Președintele Consiliului Județean Argeș, Ion Mînzînă, împreună cu vicepreședintele Adrian Dumitru Bughiu, administratorul public al județului, Cristian Puiu, și prefectul județului Argeș, Ioana Făcăleață, au participat la manifestările organizate de Banca Națională a României, prin Agenția Argeș, cu titlul "Tezaurul Băncii Naționale a României trimis la Moscova și nerecuperat - o creanță mai veche de un secol".
Evenimentul a reunit, la Centrul Universitar Pitești, reprezentanți din mediul academic, politic, administrativ și nu numai, prezentând un larg interes și în rândul studenților piteșteni. Manifestarea de astăzi a fost marcată printr-un simpozion condus de Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului BNR, la care au luat cuvântul dr. Nadia Manea, expert principal BNR, dr. Brîndușa Costache, șef serviciu BNR, Dorin Matei, redactor-șef al revistei „Magazin Istoric”, juristul Cristian Băcanu - fost deputat, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Justiției și istoricul Cornel Popescu, manager al Muzeului Județean Argeș.
Vernisajul va avea loc mâine, 12 martie, de la ora 10.00, la sediul BNR Argeș.
"Mă bucur că Argeșul găzduiește un astfel de eveniment de marcă al Băncii Naționale a României. Tezaurul României confiscat de ruși reprezintă o rană nevindecată a poporului român de care, de multe ori, aproape că se vorbește prea sfios. Mă bucur că acest eveniment a fost găzduit de mediul academic piteștean, că au fost mulți studenți prezenți, pentru că realitatea istorică și juridică a acestui subiect trebuie cunoscută. Am repurtat o mică victorie la Parlamentul European, în urmă cu un an, prin acea Rezoluție prin care Rusia era obligată să ne returneze tezaurul, chiar dacă ea nu a fost recunoscută de Federația Rusă. Fără îndoială, este nevoie ca statul român, prin toate forurile sale, să facă eforturi concrete și mult mai dezvoltate, mai ales diplomatice și juridice, pentru a încerca recuperarea, fie ea și parțială, a acestui tezaur care nu înseamnă doar o resursă financiară, ci și una istorică și culturală de mare valoare pentru România" - Ion Mînzînă, președinte Consiliul Județean Argeș.
"Am fost foarte onorați să venim cu acest eveniment la Centrul Universitar Pitești din cadrul Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București. Agenția BNR Argeș s-a ocupat admirabil de organizarea acestor întâlniri. Este vorba despre o strategie a Băncii Naționale de evidențiere a dreptului istoric privind Tezaurul României trimis la Moscova în anii Primului Război Mondial, peste 91 de tone de aur fin. În Parlamentul European, în urmă cu un an, s-a obținut o victorie istorică, atunci când s-a votat cu o covârșitoare majoritate de voturi, la Strasbourg, o Rezoluție prin care Federația Rusă este obligată să înapoieze ceea ce a luat din țara noastră, respectiv Tezaurul Băncii Naționale.
Expoziția vernisată aici a fost într-un road show la sediul Ambasadei României de la Washington, în mari centre universitare din București și din țară și, de asemenea, prin alte părți ale Europei și ale lumii, la conferințe și mese rotunde. Este o expoziție care a mai fost la Viena, Bremen, Chișinău sau Tel Aviv pentru ca opinia publică internațională să cunoască dreptul legitim al României și al BNR asupra acestui Tezaur. Banca Națională a României afișează un optimism prudent privind viitorul asupra Tezaurului nostru și suntem siguri că dreptul forței va fi învins de forța Dreptului" - Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului BNR.
" Tema Tezaurului românesc plecat în Primul Război Mondial la Moscova este una incitantă. Cred că universitățile, la fel ca și Banca Centrală, au un rol foarte important pentru dezvoltarea unui climat stabil. Mă bucur foarte mult că studenții sunt interesați de acest subiect. Am considerat întotdeauna că universitățile sunt inima tânără, vibrantă a comunității și a țării lor. Nu întâmplător, la 20 de ani de la înființarea primei universități de la Iași, a fost înființată Banca Națională. BNR contribuie la creșterea și dezvoltarea țării în aceeași măsură în care cred că au contribuit și universitățile românești. Sunt sigură că, și de acum încolo, contribuția mediului universitar și a BNR va duce la o Românie prosperă și puternică" - Carmen Cristina Mînzînă, director BNR, Agenția Argeș.
