Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, l-a primit, miercuri, pe Xu Feihong, noul ambasador al Republicii Populare Chineze la Bucureşti, pentru prezentarea copiilor scrisorilor de acreditare, potrivit unui comunicat MAE.
 Şeful diplomaţiei române i-a urat noului ambasador chinez în România, Xu Feighong, succes în activitatea sa şi şi-a exprimat încrederea că relaţiile "foarte bune" dintre cele două ţări vor continua să se dezvolte "activ şi pragmatic", inclusiv în direcţia concretizării proiectelor economice importante aflate pe agenda bilaterală. De asemenea, Aurescu l-a asigurat pe ambasadorul Xu Feihong de sprijinul Ministerului Afacerilor Externe şi al autorităţilor române, în general, pe durata mandatului său în România.

Conform sursei citate, ministrul Bogdan Aurescu şi ambasadorul Xu Feihong au trecut în revistă stadiul relaţiei bilaterale şi au convenit asupra încurajării şi promovării în continuare a contactelor politice şi a cooperării economice.

Potrivit comunicatului MAE, apreciind buna colaborare pe plan multilateral dintre cele două părţi, cei doi oficiali au avut un schimb de opinii privind perspectivele reformei Consiliului de Securitate al ONU.

De asemenea, ministrul român al de Externe a mulţumit ambasadorului pentru acceptarea, de către partea chineză, a invitaţiei adresate ministrului chinez de Externe, Wang Yi, de a efectua o vizită la Bucureşti în cursul anului 2015.

Raportul MCV publicat miercuri este unul pozitiv pentru Romania, fiind laudata activitatea institutiilor judiciare, ANI, DNA, ICCJ si CSM, cele mai multe critici fiind la adresa Parlamentului, dar si a Avocatului Poporului.
Parlamentul primeste cele mai multe "bile negre" in raportul MCV pentru Romania, publicat miercuri.

Una dintre nemultumiri vizeaza nerespectarea de catre Parlament a hotararilor Curtii Constitutionale care a dat, in 2014, o serie de decizii pornind de la posibile amendamente la Constitutie, la modificari ale codurilor penale sau referitor la incompatibilitati.

"Judecatorii si procurorii au respectat in mod constant deciziile Curtii. Desi unele decizii au reprezentat o provocare pentru sistemul de justitie, necesitand adaptarea metodelor de lucru, imbunatatirea respectului pentru drepturile fundamentale este perceputa ca un pas important in consolidarea si modernizarea sistemului de justitie”, se arata in raport, precizandu-se ca in timp ce Ministerul Justitiei a modificat in timp legile in urma unor decizii ale CC, exista "cazuri clare unde Parlamentul nu a respectat deciziile CC", un exemplu dat in raport fiind cel al senatorului PNL Akos Mora.

Totodata, raportul remarca faptul ca stabilitatea cadrului juridic in materie de integritate a ramas "problematica", urmare a unor tentative in Parlament de a se modifica elemente ale acestui cadru. "Cu toate ca niciuna dintre aceste incercari nu a devenit text de lege, nu a existat nicio dovada ca implicatiile in ceea ce priveste situatiile de incompatibilitate sau riscurile de coruptie au fost evaluate in prealabil si nu a existat nicio consultare cu ANI pe acest subiect", sustin expertii europene.

O problema "deosebita" ce implica Parlamentul este cea legata de normele privind situatiile de incompatibilitate in cazul alesilor locali, cum ar fi primarii.

Raportul consemneaza faptul ca acest aspect nu a mai fost supus votului Parlamentului ulterior votului din decembrie 2013, dar noteaza ca "persista sentimentul clar ca nu exista un consens in Parlament in favoarea adoptarii unor legi stricte in materie de integritate".

Documentul arata ca aplicarea de catre Parlament a deciziilor ANI confirmate in instanta este "in continuare inegala", in pofida sperantei ca reformele vor spori "gradul de aplicare automata" a acestora.

"Intr-un caz emblematic, solutia n-a fost gasita decat dupa ce senatorul in cauza si-a dat demisia. intr-un alt caz, Camerei Deputatilor i-au trebuit mai multe luni sa ia o decizie, in pofida argumentelor conform carora normele in vigoare fac ca respectarea unei hotarari judecatoresti definitive sa se faca acum in mod automat. Un nou caz, al unui deputat care a fost declarat incompatibil, este in asteptarea unei decizii in Parlament", se arata in raport.

