trebuie să își cunoască valorile, să descopere ce ne leagă ca neam.” ”Sunt născut pe aceste meleaguri și de mic copil, așa cum era specificul zonei Muscelului, aveam o masă rotundă, cu trei picioare, în jurul căreia se aduna toată familia. Aparent, un gest obișnuit, însă încărcat de profunde semnificații, masa rotundă reprezintă unitate, fiecare picior fiind în fapt cei 7 ani de acasă, educația primită în sânul familiei, cultura și credința. Tocmai de aceea, prin acest demers dorim să redescoperim aceste principii tradiționale, să le transmitem copiilor noștri și generațiilor viitoare cultura, educația și credința națională.”
Ministru Cercetării și Inovației, Șerban Valeca, a salutat inițiativa și le-a mulțumit celor prezenți pentru implicare și pentru că au ales Argeșul și Muzeul Golești ca punct de plecare al acestui proiect de nivel național: ”De ce Argeș și de ce Golești – pentru că aici se află prima școală din Țara Românescă, pentru că în aceste locuri au trăit Goleștii pașoptiști și Brătienii României moderne, pentru că ne dorim redarea mândriei naționale, a patriotismului, aducerea în prim plan a oamenilor de valoare din varii domenii, de la știință la cultură.”

“Trebuie ca fiecare, în domeniul său, să fie de folos generațiilor viitoare”
”Mă simt foarte onorată și doresc să îi felicit pe cei care s-au gândit la acest demers. Am făcut tot ceea ce mi-a stat în putință, în domeniul meu, al filmului pentru copii, astfel încât tânăra generație să crească frumos, demnă și mândră. Trebuie ca fiecare, în domeniul său, să fie de folos generațiilor viitoare, contează ce lăsăm în urma noastră. Aș dori ca în fiecare orășel, în fiecare comună, să se înființeze centre de cultură, multifuncționale, pentru copii și tineret. Trebuie să sperăm și să construim, să ne adunăm tineretul, să atragem copiii spre a se educa, să le vorbim despre Creangă, despre artă, despre istorie. Pentru unii, poate sunt lucruri banale, însă foarte necesare. Fiecare putem deschide o portiță, o cărare, să sprijinim aceste lucruri. Conștiința noastră nu trebuie să fie apăsată de faptul că nu am făcut ceva pentru această țară și pentru copiii ei. Să nu uităm că valoarea nu are vârstă, iar respectul pentru valori trebuie cultivat cu credință și răbdare” – a spus regizorul și scenaristul de film pentru copii Elisabeta Bostan.

”Respect, protejare și promovare a valorilor naționale” este premiza acestui demers, în urma aceste prime întâlniri desprinzându-se deja câteva propuneri, printre care înființarea unor centre de cultură multifuncționale pentru copii și tineret, a unei școli de film pentru copii, expoziții și festivaluri dedicate tinerei generații, workshopuri pe diferite domenii la care să participe atât tineri căt și personalități naționale.
Chiar dacă nu au fost prezenți, din motive obiective, s-au alăturat acestei inițiative și omul de televiziune Lucia Hossu Longin, europarlamentarul și actorul Mircea Diaconu, maestrul Dorel Vișan academicienii precum și Răzvan Theodorescu și Eugen Simion. De asemenea sunt așteptate să se alăture acestei inițiative și alte personalități din diverse domenii care reprezintă valori naționale.

Published in SOCIAL

Europarlamentarul Mircea Diaconu a dezvăluit în emisiunea La Ordinea Zilei ce s-a întâmplat în Parlamentul European în momentul în care în România se defășurau proteste împotriva OUG 13.

Potrivit acestuia, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans ”s-a luat cu mâinile de cap” când a auzit că președintele Klaus Iohannis a coborât în Piață.

”Peste câteva zile, Comisarul Timmermans ne-a invitat în biroul dânsului, pe câțiva dintre noi. Pe mine, domnul Pașcu, Victor Boștinaru, Norica Nicolai. Am mers si am discutat. Am povestit cu lux de amănunte ce se întâmplă acasă. Au fost momente în care Comisarul s-a luat cu mâinile de cap. La propriu. A spus că nu se poate asa ceva. Coborârea președintelui din spațiu de mediator, de echilibru într-un stat de drept în strada, nu se poate. S-a luat cu mâinile de cap”, a dezvăluit Mircea Diaconu la Antena 3.

