Organizațiile PSD din Leordeni și Călinești au ales astăzi noile echipe de conducere în cadrul Adunărilor Generale.
La Leordeni, membrii organizației au acordat încrederea lor Lăcrămioarei Maria Iordache, aleasă în funcția de președinte, care va avea sprijinul primarului Marian Ibric.
La Călinești, organizația a reconfirmat-o în funcția de președinte pe primarul Ioana Georgescu, o dovadă a încrederii câștigate prin #muncă și implicare în comunitate.
Cele două organizații sunt conduse de #oameni dedicați, care cunosc nevoile localităților pe care le reprezintă și care pun întotdeauna pe primul loc #dezvoltarea comunității și binele oamenilor.
La evenimente au participat Ion Mînzînă, președintele Consiliului Județean și al PSD Argeș, Făcăleaţă Ioana, fost prefect, deputatul Remus Mihalcea, prim-vicepreședinte PSD Argeș, deputatul Cătălin Mîndroc, Adrian Dumitru Bughiu, vicepreședinte al Consiliului Județean, Cristian Puiu, administrator public al județului, Eduard Ștefan Dima, director general adjunct DRDP București, alături de consilieri județeni, manageri de instituții și consilieri locali.

Conferința Județeană de Alegeri a Organizației Seniorilor Social Democrați Argeș a reconfirmat astăzi încrederea de care se bucură consilierul județean Vasile Negoescu, reales în funcția de președinte al OSSD Argeș în urma votului exprimat de delegați.
Evenimentul s-a desfășurat în prezența lui Ion Mînzînă, președintele Consiliului Județean Argeș și al PSD Argeș, a deputatei Simona Bucura Oprescu, chestor al Camerei Deputaților și secretar executiv PSD Argeș, precum și a Făcăleaţă Ioana, fost prefect. La conferință au participat, de asemenea, consilieri județeni, manageri de instituții și numeroși membri ai organizației.
Le mulțumim seniorilor social-democrați pentru implicare, experiență și pentru contribuția la consolidarea organizației noastre!
Noua echipă de conducere a OSSD Argeș este formată din:
Președinte: Vasile Negoescu
Prim-vicepreședinți: Ion Matei, Valerică Tănase
Secretar Executiv: Gheorghe Mihăiță
Vicepreședinți: Sergiu Cicu, Gheorghe Didiță, Vasile Badea, Gheorghe Cristea, Elena Matei, Dan Huțan, Gheorghe Soare, Ion Stan, Nicolae Chițescu, Ion Văduva, Nicolae Hirică, Gheorghe Piele, Dănuț Dinu, Marian Linton și Daniel Miriță.

Vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, Adrian Dumitru Bughiu, a participat la festivitățile de deschidere a noului an școlar, atât la Centrul Școlar de Educație Incluzivă „Sfânta Filofteia” din Ștefănești, cât și la Școala Gimnazială „Radu Golescu” din Ștefănești.

La Centrul „Sfânta Filofteia”, instituție aflată în subordinea CJ Argeș, vicepreședintele a subliniat importanța investițiilor realizate în ultimii ani: dotări cu mobilier și echipamente informatice moderne, laboratoare de informatică, materiale didactice, echipamente sportive - printr-un proiect cu finanțare prin PNRR accesat de CJ Argeș și reabilitarea și extinderea clădirii pe fonduri europene. În plus, tot prin intermediul CJ Argeș, Centrul a primit și un microbuz electric destinat transportului elevilor.

„Educația copiilor este o prioritate pentru noi. Am ales să vin, împreună cu directorul executiv al Direcţiei Cultură, Turism şi Tineret, Roxana Stoenescu, și la acest centru școlar, pentru a da un semnal că fiecare copil merită să aibă o șansă reală la educație și dezvoltare. Prin aceste investiții am vrut să oferim condiții mai bune elevilor și să sprijinim cadrele didactice care, zi de zi, fac o muncă deosebită”, a declarat Adrian Dumitru Bughiu.

De asemenea, la Școala „Radu Golescu”, alături de primarul Nicolae Velcea, a fost marcat un moment special pentru micuții din clasele pregătitoare, care au primit rechizite prin programul „Primul Ghiozdan”.

"Prima zi de școală înseamnă emoții, zâmbete, dar și începutul unei noi povești pentru fiecare copil.
Îmi doresc ca elevii argeșeni să pășească în clase cu încredere și curiozitate, să se bucure de prieteni, de profesori și de descoperirea lumii pas cu pas. Părinților și profesorilor le transmit gânduri de recunoștință pentru răbdarea și sprijinul lor.
Viitorul Argeșului stă în mâinile copiilor noștri. Noi vom fi mereu alături de ei, iar Consiliul Județean Argeș va continua să investească în infrastructura educațională și culturală, pentru ca tinerii noștri să aibă cele mai bune șanse de dezvoltare", a adăugat vicepreședintele CJ Argeș Adrian Dumitru Bughiu.