CE critica faptul ca, in cea mai mare parte a anului 2014, Parlamentul nu a raspuns cererilor DNA de ridicare a imunitatii unor parlamentari pentru a permite initierea de anchete si aplicarea masurilor de detentie preventiva. "Aceasta tendinta a fost inversata in ultima parte a anului 2014, cand Parlamentul a ridicat imunitatea mai multor parlamentari anchetati de DNA intr-un dosar important de coruptie", scrie in raport, adaugand ca raspunsul Parlamentului la solicitarile DNA pare "arbitrar si lipsit de criterii obiective".

Expertii CE puncteaza faptul ca respingerea Legii amnistiei de catre Parlament in noiembrie 2014 a transmis "un semnal pozitiv" in ceea ce priveste opozitia fata de o lege care ar conduce la exonerarea unor persoane condamnate pentru infractiuni de coruptie. "Cu toate acestea, faptul ca la numai o saptamana de la acest vot ideea unui nou proiect de lege privind amnistia colectiva a fost din nou vehiculata in Parlament sugereaza ca dezbaterea pe acest subiect nu a fost inchisa", atrag ei atentia.

Avocatul Poporului, criticat pentru necontestarea unor OUG

Ca si precedentele rapoarte sunt amintite ordonantele de urgenta, mentionandu-se faptul ca CC a criticat numarul acestora precum si nerespectarea criteriilor de urgenta.

Raportul arata ca actualul Avocat al Poporului, ales in aprilie cu sprijinul unui singur partid, desi raportul MCV din iulie 2012 recomanda ca acesta sa beneficieze de sprijinul tuturor formatiunilor politice, considera ca nu trebuie sa se implice in chestiuni ce privesc echilibrul puterilor in stat.

Expertii critica aceasta atitudine a Avocatului Poporului, care a decis sa nu se amestece in cazul ordonantelor de urgenta vizand chestiuni politice. Este data ca exemplu OUG privind migratia alesilor locali, precizandu-se ca aceasta chestiune ar fi putut fi clarificata mai repede, daca Avocatul Poporului ar fi contestat ordonanta la CC, asa cum i s-a cerut (contestarea fiind facuta in cele din urma de partide).

DNA si ICCJ, laudate pentru lupta impotriva coruptiei la nivel inalt

"In ultimele rapoarte MCV au putut fi constatate rezultate mai bune in ceea ce priveste combaterea eficace a cazurilor de coruptie la nivel inalt, o tendinta care s-a confirmat in 2014. Acest lucru este valabil atat la nivelul urmaririi penale realizate de DNA, cat si in etapa judecarii cauzei de catre ICCJ. Acest lucru este, inca o data, o indicatie a faptului ca problema coruptiei ramane una majora", se arata in raport.

Documentul puncteaza faptul ca activitatea DNA in 2014 a acoperit "un spectru larg de cazuri de coruptie la nivel inalt, de la toate nivelurile functiei publice si implicand persoane publice din diferite partide politice" .

In acest sens, CE noteaza cresterea numarului investigatiilor DNA asupra unor cazuri de coruptie vizand judecatori si procurori, subliniind ca anul trecut au fost condamnati pentru coruptie 7 judecatori si 13 procurori.

Printre cazurile care au fost sesizate ICCJ s-au numarat condamnari definitive ale unui fost pemier, ale unor fosti ministri, parlamentari, primari si magistrati.

Raportul remarca insa faptul ca, in majoritatea cazurilor, executarea pedepsei in cazurile de coruptie este suspendata, desi acest lucru este "mai putin flagrant" la nivelul ICCJ.

Activitatea ANI, la nivel ridicat: 514 rapoarte finalizate in 2014

Deși a pierdut definitiv și irevocabil un procesc chiar cu președintele Klaus Iohannis, expertii CE noteaza faptul ca activitatea ANI s-a mentinut la nivelul ridicat din 2013, anul trecut Agentia Nationala de Integritate finalizand 514 rapoarte in cazuri de incompatibilitate (cele mai multe - 294), conflict de interese administrativ sau penal sau inadvertente semnificative intre venituri si averi. Deciziile ANI au vizat, printre altele, magistrati, secretari de stat, 11 senatori, 28 de deputati sau 84 de primari.

Totodata, este remarcat faptul ca, in cazul deciziilor ANI contestate, 90% dintre ele au fost confirmate de instante.