Totodată, europarlamentarul a mai precizat și modul în care s-a promovat situația din România. ”În ziua precedentă, ca un fel de explozie, s-au umplut mail-urile tuturor de informații parșive despre România. Am analizat cu asistenții mei. O asistentă româncă din cabinetul unui europarlamentar englez a trimis la tot Parlamentul European astfel de texte”, a mai spus Diaconu la Antena 3.

Published in POLITIC
Mircea Diaconu a anunțat că nu va mai candida pentru un nou mandat de europarlamentar. După ce argeșeanul a obținut în 2014 380.000 de voturi, mai multe decât PNL la nivelul întregului județ de pildă, acum acesta a anuțat că nu va mai candida pentru un nou mandat pentru că nu dorește să facă o carieră politică în Parlamentul european.
Diaconu a explicat că a candidat la europarlamentare pentru ca instanțele să clarficie acuzațiile de incompatibilitate și a mulțumit celor care l-au votat. El a mai spus că, ajuns acolo, a încercat să facă totul pentru a-și face treaba în mod corect.
"Nu mai candidez. În primul rând pentru că eu sunt un accident. De ce să mă voteze pe mine mai mulți oameni decât pe niște deputați. Atunci a fost o situație specială pe care cetățenii româniei au tratat-o absolut generos cu mine. A fost o formă de solidarizare cu problema și situația mea. Nu vreau să cer încă o dată. Atunci trebuia rezolvată problema mea și nu se putea decât așa. Eu nu mai pot să cer oamenilor încă o dată să acționeze la fel. Nu vreau să fac o carieră din asta. Sigur, am încercat să mă fac util cât am putut de multe. O să dau socoteală și să le spun activitatea mea în Parlamentul European. Dar consider că a fost bine că am fost și eu acolo în situații speciale pentru România, să fim, simbolic, paznici din afară, pentru România", a afirmat Diaconu la o întâlnire cu jurnaliștii din Câmpulung.
Published in POLITIC

Vineri seară, elitele județului și alte personalități care au fost alături Argeșului de-a lungul vremii au fost prezente la prima ediție a Galei de Excelență “10 pentru Argeș” organizată de Consiliul Județean Argeș.
Premiul de excelență al Anului 2016 i-a fost acordat  acad. Gheorghe Păun, deţinătorul a cinci titluri de Doctor Honoris Causa, cel mai citat informatician român, inclus de ISI în categoria „highly cited scientist”, care pe 1 Decembrie a fost decorat de Preşedintele României cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de cavaler. În cadrul Galei de excelență “10 pentru Argeș” a fost acordat un premiu special și Corului “Ars Nova”, ca semn de apreciere pentru activitatea și valoare acestui extraordinar grup vocal, ce aduce plus valoare culturii argeșene dar și în memoria dirijorului Gheorghe Gomoiu, dispărut în acest an dintre noi.
La eveniment au fost prezenți oameni importanți din jurnalismul românesc, precum editorialistul și scriitorul Bogdan Ficeag, dar și directorul ADR Sud Muntenia, Liviu Mușat, actorul și europarlamentarul Mircea Diaconu, Avocatul Poporului Pitești.

Premiul de excelență în SPORT a fost câștigat de MARIAN POPESCU, preşedintele Fundaţiei Aeromodelismul Românesc  - Cu o carieră sportivă impresionantă, despre Marian Popescu trebuie spus că a are 144 titluri de campion naţional  la diverse clase de aeromodele, 4 titluri de Campion European, individual și cu echipa, clasele F1A și F1E, 2 medalii de argint la Campionatele Europene clasele F1B și F1E, 2 titluri de Campion Mondial cu echipa naţională la clasa F1E, 1 medalie de argint la Campionatul Mondial clasa F1E, 1 medalie bronz la Campionatul Mondial clasa F1A cu echipa națională, 6 titluri de Campion al Cupei Mondiale individual. Peste 200 medalii obţinute cu sportivi antrenaţi.
Au mai fost nominalizați Andreea Elena Panțuroiou, atletă triplusalt – a participat la Jocurile Olimpice de la RIO 2016, unde a obținut locul 16 și la Campionatul European de Seniori de la Amsterdam și Robert Glință înotător – a participat la Jocurile Olimpice - Rio de Janeiro, august, Brazilia, unde a ajuns până în finală