"În 1914, atunci când Consiliul de Miniștri condus de un argeșean, Ionel Brătianu, a decis neutralitatea României, spre supărarea Regelui Carol I, în țara noastră domina nesiguranța, inclusiv la vârful clasei politice, pentru că România era la mijloc între Puterile Centrale și Puterile Antantei. Să ținem seama că teritorii locuite de români se aflau în granițele statelor aflate în ambele tabere. A fost o decizie teribil de greu de luat. La acel Consiliu de Coroană de la Sinaia se afla și guvernatorul de atunci al Băncii Naționale, Ioan G. Bibicescu. Au fost două trenuri, trei transporturi și trei componente ale Tezaurului. În primul tren, din decembrie 1916, a fost încărcat Tezaurul Băncii Naționale a României în 1738 de casete, reprezentând 91,5 tone de aur fin și cele două casete cu bijuteriile Reginei Maria. În vară, a fost un alt tren care a plecat spre Moscova, cu 24 de vagoane. Banca Națională avea valori în trei vagoane. În restul erau arhivele celor mai importante instituții ale statului român, toate odoarele bisericești adunate de pe teritoriul Moldovei și Munteniei, depuneri de la CEC și alte bănci, documente prețioase și colecția numismatică ale Academiei Române și de la Arhivele Naționale. Dacă din valorile celorlalte instituții românești au fost două restituiri în 1935 și 1956, din cele 91,5 tone de aur, în cea mai mare parte monede foarte prețioase, care reprezentau Tezaurul Băncii Naționale, până astăzi nu s-a întors niciun gram de aur" - dr. Nadia Manea, expert principal BNR.
"La sfârșitul războiului, rezerva de aur a Băncii Naționale era confiscată la Moscova, la Berlin și la Londra. Noi mai aveam în țară doar câteva kilograme de aur. Consecințele evenimentelor de la acea vreme au condus către România Mare, iar dezvoltarea statului nu a beneficiat de stocul de aur rămas în Rusia. Autoritățile au încercat refacerea stocului prin achiziționarea de aur din producție internă și prin obținerea aurului care revenea României după dizolvarea băncii austro-ungare. Realitatea pierderii stocului de aur se vede și în bilanțul Băncii Naționale care menționează aurul de la Moscova. Abia în 1929 va dispărea din bilanțul Băncii Naționale, dar era menționat separat până la sfârșitul anului 1944, atunci când a venit armata sovietică. Creanța rămâne însă" - dr. Brîndușa Costache, șef serviciu BNR, Banca Națională a României.
"1916 și intrarea în primul Război Mondial a obligat România să trimită Tezaurul la Moscova. Contextul, și pentru noi și pentru polonezi, în primul Război Mondial era de a salvgarda statul național. După sfârșitul Primului Război Mondial, între România și Polonia s-a încheiat o Convenție politico-militară, în contextul în care ambele părți știau efectele Pactului Ribbentrop-Molotov. Și polonezii, la fel cum am făcut-o și noi, și-au pus problema tezaurului lor, care a fost evacuat prin România. La data respectivă, premierul României era tot un argeșean, Armand Călinescu, care, în ciuda presiunii germane, a reușit să garanteze siguranța valorilor spre destinație. Spre deosebire de ruși, noi nu ne-am atins de niciun gram din aurul polonez. Polonia a lăsat 4 tone din aur la București, iar țara noastră a înapoiat în integralitate și exact aurul care a fost lăsat la noi" - Cornel Popescu, manager Muzeul Județean Argeș.
"Dacă putem înțelege care au fost rațiunile pentru care primul transport din Tezaur a fost transmis la Moscova, în decembrie 1916, mai greu putem înțelege de ce l-am trimis și pe al doilea, în 1917, după ce Brătianu fusese în aprilie acolo și a văzut ce s-a întâmplat, și după ce izbucnise revoluția burgheză în Rusia. Probabil Nicolae Titulescu ar fi putut răspunde la această întrebare, pentru că el a ținut foarte mult să facem acest lucru" - Dorin Matei, redactor-șef al revistei „Magazin Istoric”.
Juristul Cristian Băcanu - fost deputat și Secretar de Stat în cadrul Ministerului Justiției - a invocat conceptul unui patrimoniu cultural european în care să fie inclus și Tezaurului României. "Regulamentul Curții de la Haga nu ne creează în aparență un avantaj imediat, dar ceea ce statul român face deja, prin intermediul Băncii Naționale, configurează o strategie politico-juridică. Este necesară o abordare complexă. Trebuie să ne concentrăm pe ceea ce putem face pentru că, chiar și atunci când un stat refuză să se prezintă în fața Curții Internaționale de Justiție, în termeni juridici, pentru cel care analizează situația, se dovedește existența unei atitudini culpabile din partea statului respectiv. Pe de altă parte, consider că această campanie a BNR de conștientizare a problemei Tezaurului Românesc trebuie susținută cu toate forțele și de către puterea executivă, mai ales prin Ministerul de Externe, dar și prin diplomația parlamentară. Rezoluția Parlamentului European de anul trecut, pune în vedere Comisiei Europene să depună sprijin pentru partea română în recuperarea Tezaurului. Ține de noi să introducem pe agenda politicii externe recuperarea Tezaurului și pentru acest deziderat trebuie să folosim toate pârghiile pe care le avem la dispoziție"- Cristian Băcanu.
