Vineri, 11 februarie, Consiliul Județean Argeș a găzduit dezbaterea inițiată de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș pe teme economice în vederea realizării unei analize comune a problemelor de actualitate ale județului. Pro Media TV a transmis live această dezbatere.
Alături de conducerea C.J. Argeș, președintele Ion Mînzînă, vicepreședinții Marius Nicolaescu și Adrian Dumitru Bughiu, și preşedintele CCIA Argeș George Caval au fost prezenți parlamentari de Argeș, conducerea Prefecturii, primarii orașelor, municipiilor, dar și localitățile limitrofe municipiului Pitești, oameni de afaceri. La eveniment au fost prezenți și Ion Brănescu, vicepreședinte CCIA Argeș, Silviu Badea, Director General Grupul Industrial Componente, Iulian Albu, Director Adjunct Afaceri Publice DACIA, Olimpia Doru, New Design Composite, Alin Andreescu, Director Productie Sisteme de Productie Cablaje, Vlad Niculae Ștefan, Secretar de stat în Ministerul Dezvoltării și Cantemir Ciurea-Ercău, Președintele Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare.

În cadrul întâlnirii s-a făcut un bilanț al proiectelor realizate în 2021 și soluțiilor găsite la problemele ridicate în cadrul discuțiilor anterioare, iar, pe de altă parte, s-a stabilit o nouă strategie comună de dezvoltare economică a județului. “Este bine că menținem acest format al întâlnirilor dintre mediul de afaceri, administrația publică și parlamentarii de Argeș. Au fost multe propuneri și data trecută, ca și acum, din partea mediului de afaceri, dar majoritatea sunt multianuale. Anul trecut, mediul de afaceri a venit cu marea problemă a urșilor. Vreau să le mulțumesc tuturor parlamentarilor care la acel moment s-au implicat, în special doamnei Simona Bucura Oprescu, dar și celorlalți parlamentari. “Le mulțumesc” și acelor parlamentari care atunci spuneau că ar trebui să nu ne manifestăm atât de vehement, ca să nu supărăm Bruxelles-ul. Uneori trebuie să ne implicăm aici, fără să mai cerem mereu aprobarea de acolo. Acum există o lege în privința acestei probleme, dar care acum a fost blocată de Președinție și a fost retrimisă în Parlament. Ceea ce îi rog eu pe parlamentarii de Argeș, pentru că avem 30 de localități afectate, este să manifestăm solidaritate și să încerce să îi convingă pe toți colegii, din toate județele. Am ajuns țara urșilor, țara unde ursul este mai important decât omul. Trebuie să ne implicăm pentru a rezolva această problemă majoră, generată de o decizie proastă luată la un anumit moment. Un alt subiect a privit infrastructura. Anul acesta 50% din bugetul județului este pentru secțiunea de dezvoltare. Încercăm prin toate mijloacele să sprijinim mediul de afaceri, dar trebuie să înțelegem cu toții că suntem constrânși uneori și de buget. Și eu mi-aș dori ca toată rețeaua de 1200 de kilometri de drum județean (a doua cea mai mare rețea aflată în administrarea unui consiliu județean în țară) să fie comparabilă cu cele din județe care au 800 de kilometri în gestiune. Nu putem. Banii sunt aceiași. 95% din proiectele depuse pe programul Anghel Saligny sunt pentru infrastructură. Am transmis mai departe și prioritizare a acestor drumuri și sperăm să intrăm în linie dreaptă. În ceea ce privește zona investițiilor naționale în județul Argeș facem toți pașii pentru a discuta cu factorii de decizie parlamentari, mai ales la miniștrii care ne sunt colegi, și încercăm să prioritizăm toate lucrurile pe care dvs. ni le solicitați. Și noi dorim un drum alternativ la Pitești. Suntem mereu la curent cu ceea ce se întâmplă cu lucrările la drumul Pitești-Craiova sau cu autostrada Pitești-Sibiu. Zilele acestea s-a semnat contractul pentru centura municipiului Curtea de Argeș, cunoaștem foarte bine și stadiul pentru centura ocolitoare de la Mioveni. Rog încă o dată toți parlamentarii de Argeș să-și aducă aminte că înainte de a ne îmbrăca haina, ne îmbrăcăm cămașa. Sunt parlamentari ai României, dar să nu uite că în primul rând trebuie să îi mulțumească pe cei care i-au ales. Este nevoie să gândim dincolo de culoarea politică și să lucrăm cu toții pentru a sprijini activitatea mediului de afaceri din Argeș. Mi-aș dori să avem aceste întâlniri cu o ritmicitate de șase luni, chiar dacă multe dintre obiective sunt multianuale” – a spus președintele Ion Mînzînă.