O provocare cu care se confrunta ANI este cea privind implementarea deciziilor definitive ale instantelor referitoare la averile nejustificate, conflictul de interese sau cazurile de incompatibilitate. Autorii raportului subliniaza faptul ca ANI a initiat un proces de monitorizare a implementarii acestor decizii.

Ca si in precedentele rapoarte, si activitatea CSM este salutata, inclusiv politica de "toleranta zero" in privinta coruptiei in randul magistratilor.

Raportul mentioneaza faptul ca fata de precedentele rapoarte atacurile motivate politic la adresa judecatorilor si procurorilor s-au redus, dar au ramas o problema si in 2014, mai ales in cazurile de coruptie in care au fost implicate persoane publice influente. Sunt semnalate si cazuri in care Curtea Constitutionala a fost criticata dur de anumite persoane publice, un exemplu fiind legile Big Brother.

CE saluta implementarea noilor coduri, dar remarca inconsecvente in deciziile instantelor

Raportul remarca faptul ca adoptarea noilor coduri, importante pentru modernizarea sistemului judiciar din Romania, a reprezentant un succes la care au contribuit institutii cheie, Ministerul de Justitie, ICCJ, CSM si Procuratura.

Punerea in aplicare a noilor coduri (civil, de procedura civila, penal, de procedura penala) a demonstrat faptul ca "guvernul si sistemul judiciar au colaborat intr-un mod pragmatic si productiv," dar, la un an de la intrarea in vigoare a codurilor, raman multe aspecte legislative care nu au fost "solutionate". "Continua sa existe un nivel surprinzator de ridicat de inconsecvente in unele hotarari ale instantelor, aspect care va fi intotdeauna o sursa de ingrijorare", precizeaza raportul.


CE remarca lupta autoritatilor romane impotriva coruptiei la nivel inalt, dar atrage atentia ca trebuie sa combata si mica coruptie, precum si manifestarea acestui fenomen in educatie si sanatate.

"In sectorul educatiei, principala problema a fost reprezentanta de coruptia legata de examene, in special a bacalaureatului. Cazurile (semnalate) au inclus scurgerea continutului examenelor si faptul ca se inchid ochii la tentativele de copiere", se arata in raport, care evidentiaza rolul supravegherii video a examenelor la nivel national.

Totodata, in 2014 au existat mai multe condamnari in cazuri de coruptie in zona educatiei, inclusiv a unor oficiali din cadrul Ministerului Educatiei.

La nivel universitar, este criticat faptul ca institutiilor de invatamant superior nu li se cere "sa numeasca evaluatori externi atunci cand acorda grade universitate, o practica standard in multe tari".

Confiscarea averilor si recuperarea daunelor

O problema sesizata de raport o reprezinta recuperarea daunelor de catre stat sau de catre persoane private, in urma unor decizii definitive ale instantelor, chiar daca rapoartele arata o crestere a activelor confiscate de catre ANAF de la 5% in 2013 la 15% in 2014.

Comisia aminteste faptul ca recuperarea daunelor este responsabilitatea institutiilor financiare si ca, totodata, a fost inteleasa nevoia unor prevederi legale "pentru a face aceasta procedura mai eficienta".

Raportul noteaza ca situatia se complica si mai mult atunci cand este vorba de confiscarea unor proprietati sau bunuri precum masinile.

In cazurile de fraudare a fondurilor europene, CE atrage atentia asupra faptului ca sumele fraudate sunt returnate de la bugetul de stat, fara ca cei care comit frauda sa plateasca.

Sursa: Pro TV

În spațiul noi pasaje din mărturia făcută de fostul ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, lider PDL, despre şpaga din campaniile electorale.
Acesta spune că liderii PDL au făcut presiuni asupra lui, pe de o parte ca să numească pe cine trebuie în anumite funcţii şi pe de altă parte, ca să contribuie cu milioane de euro la campania pentru prezidenţialele din 2009, informează antena3.ro.
Sandu îi nominalizează pe Emil Boc sau Roberta Anastase ca fiind cei care exercitau aceste presiuni şi îl ameninţau cu pierderea funcţiei în caz că nu-şi respecta obligaţiile.
Sandu vorbeşte şi despre sume colosale contra cărora s-au luat licenţe în dosarul Microsoft.
De precizat că cei vizați de aceste denunțuri ale lui Gabriel Sandu au respins acuzațiile care li se aduc.

