Sâmbătă, 20 Ianuarie 2018
ProArges

ProArges

Directorul SRI, George Maior, i-a înaintat, marţi, demisia de la conducerea Serviciului, preşedintelui Klaus Iohannis. Şeful statului a acceptat-o, informează Administraţia Prezidenţială. Florian Coldea, directorul adjunct, a preluat conducerea SRI ca interimar. Maior a fost directorul SRI cu cel mai îndelungat mandat.

"Directorul Serviciului Român de Informaţii, domnul George Maior, şi-a înaintat demisia de la conducerea SRI Preşedintelui României, marţi, 27 ianuarie Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, i-a acceptat demisia", se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

Preşedintele Klaus Iohannis declara, la începutul lunii ianuarie, la Adevărul Live, întrebat dacă ia în calcul numirea unor noi şefi la SRI şi SIE, că săptămânile viitoare va analiza această chestiune şi va comunica concluzia.

”Săptămânile următoare voi analiza această chestiune şi voi comunica concluzia, pentru că nu o am”, a afirmat preşedintele Iohannis, întrebat dacă ia în calcul schimbarea şefilor SRI şi SIE.

Chestionat dacă directorul SRI, George Maior, ar trebui să îşi continue mandatul sau ar trebui schimbat, în condiţiile în care acesta a anunţat că îşi depune mandatul la dispoziţia noului preşedinte, Klaus Iohannis a spus: ”Cred că e o discuţie puţin artificială. Postul este ocupat, SRI funcţionează în parametri buni, nu văd de ce ar trebui să forţăm o astfel de discuţie. Chiar nu simt nevoia de a face din asta o temă”.

În data de 5 noiembrie, directorul SRI, George Maior, a afirmat că la învestirea noului preşedinte îşi va prezenta mandatul, spre evaluare.

"La momentul învestirii noului preşedinte al României îmi voi prezenta, spre evaluare, mandatul de director al SRI. Este o datorie de onoare şi un obiectiv profesional legitim, după 8 ani în fruntea Serviciului Român de Informaţii. Până la acel moment şi atâta timp cât voi ocupa această funcţie, nu manifest şi nu confirm interesul pentru un anume rol profesional viitor", a precizat George Maior, într-un comunicat de presă.
Maior a avut mai multe atacuri la adresa CCR după ce legile Big Brother, așa cum au fost numite generic legile siguranței naționale au fost declarate neconstituționale.

 

 

Marți, 27 Ianuarie 2015 22:10

Pleacă sau nu Oprescu de la Prefectură

Data ca sigura plecarea sa la conducerea noii structuri care se va face prin contopirea AJPIS si Inspectia Muncii, în functia de secretar de stat, prefectul Mihai Oprescu sustine ca prefera statutul de functionar public, insa si-a lasat o portita libera, lasand sa se inteleaga ca, daca i se va solicita, nu ar refuza totusi acest post la nivel national.
"De trei sapatamani sau mai bine tot se comenteaza aceasta posibila plecare a mea. Eu v-am spus si ma cunoastet,i eu sunt functionar public inainte de orice alta calitate pe care o am si respect foarte mult statutul de functionar public. Asta mi am dorit sa fac. Asta este pregatirea mea de baza. Eu am terminat prima facultate administratia publica şi asta este ceea ce imi doresc sa fac, in cariera. Deci, daca ma intrebati din punct de vedere profesional este o optiune. Daca ma intrebati din punct de vedere al proiectelor pe care le-am inceput in aceasta institutie, a increderii care mi-a fost acordata in urma cu un an de zile, a colectivului cu care lucrez si cu care cred ca ne-am sudat dupa acest interval de timp, nu ar fi o optiune. Dar hotararea nu mi apartine si nu apartine unui functionar public", a spus prefectul Mihail Oprescu in legatura cu acest subiect

 

 

Codruţ Şereş a fost condamnat definitiv la patru ani şi opt luni de închisoare cu executare, iar Zsolt Nagy a primit o pedeapsă de patru ani de închisoare, decizia din dosarul privatizărilor strategice fiind anunţată marţi de ICCJ.
Foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy au fost trimişi în judecată în 2009 de procurorii DIICOT. Ei sunt acuzaţi de aderare la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete.