Dialogul dintre reprezentanții administrației și cei ai mediului de afaceri, a abordat teme variate, de la proiecte de interes pentru comunitățile locale (infrastructură, proiecte finanțate prin Programul Anghel Saligny/ PNRR) și până la subiectul care arde pe toată lumea – situația prețurilor la energie electrică și gaze, care prin nivelul uriaș la care au ajuns, ne afectează pe toți. A fost atins din nou subiectul turismului și al potențialului uriaș pe care Județul Argeș îl are în acest domeniu – de la Transfăgărășan, domeniul schiabil din nordul Argeșului și până la drumul celor ”3 capitale istorice – Câmpulung – Curtea de Argeș – Târgoviște”, investiții care odată realizate ar putea să pună Argeșul pe primele locuri în țară și în Europa din punct de vedere al turismului. La rândul său, reprezentantul Automobile Dacia, Dl. Iulian Albu – Director Adjunct Afaceri Publice Dacia a pus în discuție necesitatea unor investiții în infrastructura rutieră (Centura de Vest a Municipiului Pitești, realizarea unei noi bretele de acces pe autostradă, în zona Podul Viilor) dar și necesitatea imperioasă ca statul să susțină industria și după încetarea stării de alertă, deoarece deși criza sanitară pare a fi depășită, crizele de energie, de materii prime, de forță de muncă, etc, vor rămâne de actualitate… În încheiere, Președintele CCIA Argeș a salutat deschiderea pentru dialog a tuturor participanților și nota constructivă în care s-au desfășurat discuțiile. În asentimentul tuturor participanților, s-a propus ca acest gen de reuniune să se facă cu o frecvență mai mare, pentru a putea să se urmărească mai bine evoluția și stadiul de realizare a proiectelor propuse.

ANAF Argeș informează că, în Monitorul Oficial nr. 97/31.01.2022 a fost publicată Ordonanța Guvernului nr. 11 din 31 ianuarie 2022, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru modificarea unor termene. Astfel:

► Contribuabilii obligați la plata impozitului specific unor activități, potrivit Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități, cu completările ulterioare, pentru anul 2022, nu datorează impozit specific pentru o perioadă de 180 de zile calculată de la data intrării în vigoare a ordonanței.

► În consecință, contribuabilii recalculează, în mod corespunzător, impozitul specific stabilit potrivit Legii nr. 170/2016, cu completările ulterioare, aferent anului 2022,     prin împărțirea impozitului specific anual la 365 de zile calendaristice și înmulțirea valorii rezultate cu diferența dintre numărul de 365 de zile calendaristice și numărul de 180 de zile calendaristice.

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a formulat propunerea ca în centrele comerciale să nu se mai intre în baza certificatului verde. Astfel, în mall-uri se va putea intra la liber, dar vor fi zone delimitate, unde se va solicita certificatul verde pentru acces. Este un prim pas pe care Guvernul l-ar putea face pentru renunțarea definitivă la certificatul verde.

Cu patru metri pătrați asigurați pentru fiecare persoană se va putea intra în centrele comerciale fără certificat verde.

Astfel, potrivit Anexei la HCNSU nr.7/2022, se propune ca accesul la operatorii economici care au ca obiect principal de activitate comercializarea produselor alimentare situaţi în centrele şi parcurile comerciale să fie permis tuturor persoanelor dacă sunt stabilite culoare dedicate şi controlate de intrare, deplasare şi ieşire în/din acestea, este asigurată o suprafaţă de minimum 4 mp din suprafaţa destinată vânzării, pentru fiecare persoană, şi este limitat numărul coşurilor de cumpărături la numărul maxim de persoane ce poate avea acces.

Totodată, se prevede ca activitatea cu publicul în centrele şi parcurile comerciale să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află între sfârşitul perioadei de izolare şi până la a 180-a zi ulterioară confirmării pozitive pentru virusul SARS-CoV-2.

Excepţie de la această regulă fac persoanelor care se prezintă la centrele de vaccinare în vederea administrării unei doze de vaccin, dacă sunt stabilite culoare dedicate şi controlate de intrare, deplasare şi ieşire în/din centrele şi parcurile comerciale.

De asemenea, se păstrează propunerea ca activitatea cu publicul a operatorilor economici, dispuşi în interiorul sau în afara parcurilor şi centrelor comerciale, care au ca obiect principal de activitate comercializarea produselor nealimentare, să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află între sfârşitul perioadei de izolare şi până la a 180-a zi ulterioară confirmării pozitive pentru virusul SARS-CoV-2. Se propune ca măsura să nu se aplice unităţilor farmaceutice dispuse în afara centrelor şi parcurilor comerciale, precum şi benzinăriilor.

În Anexa la HCNSU nr.7 se mai propune ca accesul în cadrul spaţiilor de comercializare a produselor nealimentare cu suprafaţa mai mică sau egală de 200 mp să fie permis tuturor persoanelor fără a fi necesară dovada vaccinări, testării sau trecerii prin boală, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană cu afişarea la intrare a numărului maxim de persoane care pot fi simultan în incintă.

