Astazi, 30 ianuarie 2012, se împlinesc 160 de ani de la naşterea lui I.L. Caragiale, unul dintre clasicii literaturii române, care a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic si ziarist roman.
El este considerat a fi cel mai mare dramaturg roman si unul dintre cei mai importanti scriitori romani, fiind ales membru al Academiei Romane post-mortem.Pana si Google şi-a modificat, astazi, logoul pentru a-l omagia pe Ion Luca Caragiale, la împlinirea a 160 de ani de la naşterea celebrului scriitor şi dramaturg român.
Noul logo al Google România prezintă un bust al scriitorului român, realizat în grafică. Totodată, în noul logo, bustul lui Caragiale este suprapus peste cuvântul "Google", care apare ca şi cum ar fi caligrafiat cu peniţa. De asemenea, grafica omagială include şi o scrisoare, care iese parţial din chenarul logoului, aluzie la "O scrisoare pierdută" a lui I.L. Caragiale.
Primii ani
1852-01-30 Se naste in satul Haimanale, judetul Prahova, Ion Luca Caragiale, fiul avocatului Luca Caragiali, secretar al Manastirii Margineni, si al Ecaterinei Karaboa, descendenta a unei familii de negustori greci din Brasov.
1859 - 1860 Incepe scoala la "Instructiunea cu slava popeasca", aflata in curtea bisericii Sfantu Gheorghe din Ploiesti, sub indrumarea parintelui Marinache.
1862 - 1864 Continua cursul primar la "Scoala Domneasca" nr. 1 din Ploiesti, avand ca institutori pe Zaharia Antinescu (personaj bizar), apoi pe Basil Dragosescu, caruia ii va pastra o calda amintire. In vara anului 1864 absolva clasa intaiul din 85 de elevi.
1865 - 1867 Elev la gimnaziul "Sfintii Petru si Pavel" din Ploiesti. Absolvise in prealabil prima clasa gimnaziala in particular.
1867 - 1868 Perioada neclara in existenta viitorului scriitor. Biografii lui sustin ipoteza ca ar fi urmat cursurile clasei a V-a liceale, la Bucuresti.
Perioada de formare
1868 - 1870 Fascinat de timpuriu de teatru, se inscrie la cursul de mimica si declamatie tinut la Conservatorul bucurestean de unchiul sau Costachi Caragiali, actor si autor dramatic cunoscut in epoca. In toamna anului 1868 il cunoaste pe M. Eminescu, pe atunci sufleur in trupa lui Mihail Pascaly.
1870 Dupa un scurt stagiu de sufleur si copist, in trupa celuilalt unchi (Iorgu Caragiali), este angajat - la 20 iunie - copist la Tribunalul Prahova. La 8 august face parte dintre "republicanii" lui Alexandru Candiano-Popescu. La 10 septembrie, moare tatal sau, Luca, tanarul copist devenind singurul sustinator al familiei. Paradoxal, renunta tocmai acum la serviciu, fiind destituit la 24 octombrie, aceelasi an.
1871 - 1872 Sufleur, la Iasi, in trupa lui Mihail Pascaly, apoi sufleur al doilea si copist la Teatrul National din Bucuresti. Peste ani, autorul va evoca acesta epoca in scanteietoarele sale "Amintiri din teatru", republicate ulterior sub titlul "Din carnetul unui vechi sufleur".
Debutul
1873 - 1874 Debuteaza, apoi colaboreaza la "Ghimpele". O poema, versuri, ii apare in 'Revista contemporana' (1 octombrie 1874)
Activitatea publicistica
1875 - 1876 "Girant responsabil" la "Alegatorul liber", foaie liberala de opozitie.