Cei doi au mers la Poliţia Ilfov după aproximativ trei ore de la decizia instanţei supreme şi au aşteptat în biroul poliţiştilor de la Serviciul de Investigaţii Criminale mandatele de executare a pedepselor cu închisoarea. După ce au primit mandatele de executare a pedepsei pentru Şereş şi Nagy, care au domiciliile în judeţului Ilfov, poliţiştii ilfoveni i-au dus pe cei doi foşti miniştri în Penitenciarul Rahova, unde aceştia vor sta 21 de zile în carantină, urmând ca, în cel mult o lună, Administraţia Penitenciarelor să le stabilească regimul şi locul de detenţie.
 Şi ceilalţi inculpaţi din dosar care au primit pedepse cu executare urmează să fie încarceraţi. Codruţ Şereş a fost condamnat definitiv la 4 ani şi 8 luni de închisoare cu executare, Zsolt Nagy a primit o pedeapsă de 4 ani, cea mai mare pedeapsă fiind dată lui Stamen Stanchev, care va executa 5 ani şi 2 luni, decizia din dosarul privatizărilor strategice fiind anunţată marţi de ICCJ.

Anchetatorii îi acuză de privatizarea SC Electrica Muntenia Sud SA, vânzarea unor acţiuni Petrom, procese de privatizare sau restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova, aflate în portofoliul Ministerului Economiei.

În decembrie 2013, fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş a fost condamnat de Înalta Curte la şase ani închisoare cu executare în dosarul privatizărilor strategice. Fostul ministru al Comunicaţiilor, Zsolt Nagy, a primit cinci ani de detenţie. Consultanţii internaţionali Vadim Benyatov şi Stamen Stancev au primit 10, respectiv 11 ani de închisoare. Toţi au atacat sentinţa.
 

 

 

Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, aflat într-o vizită oficială la Bruxelles, s-a întâlnit marți cu Comisarul European pentru Politică Regională, Corina Crețu, și a participat la întâlnirea anuală dintre Autoritățile de Management din România și serviciile Comisiei Europene, discuțiile axându-se pe soluțiile pentru optimizarea utilizării fondurilor europene și pe accelerarea absorbției.
"În principal, optimizăm utilizarea fondurilor europene prin fazarea proiectelor în cazul cărora există riscul să nu fie finalizate până la sfârșitul acestui an, iar prin această soluție degrevăm bugetul de stat de suportarea cheltuielilor care vor fi efectuate după 31 decembrie 2015. Proiectele vor fi împărțite în două etape de implementare, pentru a solicita decontarea cheltuielilor eligibile făcute până la finalul anului 2015 din fondurile alocate pentru perioada de programare 2007 — 2013. Sumele cheltuite în a doua etapă a implementării acestor proiecte vor fi rambursate din fondurile alocate României pentru perioada de programare 2014 — 2020'', a afirmat Teodorovici, potrivit unui comunicat MFE transmis Proarges.ro.

El spune că, pentru a accelera absorbția în 2015, ultimul an în care pot fi cheltuite fondurile alocate României pentru perioada de programare 2007-2013, sunt identificate proiecte finanțate din surse publice, care pot fi finalizate până la sfârșitul anului, pentru a solicita decontarea acestora din fondurile UE.

Teodorovici precizează că această soluție este permisă de regulamentele europene și a fost folosită și de alte state membre. "Am aplicat deja această soluție la nivelul Programului Operațional Sectorial Transport și la nivelul Programului Operațional Sectorial Mediu, iar acum intenționăm să extindem abordarea prin identificarea tuturor proiectelor autorităților publice locale, care sunt în implementare și care respectă regulile și principiile europene. Pentru a cointeresa primarii să sprijine această soluție, propunerea mea este ca autoritățile publice locale care vin cu proiecte ce vor fi decontate din fonduri europene să primească o parte importantă din suma rambursată de Comisia Europeană. Tot din perspectiva decontărilor retrospective, vrem să identificăm noi categorii de cheltuieli eligibile în scopul amendării programelor operationale 2007—2013, pentru a putea solicita Comisiei rambursarea de fonduri suplimentare. Avem datoria de a găsi soluții pentru a atrage o sumă cât mai mare din fondurile alocate țării noastre", punctează ministrul.