În contextul declarațiilor premierului Ilie Bolojan referitoare la eficiența administrației locale și anunțatele disponibilizări, președintele Consiliului Județean Argeș, Ion Mînzînă, transmite o serie de clarificări.

Instituția are, la acest moment, 502 posturi aprobate, dintre care 427 ocupate și 75 vacante. Aparatul CJ include instituții culturale și servicii precum Biblioteca, Muzeul Județean, Muzeul Golești sau Salvamont, dar spitalele, DGASPC și unitățile medico-sociale nu intră sub incidența ordonanței.

Sub autoritatea CJ Argeș funcționează 33 de instituții, între care 9 spitale – unice la nivel național ca număr –, 5 unități medico-sociale, 5 instituții de cultură și Salvamont. Această structură complexă justifică un aparat administrativ adecvat și diferențiat față de alte județe.

„În prezent, aparatul administrativ al CJ Argeș este dimensionat corect și funcționează eficient. În ultimii ani, instituția a gestionat proiecte de peste 700 milioane euro, mai multe decât în ultimii 30 de ani la un loc.
Avem cele mai multe fonduri europene accesate în istoria județului, proiectele fiind realizate de aparatul CJ Argeș, fără consultanță externă. Au fost finalizate 26 de proiecte europene în valoare de 117,4 milioane euro, sunt în implementare alte 8 proiecte (168 milioane euro) și au fost depuse 7 proiecte noi (115 milioane euro).

Totodată, Argeșul este printre puținele județe care a finalizat, cu fonduri europene, strategia națională privind închiderea centrelor rezidențiale și mutarea beneficiarilor în locuințe protejate. În prezent, peste 2000 de persoane vulnerabile beneficiază de servicii sociale moderne prin DGASPC Argeș.

Reforma administrativă trebuie făcută cu rațiune și adaptată realităților fiecărui județ. În cazul Argeșului, complexitatea instituțiilor și numărul mare de beneficiari justifică aparatul existent. Disponibilizările decise exclusiv pe criterii contabile riscă să genereze sincope majore în activitatea administrației județene și în serviciile oferite populației”, transmite Ion Mînzînă.

Ion Iliescu a decedat astăzi, la vârsta de 95 de ani. Chiar dacă rămâne cel mai controversat personaj politic din ultimii 35 de ani, și putem spune și cel care a influențat cel mai mult tranziția către democrația de astăzi, criticat pentru anumite acte de la Revoluție și în mod special pentru Mineriade, Ion Iliescu rămâne cu un gest deosebit făcut pentru județul Argeș. 
În anul 2017, fostul președinte al României, Ion Iliescu, a donat Casa Memorială „Dinu Lipatti” Consiliului Județean Argeș, după ce acesta a primit casa de la apreciatul diplomat Valentin Lipatti, fratele marelui pianist. În 2020, Conacul avea să își redeschidă porțile către vizitatori, dar și către muzicieni, aici desfășurându-se Festivalul-Concurs Premiile Muzicale Dinu Lipatti care reunește tinere valori ale muzicii clasice românești.
Istoria casei de la Leordeni-sat Ciolceşti, este una specială. Dinu Lipatti îşi dorea o locuinţă aici, unde să stea cel puţin şase luni pe an, după cum reiese şi dintr-o scrisoare descoperită de marele compozitor Vladimir Cosma. Casa a fost terminată în noiembrie 1942. Parterul a fost ridicat cu banii obţinuţi din muzică de Dinu Lipatti. Etajul – de către tatăl său, Theodor Lipatti, care, pentru a putea finaliza casa, a fost nevoit să vândă o parte din lemnul de pe cele 250 de hectare de pădure pe care le deţinea. Însă Dinu Lipatti nu a apucat să stea în casa de la Ciolceşti. În 1943, la doar câteva luni după ce casa a fost terminată, a plecat în Scandinavia împreună cu viitoarea sa soţie, Madeleine Cantacuzino, iar în acelaşi an a decis să se stabilească în Elveţia, unde a devenit profesor de pian la Conservatorul din Geneva.
Conacul de la Ciolceşti a devenit casă memorială abia pe 17 decembrie 1985, după doi ani de renovări. Toate lucrurile ce alcătuiesc muzeul au fost donate de către Valentin Lipatti, fratele marelui pianist.

Ion Iliescu, primul președinte al României de după Revoluție s-a stins din viață la vârsta de 95 de ani, marți, 5 august 2025, la ora 15:55, în Spitalul „Agrippa Ionescu”, în urma mai multor probleme de sănătate. Imaginea sa rămâne pregnant legată de momentele Revoluției și Mineriadelor, unde a fost și vizat de procese în care nu a primit însă niciun verdict.
Figura centrală a tranziției din 1989 și personalitate marcantă a politicii românești, Iliescu devine primul președinte post-decembrist care beneficiază de funeralii cu onoruri de stat și de doliu național. Este doar al doilea caz, în aproape patru decenii, când statul român acordă acest statut, după funeraliile Regelui Mihai I.