1876 - 1877 Corector la "Unirea democratica" (organ al tinerilor liberali), redactor la "Claponul" (mai - iunie 1887), apoi impreuna cu Frederic Dame, la "Natiunea romana" (august) si, iarasi singur, la "Calendarul Claponului" (decembrie). La sfarsitul anului, pe parcursul caruia servise in "garda civica", incepe in "Romania libera" seria de foiletoane "O cercetare critica asupra teatrului romanesc"
1878 La invitatia lui M. Eminescu, pe care-l cunoscuse la Giurgiu cu zece ani in urma, incepe (in februarie) colaborarea la "Timpul". Are loc premiera piesei lui Al. Parodi, "Romainvinsa" in traducerea excelenta a lui Caragiale, care avea acum 21 de ani. In 26 mai participa pentru prima data la intrunirile bucurestene ale "Junimii". La 12 noiembrie citeste la Iasi, la a XV-a aniversare a "Junimii", comedia "O noapte furtunoasa" sau "Numarul 9"
1879 Premiera piesei "O noapte furtunoasa". La al doilea spectacol Ion Ghica, directorul Nationalului intervine in text fara consimtamantul autorului. Iritat, acesta isi retrage piesa de pe afis. Va face prima calatorie in strainatate, la Viena, ca invitat al lui Titu Maiorescu.
1880 "Conul Leonida fata cu reactiunea" este citita in cercul "Junimii" acasa la Maiorescu.
1881 Retras de la "Timpul", va fi numit in octombrie, prin decret regal, revizor scolar pentru judetele Neamt si Suceava.
1882 Este transferat, la cerere, in judetul Arges-Valcea. Va pune astfel o necesara distanta intre el si Veronica Micle, cu care avusese o scurta idila, evitand astfel si posibilele accese de violenta ale lui Eminescu. Functia de revizor inceteaza in octombrie.
1883-02-18 Are loc premiera farsei Soacra-mea Fifina (O soacra).
1884 1 martie, premiera operei bufe "Hatmanul Baltag", scrisa in colaborare cu Iacob Negruzzi. 13 noiembrie, intaiul spectacol cu "O scrisoare pierduta". Succesul depaseste orice asteptari, gratie si actorilor I. Petrescu (Trahanache), C. Nottara (Tipatescu), I. Niculescu (Catavencu), A. Catopol (Farfuridi), Anton Leonteanu (Branzovenescu), St. Iulian (Pristanda), N. Mateescu (Cetateanul turmentat), Aristizza Romanescu (Zoe) Functionar la Regia Monopolurilor, unde o va cunoaste pe Maria Constantinescu; din aceasta legatura se va naste Mateiu I. Caragiale
1885-04-08 Premiera piesei "D-ale carnavalului", care a fost fluierata. In septembrie, Maiorescu publica in "Convorbiri literare" Comediile d-lui Caragiale.
1888-07-02 Este numit, tot prin decret regal, director general al teatrelor. Oficialitatile si presa ii privesc cu ostilitate initiativele.
1889 Se casatoreste cu fiica arhitectului Gaetano Burelly, Alexandrina. Va avea cu aceasta mai multi copii, dintre care au supravietuit doi : Luca (n. 1893), viitor scriitor, mort tanar, si Ecaterina (n. 1894). Demisioneaza (5 mai) din functia de director general al teatrelor. In mai, apare la Editura "Socec" volumul Teatru, prefatat de Titu Maiorescu cu studiul publicat in 1885.
1890-02-03 Are loc premiera piesei Napasta.
1891 Volumele Teatru si Napasta sunt respinse de la premiul Academiei in sedinta din 14 aprilie (cu 20 de voturi contra, 3 pentru). Rolul cel mai important in dezavuarea operei scriitorului il va juca liberalul D. A. Sturza, care l-a acuzat, declarand sententios ca dramaturgia lui ar fi imorala si antinationala. De altfel, singurul membru al "Junimii" care a avut lealitatea sa pledeze in favoarea fostului colaborator a fost Iacob Negruzzi.