Premiul de excelență în Educație a fost câștigat de  OCTAVIAN DUMITRAȘCU, prof. Informatică Colegiul Dinicu Golescu Câmpulung   - Coordonator al cercului pedagogic de informatică Câmpulung Muscel.  Din 2013 până în prezent membru în Comisia Centrală a Olimpiadei Naționale de Informatică. 2014,2015,2016 Leader Echipa Colegiului Național Dinicu Golescu la Turneul Internațional de Informatică Shumen. Din 2016  este profesor coordonator Lot Olimpic Informatică.
În acest an, elevul dl profesor Dumitrașcu, Costin Oncescu, a fost declarat elevul român cu cel mai bun punctaj la a XXVIII-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Informatică desfăşurată în august la Kazan (Rusia). Elev al Colegiului Naţional „Dinicu Golescu“ Câmpulung, Costin Andrei Oncescu (17 ani) are un palmares uluitor în acest an, rezultate obținute tot sub îndrumarea domnului profesor: Aur la Olimpiada Naţională de Informatică, aur la Balcaniada de Informatică - seniori, la care se adaugă medalia de aur la Olimpiada Internaţională Pluridisciplinară „Tuymaada”. La Olimpiada Internaţională de Informatică desfăşurată la Kazan, echipa României coordonată de profesorul Dumitrașcu a obţinut trei medalii de argint luate, în ordine, de puştiul de geniu al Argeşului, de Andrei-Costin Constantinescu şi de Andrei Popa, plus o medalie de bronz câştigată de Radu Muntean.  
Au mai fost nominalizate la aceeași categorie: Cristina Șerbănică de la Universitatea Constantin Brâncoveanu și Carmen Secară și Mihaela Diaconu de la Universitatea din Pitești.
Premiul de excelență pentru MEDIUL DE AFACERI a fost câștigat de GHEORGHE BĂDESCU, directorul NIDEC România, care a preluat ANA Imep de la George Copos.  
Premiul de excelență în CERCETARE a fost câștigat de C CRISTIAN GENTEA, cercetător principal la ICN Mioveni.  
În România la Fabrica de Combustibil Nuclear Mioveni se produc anual aproximativ 10.080 fascicule de combustibil nuclear pentru Centrala NuclearoElectrică Cernavoda. În conformitate cu regulile internaționale de securitate nucleară, fasciculele arse în Centrala Nuclearoelectrică ce prezintă defecte trebuie analizate pentru determinarea și eliminarea cauzelor.
 Premiul de excelență în    CULTURĂ a fost câștigat de  IOANA GRIGORE, studentă – regie, U.N.A.T.C. ”I.L. Caragiale” din București. Fiica lui Gabriel Grigore, directorul săptămânalului Jurnalul de Argeș,  a început deja să fie recunoscut în lumea artistică românească dar și internațională. Ioana Grigore are doar 22 de ani, este studentă la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L. Caragiale” București, dar a regizat și produs deja, 10 scurt metraje și documentare. A câștigat până acum zeci de premii naționale și internaționale.
Anul 2016 a fost anul în care talentul tinerei piteștence a fost recunoscut și apreciat la unul dintre cele mai mari festivaluri de profil din Europa. Ioana Grigore a primit, în luna aprilie a acestui an, premiul pentru “Cel mai bun documentar” la International Short Film Festival Istanbul, unul dintre cele mai respectate evenimente cinematografice de profil din Europa. Performanţa argeșencei poate fi considerată remarcabilă în contextul în care tema abordată, bombardamentele NATO din 1999 asupra Republicii Federative Iugoslavia, este una extrem de sensibilă şi a făcut deja subiectul altor mii de documentare. În plus, documentarul Ioanei Grigore, intitulat „10:34 to Belgrade“, a avut un buget extrem de mic, iar echipa coordonată din postura de regizor de tânăra piteşteancă a muncit preponderent voluntar.  În luna septembrie, cu același documentar, Ioana Grigore a primit premiul pentru “Cel mai bun montaj” în cadrul Festivalului de Film Documentar Românesc DocuArt, București.