O altă propunere inclusă în document prevede ca operatorii economici care desfăşoară activităţi de comerţ/prestări de servicii în spaţii închise şi/sau deschise, publice şi/sau private, inclusiv în interiorul centrelor şi parcurilor comerciale, să îşi organizeze şi să desfăşoare activitatea în intervalul orar 5,00 - 22,00, iar în intervalul orar 22,00 - 5,00 operatorii economici să poată activa doar în relaţia cu operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu.

Prin excepţie se propune ca în intervalul orar 22,00 - 5,00 unităţile farmaceutice, benzinăriile, operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu, precum şi operatorii economici din domeniul transportului rutier de persoane şi de mărfuri să îşi poată desfăşura activitatea în regim normal de muncă, cu respectarea normelor de protecţie sanitară.

Propunerile CNSU urmează să fie validate în şedinţa de guvern de joi.

Consiliul Concurenţei a declanşat, în premieră, o investigaţie ce vizează un posibil comportament anticoncurenţial al unor companii pe piaţa forței de muncă calificată/specializată din domeniul producției autovehicule şi/sau altor activităţi conexe (e.g. componente şi sisteme pentru autovehicule, testare, proiectare) din România.
Companiile investigate sunt: Renault Technologie Roumanie S.R.L., Alten Si-Techno Romania S.R.L., Akka Romserv S.R.L., Bertrandt Engineering Technologies Romania S.R.L., Expleo Romania S.R.L., Fev Ece Automotive S.R.L. și Segula Technologies Romania S.R.L.
Astfel, autoritatea de concurenţă deţine indicii privind o posibilă coordonare a comportamentului unor companii concurente cu scopul de a-și împărți piața forței de muncă calificată/specializată în domeniul activităților de inginerie automotive și de a impune un nivel minim al drepturilor salariale.
Practicile, numite „no-poach”, prin care companiile se înțeleg să nu contacteze, recruteze şi/sau angajeze persoane care lucrează şi/sau care au lucrat la vreuna dintre firmele implicate, elimină concurența reală între companii pentru atragerea angajaților, creând bariere artificiale pe piață, scăzând mobilitatea forței de muncă, chiar ținând-o captivă.
Practic, aceste acorduri au drept consecință menținerea nivelului salariilor pentru respectivele specializări la un nivel artificial, inferior celui real.
Forța de muncă reprezintă o componentă esențială pentru desfășurarea unei activități economice pe piață, costurile cu aceasta reprezentând costuri fixe pentru societățile achizitoare (angajatorii). Prin acordurile de a nu concura pentru anumite categorii de angajaţi şi de a îşi împărţi angajaţii, companiile îşi coordonează achiziţia de forţă de muncă cu scopul de a creşte puterea de cumpărare şi de a reduce astfel costurile cu forţa de muncă.
Activitatea de recrutare de forţă de muncă reprezintă un parametru concurenţial între părţile implicate, fiind aplicabile aceleaşi reguli privind concurenţa ca atunci când întreprinderile comercializează bunuri sau prestează diverse servicii.
În ultimii ani, autoritățile naționale de concurență europene, precum cele din Lituania, Ungaria, Polonia sau Portugalia, au început să investigheze și să sancționeze acorduri de tipul „no-poach” și de fixare a salariilor.
Această tendință a autorităților de concurență reflectă o atenție sporită acordată acordurilor anticoncurențiale pe piețele de forță de muncă, aspect subliniat și de Comisarul european pentru concurenţă, Margrethe Vestager, care a anunțat recent că acțiunile Comisiei Europene se vor concentra pe astfel de practici din sectorul resurselor umane.
În acest context, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediile şi punctele de lucru ale companiilor investigate.
Inspecţiile inopinate reprezintă o etapă importantă în cadrul procedurilor de investigare a unui posibil comportament anticoncurenţial, efectuarea acestora nereprezentând o antepronunţare a Consiliului Concurenţei în ceea ce priveşte existenţa unei încălcări a Legii concurenţei.
Documentele ridicate se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice. Inspecţiile inopinate au fost autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor destinate clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate.
Compania Segula Technologies Romania S.R.L a fost sancţionată contravenţional cu amendă în valoare de 441.494,13 lei pentru refuzul de a se supune unei inspecţii desfăşurate de autoritatea de concurență, respectiv nu a permis accesul inspectorilor de concurenţă în vederea inspectării contului de e-mail al administratorului unic al firmei.
În situaţia în care, în cadrul învestigației, Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. Cu toate acestea, companiile care cooperează cu autoritatea de concurenţă, în cadrul programului de clemenţă, pot obţine imunitate la amendă sau reduceri substanţiale ale amenzilor.
Investigația a fost declanșată și ca urmare a informațiilor primite pe Platforma Avertizorilor de Concurență.
Persoanele afectate în mod direct de posibila coordonare comportamentală investigată mai
sus menționată se pot adresa autorității de concurență, la adresa:
This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it..