1892 Gandul unui "exil voluntar", de asta data la Brasov, il tenteaza iarasi. Conferentiaza la Ateneu despre "Gaste si gaste literare", atragandu-si ostilitatea "Junimii" si a lui Maiorescu. Apar volumele "Note si schite" si "Pacat". Om cu noroc
1893 Scoate, impreuna cu C. Baclabasa, prima serie a "Moftului roman".
1894 Editeaza, impreuna cu I. Slavici si G. Cosbuc, revista 'Vatra'
1896 Apare volumul "Schite usoare". In colaborare cu St. O . Iosif scoare revista "Epoca literara" supliment al gazetei "Epoca"
1897 Activitate publicistica la "Epoca" , "Drapelul". Ii apar volumele "Schite", traduceri originale (Editura Saraga) si "Notite si fragmente literare"
1899 Registrator clasa I la Regia Monopolurilor Statului. Delavrancea, devenit primar al capitalei il numeste in postul onorific de membru in comitetul Teatrului National. La 27 septembrie incepe colaborarea la "Universul", cu foiletoane ce vor forma volumul "Momente"
1901 Sarbatorit la Ateneul Roman pentru 25 de ani de activitate literara. Publica volumul "Momente" (Editura Socec). "Disponibilizat" de la Regie, scoate, de la 1 aprilie pana la 18 noiembrie, a doua serie a "Moftului Roman". Un gazetar obscur, Constantin Al. Ionescu (Caion), iritat de intepaturile din "Moftul", il acuza ca ar fi plagiat "Napasta" dupa piesa unui fictiv dramaturg maghiar Istvan Kemeny. Caragiale ii intenteaza proces pentru calomnie.
1902 Curtea cu jurati din Ilfov il condamna in lipsa - la 11 martie - pe Caion la inchisoare corectionala, cinci sute de lei amenda si zece mii de lei daune-interese. Ulterior, Caion e achitat. El isi va continua calomniile, invocand si numele lui L. Tolstoi si publicand brosura "Originalitatea lui Caragiale, doua plagiate". Caragiale a fost aparat la proces de Barbu St. Delavrancea.
1904 In marie, Academia respinge de la premiu, volumul Momente, preferandu-i o simpla culegere de documente.
Exilul la Berlin.
1905 Dupa peregrinari, impreuna cu familia, prin Italia, Franta si Germania, se stabileste, toamna, la Berlin. Intentioneaza sa reia personajele din "O noapte furtunoasa", si "O scrisoare pierduta" intr-o noua comedie, "Titrica , Sotirescu & Co". Piesa nu depaseste stadiul de schita.
1907 I ziarul vienez "Die Zeit", publica (sub semnatura "Un patriot roman") prima parte a articolului "1907". Din primavara pana-n toamna. Eseul apare integral, in brosura, la Editura Adevarul, intr-un tiraj total de 10.000 de exemplare. Restabileste legaturi amiabile cu Titu Maiorescu.
1908 La Editura Minerva apare seria "Opere complete", in trei volume.
1909 Colaboreaza din nou, cu povesti si schite la "Universul". Scrie instantaneul "Incepem!" cu care Nationalul bucurestean isi deschide noua stagiune. In "Viata romaneasca" (noiembrie) apare nuvela "Kir Ianulea".
1910 Publica volumul "Schite noua" (Editura Adevarul), ultima aparitie editoriala antuma.
1911 Din februarie pana in mai colaboreaza la "Romanul" din Arad. In 28-30 august se afla la Blaj, unde participa la serbarile prilejuite de semicentenarul Astrei. Cu aceasta ocazie asista la zborul demonstrativ al lui Aurel Vlaicu, efectuat cu avionul construit de el.
Sfârșit
1912 Refuza propunerea avansata de Emil Garleanu, in numele Societatii Scriitorilor Romani, de a fi sarbatorit cu prilejul aniversarii a 60 de ani. Moare subit in zorii zilei de 22 iunie . In toamna aceluiasi an trupul sau a fost deshumat din cimitirul berlinez si adus in tara, unde a fost reinhumat la cimitirul Belu din Bucuresti, alaturi de M. Eminescu si G. Cosbuc.