Au mai fost nominalizați la această categorie: Elena Stoica, profesor, pictor coordonator al cercului de pictură "CULOARE și VIS", Corbeni și Mădălin Sandu, dirijor, compozitor, concert – maestru, violonist - în luna noiembrie a acestui an, Mădălin Sandu a susținut un concert la Vatican, în cadrul „Festivalului international de muzica sacră” unde a fost invitat să concerteze alături de o orchestră formată, special pentru acest concert, din cei mai buni instrumentiști din întreaga lume.

Premiul de excelență în SĂNĂTATE a fost câștigat de  FELIX SÂRBOIU, medic Spitalul Județean Argeș.
Din acest an, Spitalul Județean Argeș are un compartiment nou, un compartiment de chirurgie vasculară. Medicul Felix Sârboiu, specialist în chirurgie vasculară este cel care a pus bazele creării acestui compartiment. Bolnavii cu afecţiuni vasculare, în special arteriale periferice, din Argeş, nu vor mai fi nevoiţi să parcurgă sute de kilometri pentru a se trata. Suntem singurul spital din Argeş şi din judeţele limitrofe cu un astfel de compartiment. Pentru început sunt puse la dispoziţia pacienţilor 13 paturi. La nicio lună de la deschidere doctorul Felix Sârboiu a efectuat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti, o operaţie în premieră în Argeş. Intervenţia chirurgicală laborioasă, de anvergură, a durat cinci ore. Unui pacient în vârstă de 78 de ani i s-a aplicat o proteză arterială în care au fost implantate ambele artere femurale.  
Fiind la datorie 12-14 ore pe zi, chirurgul vascular a tratat şi a salvat sute de pacienţi, de la inaugurarea compartimentului din Piteşti, creând, în același, un nucleu de personal profesionist.
 
Nominalizați la această categorie:
- SIMONA BARABANCIA ROMETE, medic Spitalul Județean Argeș - a efectuat sute de operații, făcând parte în același timp din echipe mixte de medici chirurgi la operații multiple și complexe
- MONICA CHIRAN, director Centrul de Transfuzii Pitești – în 2016 Centrul de Transfuzii Pitești a asigurat sânge atât pentru unitățile medicale din Argeș fiind în același timp și principalul furnizor de sânge pentru unitățile medicale din București

Premiul de excelență în ADMINISTRAȚIE i-a fost acordat lui  AURELIAN GHEORGHE, șef de proiect – pentru implementarea Proiectul european Managementul Integrat al Deșeurilor.
Au mai fost nominalizați la această categorie:
- Locotenent-colonel ION ILIOIU, șef Compartiment Tehnic din cadrul Serviciului logistic ISU Argeș - a implementat Programul Operațional Regional ISU, un program care are drept scop creșterea siguranței cetățenilor (valoarea maşinilor achiziţionate depăşeşte 7 milioane de lei) și a finalizat proiectul noului Centru Județean de Conferințe și Pregătire.
- ADINA ENESCU, medic, șefa secției de primiri urgențe Spitalul de Pediatrie Pitești -  În 2016, la Spitalul de Pediatrie Pitești s-a finalizat construcția noii clădiri a Centrului de Primiri Urgențe. Proiectul ce s-a derulat pe o perioadă de 3 ani, cu finanțare integrală de la bugetul de stat și bugetul Consiliului Județean Argeș, a fost finalizat în termenii stabiliți, prin implicarea echipei manageriale, din care a făcut parte și ADINA ENESCU, șefa secției de primiri urgențe Spitalul de Pediatrie Pitești.

