Apariţia celor două volume ale enciclopediei Argeşului şi Muşcelului reprezintă un moment de referinţă în cultura argeşeană, dar şi o premieră editorială, cu un astfel de conţinut, la nivel naţional. Realizare de excepţie, lucrarea este dedicată, cum scrie în prefaţă Acad.Răzvan Theodorescu, „unui spaţiu de geneză şi unui spaţiu de sinteză în devenirea multiseculară a civilizaţiei româneşti”. Volumele înseşi au presupus un considerabil efort de geneză şi un altul de sinteză, care explică valoarea şi consistenţa întregului demers. Meritul iniţiativei aparţine preşedintelui Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu. Iar cel al realizării efective a volumelor aparţine unui larg colectiv de 42 de autori, intelectuali argeşeni, sub coordonarea unui colegiu redacţional condus de eruditul profesor Teodor Mavrodin şi format din dr.Spiridon Cristocea, dr.Sorin Mazilescu, dr.Filofteia Pally, acad.Gheorghe Păun, dr.Octavian Sachelarie şi dr.Sevastian Tudor. Asamblarea cărţii într-un tot unitar şi omogen sub aspect stilistic n-a fost deloc o îndeletnicire uşoară, întrucât temele distincte ale celor 8 capitole se cereau integrate în perspectiva comună, asumată de titlul enciclopediei, la sugestia acad.Theodorescu: „Argeşul şi Muşcelul, spaţii istorice ale românismului”. Atenţia autorilor a fost, prin urmare, cum mărturisea prof.Mavrodin în ”Argument”-ul la carte, orientată în dublu sens: „să scoată în evidenţă aspectele care individualizează  cele două spaţii istorice ale românismului, dar şi pe cele care le apropie”. Fiecare dintre cele două volume este însoţit de sumar, ilustraţii, trimiteri bibliografice detaliate şi indice acoperitoare de nume şi de localităţi. Este evident că, pentru a realiza cele peste 1.000 de pagini ale acestei lucrări cu adevărat monumentale, a fost pusă în mişcare o veritabilă „uzină” de creaţie – de la conceperea sumarului şi scrierea efectivă a fiecărui capitol,  până la operaţiunile de asamblare şi articulare ale subcapitolelor şi, desigur, culegerea, corectura, tehnoredactarea şi tipărirea întregului material.

Din acest punct de vedere, enciclopedia Argeşului şi Muşcelului reprezintă proba de maturitate civică şi intelectuală a unei generaţii de oameni care au cultură, care preţuiesc cultura şi care, iată, generează cultură. Proiectul respectiv este proiectul unei generaţii şcolite la timp, care ştie să facă distincţia dintre peren şi efemer, dintre esenţial şi derizoriu, dintre fundamental şi spectacular.Mai este şi proiectul unei intelectualităţi argeşene care se resolidarizează cu ea însăşi între coperţile şi prin semnificaţiile acestor volume de referinţă.

Totodată, cartea este, înainte de toate, rezultatul unei viziuni şi al unei limpezimi proprii unui mecenat superior şi sensibil, prin care o importantă autoritate publică locală, reprezentată de preşedintele Constantin Nicolescu, a avut forţa de a găsi, printre agitaţiile permanente şi regenerabile ale cotidianului, o fereastră de reflecţie asupra trecutului şi o pauză de respiraţie culturală despre sensul devenirii istorice a unor spaţii binecuvântate.

Realizarea acestui proiect a fost posibilă, până la urmă, datorită sincretismului acestor moduri de a gândi, spiritului comun unei generaţii, indiferent de profesiile celor care o compun, care a îngăduit atâtor personalităţi individuale să se contopească într-o operă ce nu aparţine niciuneia, ci deopotrivă tuturor.

Dintr-o altă perspectivă, enciclopedia lansată joia trecută, la Muzeul Goleşti, într-o ambianţă de elevată ambianţă intelectuală, reprezintă o operă deschisă. Fiecare cititor îi va putea percepe conţinutul dintr-o perspectivă proprie, a sensibilităţilor, informaţiilor şi experienţelor personale. Dar este şi o operă deschisă spre viitor, când va putea fi completată atât cu noi informaţii sau abordări ale trecutului, cât şi, mai ales, cu fapte ale prezentului de acum şi de aici, care să fie demne de a fi trecute, ulterior, peste ani, în ediţiile revizuite şi adăugite ale lucrării.

Obligaţia faţă de prezent este una fundamentală,  întrucât aceste spaţii istorice ale românismului reprezintă, parafrazând spusele regelui Mihai, nu o moştenire de la părinţii noştri, ci doar un împrumut de la copiii noştri.

Citeste si
Se lanseaza monografia Judetului Arges, la Muzeul Golesti



Most Read

  • Week

  • Month

  • All