Primul președinte ales democratic al țării după Revoluția din 1989, Iliescu a condus România timp de 14 ani, în două mandate.
În aprilie 2019, Ion Iliescu a fost operat de medicii de la Institutul „C.C. Iliescu”, diagnosticul său fiind pericardită lichidiană - tamponadă cardiacă.
Ion Iliescu a fost pe 9 iunie internat la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, din București, la secția terapie intensivă, cu dificultăți de respirație.
În urma mai multor investigații, Ion Iliescu a fost diagnosticat cu cancer pulmonar, fiind ulterior supus unei intervenții chirurgicale.

”Astăzi, 5 august 2025, domnul Ion Iliescu a încetat din viaţă, decesul fiind înregistrat la ora 15:55. Spitalul Clinic de Urgenţă "Prof. Dr. Agrippa Ionescu" transmite sincere condoleanţe familiei şi apropiaţilor. Ion Iliescu a fost internat în unitatea noastră începând cu 9 iunie, iar pe parcursul celor 57 de zile de spitalizare echipa medicală multidisciplinară a depus toate eforturile pentru a-i asigura îngrijirea şi tratamentul necesare. Spitalul Clinic de Urgenţă "Prof. Dr. Agrippa Ionescu" rămâne fidel misiunii sale de a pune pe primul loc viaţa, demnitatea şi respectul pentru pacienţii săi”, este mesajul postat pe pagina de Facebook a spitalului în care Iliescu a fost internat timp de aproape două luni.
Ultima sa apariție publică a avut loc în martie 2017, când a fost citat la Parchetul General pentru a fi audiat în dosarul Revoluției, retrimis recent la Parchetul Militar.

De la Moscova, la Revoluție

Născut pe 3 martie 1930 la Oltenița, Ion Iliescu a fost format împreună cu elita comunistă a vremii. A studiat ingineria la Moscova, unde l-a cunoscut inclusiv pe Mihail Gorbaciov. Revenit în România, a avut o ascensiune rapidă în cadrul Partidului Comunist, ajungând membru al Comitetului Central. Totuși, nefiind fidel liniei tot mai autoritare a lui Nicolae Ceaușescu, a fost marginalizat.

În decembrie 1989, Iliescu a revenit spectaculos în prim-plan, asumându-și conducerea Frontului Salvării Naționale (FSN) și a statului român în timpul Revoluției. Pe 26 decembrie 1989, devine președinte interimar, iar în mai 1990, este ales cu un scor uriaș: 85% dintre voturi. Va fi reales în 1992 (învingându-l pe Emil Constantinescu) și într-un al treilea mandat între 2000-2004, cu 66,8% împreună cu PSD.

Deschizător de drumuri internaționale

Ion Iliescu a pus România pe drumul euro-atlantic. Sub conducerea sa, țara a demarat negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană și a intrat în Parteneriatul pentru Pace (PFP), precursorul aderării la NATO. Tot în timpul mandatului său, a fost semnat Tratatul de Baze cu Ungaria și a fost inaugurat primul reactor de la Cernavodă. De menționat că în perioada în care a fost președinte, l-a avut ca premier pe fostul senator de Argeș, Nicolae Văcăroiu.

A primit vizita unor lideri internaționali de anvergură, precum Bill Clinton, Jacques Chirac și Yasser Arafat, și a avut o relație privilegiată cu liderii din Europa de Est, dar și cu Franța sau Germania.

Mineradele și dosarele Revoluției

Imaginea lui Ion Iliescu este inseparabilă de evenimentele controversate ale anilor '90. Chemarea minerilor la București în iunie 1990, pentru a reprima protestele pașnice din Piața Universității, a dus la violențe grave, răniți și morți. Acest episod, cunoscut ca "Mineriada", i-a afectat profund imaginea și a rămas o pată în istoria post-decembristă.
Iliescu a fost inculpat în dosarele Revoluției și ale mineriadelor, dar procesele s-au tergiversat, iar niciun verdict definitiv nu a venit în timpul vieții sale.

Moștenire istorică și politică
Ion Iliescu este încă privit cu ambivalență: pentru unii, salvatorul care a evitat un haos post-revoluționar, pentru alții, exponentul continuității comuniste. Este omul care a stabilizat România în primii ani de tranziție, dar care a frânat reformele reale. A fost un lider puternic, dar profund contestat.
Indiferent de tabără, nimeni nu poate contesta că Ion Iliescu a influențat decisiv destinul României post-decembriste.