În context, el afirmă că inițiativa Comisarului European Corina Crețu de a crea Task Force va ajuta statele membre cu o rată de absorbție redusă să investească o parte cât mai mare din fondurile rămase din perioada 2007—2013 și să adopte măsuri strategice pentru exercițiul 2014—2020. Acest lucru înseamnă că proiectul stațiunii turistice de la Molivișu riscă să piardă finanțarea având în vedere faptul că în afară de CJ Argeș, celialți parteneri nu au găsit fondurile necesare pentru cofinanțare.

Stațiunea Molivișu, pe lista...gri

În decembrie anul trecut, directorul ADR Sud Muntenia, Liviu Muşat, încadra în categoria proiectelor cu risc de nefinalizare viitoarea staţiune de schi Ghiţu-Molivişu, în contextul în care un alt proiect finanţat tot din fonduri europene, cel de la Muşeteşti, nu doar că s-a dus de râpă, dar atrage şi consecinţe costisitoare.
Termen 31 decembrie 2015 Lucrările la viitoarea staţiune montană a Argeşului ar trebui grăbite astfel încât să fie finalizate până la 31 decembrie anul curent. Din punctul de vedere al oficialului ADR Muntenia, proiectul este unul sub semnul întrebării: ”Există riscul ca acest proiect să nu fie finalizat la timp” ceea ce presupune pierderea finanţării. Lucrări în cadrul proiectului pot fi efectuate însă şi după 2015, însă în acest caz lucrarea va fi suportată integral de beneficiar, UE urmând să-şi retragă întreaga finanţare.

 


Prefectul de Argeş, Mihail Oprescu, a declarat deschis că este nemulţumit de activitatea şi managementul Finanţelor Publice Argeş. Acest fond de nemulţumire, vine, spune prefectul pe "o lipsă constantă de comunicare". De altfel, în acest sens Oprescu explică că în evaluarea pe care o va face cu privire la această instituţie va trece toate motivările cu privire la nemulţumirile depistate.
"I-aş ruga pe colegii de la Finanţe şi le atrag atenţia pe această cale să se implice mai mult în activitatea pe care o desfăşoară la nivelul instituţiei fiindcă rezultatele şi faptul că apare această direcţie regională a Marilor Contribuabili nu le aparţin", a spus prefectul. Directorul Finanţelor Publice Argeş este Petre Cojocaru.

"Este o lipsă constată de comunicare"
"Activatatea şi managemtul actualei instituţii a Finantelor Publice şi acest lucru se va vedea şi-n evaluarea pe care o voi face. Iar în evaluare veţi găsi şi motivările acestei activităţi. Este o lipsă constată de comunicare în ceea ce priveşte instiuţia Finaţelor şi instituţia Prefectului, care conduce la nivel de judeţ instituţiile deconcentrate, pe toate palierele de activitate de la problematica zilnică pînă la activităţiile specifice. Din punctul meu de vedere evaluarile care le facem la nivel de judeţ trebuiesc transmise şi către conducătorii ierarhici pe cale instituţională. Ce o să păţească este în funcţie de statutul funcţionarilor publici şi hotărîrea pe care conducetrea ANAF o va lua însă va fi transmisă şi către Ploieşti şi ANAF România", a continuat argumentația sa Oprescu. Totodată, prefectul de Argeş a mai explicat că sînt mai multe instituţii de care este nemulţumit.