Premiul de excelență în domeniul TURISM ȘI PROTECȚIA MEDIULUI a fost câștigat de FILOFTEIA PALLY,  fosta directoare a MUZEULui GOLEȘTI –– pentru implementarea proiectului, cu finanțare europeană, privind restaurarea Ansamblului Medieval al Goleștilor
Unul dintre cele mai importante proiecte cu finanțare europeană realizat de Consiliul Județean Argeș, încheiat în iunie 2016, în termen, fără corecții și considerat un exemplu de bună practică la nivelul proiectelor realizate de administrații locale.
Proiectul a cuprins:
-     Restaurarea integrală a Conacului Goleștilor, construit în 1640, monument de arhitectură medievală de importanță excepțională
-    Restaurarea muzeului de etnografie
-    Refacerea parțială a Turnului Porții cu rol de observație și de pază– clădire cunoscută mai mult sub denumirea Foișorul lui Tudor Vladimirescu
-    Restaurarea zidului de incintă, cu cele 4 turnuri de colț, realizat în perioada 1784-1807, cu rol de observație și apărare a Curții Goleștilor
-    Împrejmuirea Parcului alăturat – prin realizarea a 320 metri liniari de zid din caramidă
-    Amenajarea peisagistică a  parcului din jurul conacului
-    Amenajarea unei parcări pe partea de nord a parcului alăturat zonei muzeale
-    Valoare totală a proiectului a fost de aproximativ 11.000.000 lei.
Conform proiectului se estimează că numărul de vizitatori ai Muzeului Golești va crește cu 30% în perioada următorilor 3 ani. Deja se estimează că numărul vizitatorilor din perioada ulterioară deschiderii Conacului pentru public este sensibil mai mare decât în perioada anilor anteriori.
 
Premiul de excelență pentru domeniul SOCIAL a fost adjudecat de FUNDAȚIA “MEREU APROAPE” – ANTENA1 – pentru faptul că în 2016 a ajutat doi copii din Argeș pentru a putea beneficia de ajutorul medical de care aveau nevoie urgent dar și o întreagă comunitate din Vlădești căreia i-a facilitate accesul la tehnologia de ultimă oră, prin revovarea și dotarea cu calculatoare a unei biblioteci deschise atât pentru copii cât și pentru adulți.
 

Premiul de excelență pentru PROMOVAREA ARGEȘULUI a fost oferit regizorului ȘERBAN MARINESCU – pentru organizarea, în 2016, a Festivalului “Serile filmului românesc” la Lerești – prima ediție.
În acest an, la Lerești, a avut loc prima ediție a „Serilor Filmului Românesc”. Un eveniment cultural de succes care pe lângă faptul că s-a reușit atragerea unui numeros public și lista invitaților a fost pe măsură. La vizionări au participat nu numai musceleni, ci şi actori consacraţi, regizori cunoscuţi şi scenarişti. Lereştiul și județul Argeș câştigând, astfel, un plus de imagine. La vizionări, la Ateneul „Sarmiza Bilcescu Alimănişteanu”- Lereşti au participat Mircea Diaconu, Bogdan Ficeac, Horia Moculescu, Dan Pița, Dorel Vișan, Florin Zamfirescu, Doru Nițescu și Laurențiu Damian.
În cele cinci zile ale festivalului au putut fi vizionate 20 de filme de mare valoare ale cinematografiei romanești precum: Veronica, Cel mai iubit dintre pamanteni, Doar cu buletinul la Paris , Carmen, Filip cel Bun, Să nu ne răzbunați, Kyra Kyralina. Toate acestea au fost posibile datorită regizorului Șerban Marinescu, care este unul dintre cei mai deosebiti oameni din cinematografia românească, pe care Argeșul i-a oferit poporului roman.. Opera de debut a lui Șerban Marinescu a fost Moara lui Călifar (1984). Alte filme de succes ale regizorului sunt: Domnișoara Aurica (1985), Cei care plătesc cu viața (1991), Cel mai iubit dintre pământeni (1993). Regizorul, Șerban Marinescu este și scenarist al filmelor: Cel mai iubit dintre pământeni, Ticăloșii, Regele scamator și Doar cu buletinul la Paris . Pe 10 decembrie 2004, președintele României de atunci, Ion Iliescu, i-a conferit regizorului Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler.
 

Published in SOCIAL