Postum
1912 Barbu Stefanescu Delavrancea, la moartea lui Caragiale :
"Caragiale n-a murit
Caragiale nu poate sa moara ...
Ostenit de atata zbucium, doarme cu fata in sus... incet sa nu-l desteptam... desprins din unda divina, oprit o clipa intre noi, geniu reversibil, se intoarce in splendorile misterelor de unde ne vor veni geniile.... "
Actorul, regizorul şi scriitorul Ion Focşa s-a stins din viaţă. A fost răpus, miercuri dimineaţă, de o boală nemiloasă la vârsta de 86 de ani.
Luni maestrul fusese internat la Spitalul Judeţean, în stare foarte gravă.
Cei care vor să îi aducă un ultim omagiu o vor putea face în sala de conferinţe a Bibliotecii Judeţene Argeş, acolo unde sicriul cu trupul neînsufleţit va fi depus, joi, în jurul orei 12.
Ion Focşa a cerut, nepoţilor săi, ca la înmormântare coşciugul să fie închis, iar deasupra să fie aşezat un tablou în care juca în piesa Magicianul. Tot la dorinţa sa, sicriul va ajunge la Biblioteca Judeţeană, ulterior la capelă. Maestrul va fi înhumat la Cimitirul "Sf. Gheorghe" din Piteşti, în capela familiei.
În cei 60 de ani de teatru, Ion Focşa a interpretat 210 roluri, în peste 12.000 de spectacole.
Actorul Ion Focşa a donat Muzeului Judeţean Argeş 290 de obiecte personale, printre care multe fotografii, un radio, un magnetofon şi numeroase benzi magnetice cu înregistrări ale unor voci celebre.
Ion Focşa s-a născut la 14 februarie 1925 în localitatea Peceneaga, judeţul Tulcea. A fost căsătorit cu actriţa Ileana Focşa. A debutat la Teatrul Naţional din Bucureşti în 1945, cu piesa "Asta-i ciudat", de M.R. Paraschivescu, în regia lui Tudor Muşatescu. Apoi a jucat la Teatrul Muncă şi Voie bună, Teatrul Mic, Studioul actorului de film „CI. Nottara", Teatrul din Galaţi Teatrul Nostru, precum şi pe scenele teatrelor Comedia, Alhambra, Tineretului. Din 1958, actorul a fost angajat la Teatrul „Al. Davila" din Piteşti. A colaborat cu cei mai mari regizori: Victor Ion Popa, Ion Ţahighian, Sică Alexandrescu, Marietta Sadova, Val Mugur, Aurel Ion Maican, Horea Popescu, Radu Penciulescu, Valeriu Moisescu, Petre Sava Băleanu, Sorana Coroamă-Stanca, Nae Cosmescu, Mihai Radoslăvescu.
Ion Focşa era Cetăţean de Onoare al Piteştiului, deţinea titlul de Fiul al Argeşului şi Muscelului şi a primit o Diplomă de Execelnţă pentru activitatea sa.
Dumnezeu să-l odihnească!
Consiliul Judeţean Argeş şi Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii – Goleşti organizează, joi, de la orele 11.00, în salonul de iarnă al conacului, simpozionul naţional cu tema: "Naţiunea, criteriul ideilor neperimate".
Filarmonica Piteşti vă invită joi, 17 noiembrie, începând cu ora 19:00, la Casa Sindicatelor, la o seară Mozart.
Filarmonica Piteşti organizează joi, 10 noiembrie, începând cu ora 19.00, la Casa Sindicatelor Piteşti, un concert în care, alături de instrumentiştii instituţiei, evoluează, ca solist, dirijorul Tiberiu Oprea.