 



Un nou scandal zguduie CJ Argeș. Executorul judecătoresc Eugen Fieraru şi avocatul Mihai Cocaină, consilier județean PNȚCD, ales pe lista AAM, au fost condamnaţi de Curtea de Apel Bucureşti la câte 5 ani şi 4 luni de închisoare cu executare fiecare. Cei doi au şi de plătit despăgubiri în valoare de aproape 20 de miliarde de lei vechi. Inculpaţii pot ataca însă sentinţa la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţire.
Procurorii i-au acuzat pe cei doi de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, înşelăciune, cu consecinţe deosebit de grave şi tentativă de înşelăciune, cu consecinţe deosebit de grave, aşa cum rechizitoriul DNA.

Curtea Constituțională a României (CCR) susține, în motivarea deciziei prin care a stabilit că obligația de a face cerere pentru a nu participa la ora de Religie este neconstituțională, că oferta educațională referitoare la disciplina religie este de natură să afecteze libertatea de conștiință.

CCR a publicat motivarea deciziei din 12 noiembrie 2014, prin care a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art. 9 alin.2 teza întâi din Legea învățământului 84/1995 și ale art. 18 alin. 2 teza întâi din Legea educației naționale 1/2011.

"Curtea constată că modul în care legiuitorul a reglementat prin art 9 alin 2 din teza întâi din legea 84/1995 și art 18 alin 2 teza întâi din Legea nr 1/2011 oferta educațională referitoare la disciplina Religie este de natură să afecteze libertatea de conștiință. Astfel, potrivit dispozițiilor art 29 alin 1 din Constituție, individul se bucură de libertatea neîngrădită a gândirii, a conștiinței și a credinței religioase, situație ce conferă consistență liberei dezvoltări a personalității umane ca valoare supremă garantată de Legea fundamentală", susține CCR.

De asemenea, caracterul obligatoriu al Religiei, ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun, nu poate fi opus elevilor, întrucât instituirea lui are drept scop atingerea exigențelor constituționale, prin îndeplinirea de către stat a obligației de a include această disciplină în planul-cadru de învățământ.

"Prin urmare, obligativitatea disciplinei Religie este opozabilă numai statului care este ținut de necesitate organizării învățământului religios prin asigurarea predării Religiei pentru cele 18 culte recunoscute. Faptul că alineatele (2) ale articolului 9 din Legea 84/1995 și articolului 18 din Legea 1/2011 dau elevului drept de opțiune pentru instituirea posibilității de a nu participa la acest cursuri, consacră caracterul opțional al disciplinei, care, de această dată, vizează elevul major, părintele sau tutorele legal instituit pentru elevul minor", se arată în motivarea judecătorilor constituționali.

În opinia CCR, statului îi este interzis să adopte soluții legislative care pot fi interpretate ca fiind lipsite de respect față de convingerile religioase sau filosofice ale părinților, "motiv pentru care organizarea activității școlare trebuie să se subordoneze unui scop de conciliere în exercitarea funcțiilor, pe care și le asumă în procesul de educație și de predare a religiei cu respectarea dreptului părinților de a asigura educația în conformitate cu propriile convingeri religioase".

Pe 12 noiembrie 2014, CCR a decis că sunt neconstituționale dispozițiile art. 9 alin.2 teza întâi din Legea învățământului 84/1995 și ale art. 18 alin. 2 teza întâi din Legea educației naționale 1/2011.

Art.9 alin. (2) din Legea învățământului 84/1995 prevede: "La solicitarea scrisă a părinților sau a tutorelui legal instituit, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz situația școlară se încheie fără această disciplină. În mod similar se procedează și pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condițiile pentru frecventarea orelor la această disciplină".

Art.18 alin.(2) din Legea educației naționale stabilește: "La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinților sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situația școlară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează și pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condițiile pentru frecventarea orelor la aceasta disciplină".

 

 

Luni, 26 Ianuarie 2015 00:00

Dosarul FLOTA s-ar putea redeschide!

 

Guvernul Romaniei, prin AVAS, va ataca, in instanta, clasarea, de către DNA, a dosarului Flota în care figura Traian Băsescu. DNA nu a comunicat inca solutia de clasare! Prejudiciul taie sansele CNM PETROMIN de a iesi din faliment. AVAS detine 70% din PETROMIN, parte civila in Dosarul Flota.
"Am cerut Ministerului Justiţiei şi AVAS să studieze decizia şi, în funcţie de concluziile la care vor ajunge, vom contesta sau nu respectiva decizie", a declarat premierul Victor Ponta, la România TV.

"Nu pot să comentez decizii ale magistraţilor (privind clasarea dosarului "Flota", n.r.), pot să spun doar că Guvernul răspune în faţa Curţii de Conturi şi riscăm ca peste un an, doi, trei să ni se spună că nu am făcut toate diligenţele pentru recuperarea unui prejudiciu", a adăugat primul-ministru.

DNA a clasat Dosarul Flota, în care fostul preşedinte Traian Băsescu era acuzat de abuz în serviciu, fals intelectual şi delapidare. Procurorii anti-corupţie au decis, miercuri, 21 ianuarie 2015, "clasarea cauzei" întrucât "faptele nu există".

În urma unei solicitări adresate de România TV, Direcţia Naţională Anticorupţie informează că "prin ordonanţa procurorului din data de 21 ianuarie 2015, s-a dispus, faţă de Traian Băsescu, clasarea cauzei având ca obiect infracţiunile de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, fals intelectual în formă continuată şi delapidare, întrucât faptele nu există".

"În acest dosar, datorită cauzei de impunitate prevăzută de Constituţia României, prin rezoluţia din 19.10.2006, s-a dispus suspendarea urmăririi penale.

Ca urmare a încetării cauzei de suspendare a urmăririi penale, împrejurare ce a intervenit la data de 21.12.2014, prin ordonanţa din 12.01.2015, s-a dispus reluarea urmăririi penale cu privire la faptele sus menţionate.

Prin ordonanţa procurorului din data de 21 ianuarie 2015, s-a dispus, faţă de Traian Băsescu, clasarea cauzei având ca obiect infracţiunile de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, fals intelectual în formă continuată şi delapidare, întrucât faptele nu există", precizează DNA.
 

Programul Teatrului „Alexandru Davila” pentru finalul acestei săptămâni
 
Deplasare:
- Joi, 29 ianuarie, la Slatina, de la ora 18.30, „O noapte furtunoasă”;
 
Sala Liviu Ciulei:
- Sâmbătă, 31 ianuarie, de la ora 18.00, „Prah”;    
 
Sala mare a teatrului:
- Duminică, 1 februarie, de la ora 18.00, „Cerere în căsătorie şi Ursul”;
 
Sala Aşchiuţă:
- Sâmbătă, 31 ianuarie, de la ora 11.30, „Ileana Sânziana” (Anton Pann);
- Duminică, 1 februarie, de la ora 11.30, „Aşchiuţă în poveşti”.

În urma demersurilor făcute de către Salvamont Argeș, Asociația Națională a Salvatorilor Montani din România a înființat “Brevetul Național pentru Unitate Canină de Intervenție la Avalanșă”. Astfel, la sfârșitul lunii februarie, la Padina, în munții Bucegi, va avea loc, în premieră în țara noastră și în Salvamontul național, primul stagiu de verificare și brevetare a unităților canine pentru avalanșă.

            Pe parcursul a opt zile, unitatea canină (conductor + câine) va trebui să progreseze în așa fel încât, la examenul final, să demonstreze capabilitatea accesului oriunde în zona montană, să execute misiunea de salvare prin găsirea a minimum două victime umane îngropate în zăpadă, după care va arăta ca se poate retrage în siguranță. Probele de acces vor consta în schiul de tură, rapelul pe stâncă și/sau gheață, precum și alte situații care pot fi întâlnite în timpul unei acțiuni de salvare. Unitățile canine candidate vor trebui să treacă o evaluare cu caracter eliminator, susținută anterior stagiului.

            Instructorul stagiului este Ion Sanduloiu, însotit de câinele Helios, rasa Border Collie. Tematica și cerințele vor fi similare stagiului de brevetare francez, parcurs de către cei doi, în anul 2013. Prin înfiintarea acestei școli, se urmărește creșterea numărului de unități canine de salvare/recuperare din avalanșă, la nivel național.