Iată fragmente din mărturia lui Gabriel Sandu, apărut în referatul procurorilor

Cum circula şpaga electorală la PDL
Imediat după numire am avut o discuţie foarte clară atât cu conducerea PDL pe plan naţional, cât şi cu şefii câtorva organizaţii judeţene PDL dintre care îi nominalizez pe următorii: George Scripcaru (PDL Braşov), Gheorghe Ştefan (PDL Neamţ), Florian Aurelian Popescu (PDL Dâmboviţa), Roberta Anastase (PDL Prahova), si cu domnul Cezar Preda, responsabil PDL Brăila.
 
Din discuţiile purtate s-a desprins ideea că trebuie să fiu foarte atent şi să le ascult sfaturile, ca pe anumite funcţii-cheie din minister să punem oameni de încredere şi să-i sprijinim, însă am realizat ulterior că aceste numiri vizau multiple funcţii din administraţia publică, dar şi parlamentari şi europarlamentari.
 
Pentru asta aşteptările liderilor politici ai PDL era să sprijin campaniile electorale.
 
Astfel, toate cheltuielile şi obligaţiile cu acest scop au fost dispuse ordonate chiar sub presiuni efectuate de conducerea PDL, respectiv EMIL BOC, ELENA UDREA, VASILE BLAGA, ADRIEAN VIDEANU, RADU BERCEANU, ROBERTA ANASTASE, ALIN ALBU, GH. ŞTEFAN etc. Iar asumarea de către mine a acestor obligaţii viza condiţionarea pentru menţinerea în funcţia de ministru al comunicaţiei şi societăţii informaţionale.

În acest context al presiunilor executate asupra mea, pentru acoperirea de îndată a unor obligaţii financiare necesare campaniilor electorale din 2009, sau nu existau fonduri dinainte pregătite de partid sau persoanele ce susţineau colectarea de bani, m-am întâlnit separat cu fiecare în parte şi la iniţiativa unora dintre ei cu domnii Gh. Ştefan şi Dorin Cocoş.Cei doi mi-au oferit o variantă în rezolvarea deficitului promiţând că-mi garantează asigurarea din surse proprii, dar temporar, a contribuţiei mele la cele două campanii din anul 2009. Îmi amintesc că fiecare îmi oferea un sprijin de aproximativ 2 milioane de euro, în schimb îmi solicitau să obţin semnăturile necesare aprobării HG nr. 460/2009, pentru aprobarea achiziţiei licenţelor Microsoft necesare în perioada 2009 – 2012, precum şi să obţin bugetarea aferentă derulării contractului.

BANI PENTRU BĂSESCU, de la Gabriel Sandu
Campania electoral prezidenţială 2009 – PDL – Traian Băsescu:
- Aproximativ 1.500.000 de euro, reprezentând 12.000.000 de scrisori electorale, cuprinzând mesajul preşedintelui Traian Băsescu, respectiv plicuri + imprimare + tipar + anvelopare + expediţie poştală.
Ştiu cu siguranţă că preţul real al celor 12 milioane de scrisori electorale a fost suma de 1,5 milioane de euro, costul unei bucăţi ridicându-se la 0,15 euro. De această operaţiune de expediţie a scrisorilor, pentru ca acestea să ajungă la timp la alegători, s-au ocupat directorii zonali din Poşta Română.
- 100.000 de euro, pungi şi alte elemente de polietilenă personalizate;
- Aproximativ 350.000 de euro cash, plătiţi în tranşe succesive direct la casieria PDL Bucureşti, în 4 tranşe, tot pentru această campanie;
- 400.000 de euro am plătit cash Robertei Anastase, în 4-5 tranşe tot pentru această campanie;
- 100.000 de euro materiale de campanie prezidenţială la Prahova + acţiuni electorale + spectacole.
În total, această campanie m-a costat 2.450.000 de euro.
Sursa: declaraţie G. Sandu/ antena3.ro
MECANISMUL ŞPĂGII
Cel mai frecvent, mecanismul prin care se efectua aportul la campaniile electorale, era următorul:
1. mai întâi costurile de campanii erau achitate din surse proprii sau împrumuturi, chiar şi credite ale furnizorilor de produse/materiale electorale
2. ulterior, contributorii îşi recuperau banii sau achitau furnizorii restanţi prin împrumuturi externe cât şi operaţiuni de tip joint-venture (cu termene de ramburasare) cât şi din operaţiuni fiduciare
3. într-un pas următor şi prin diligenţele unor persoane calificate şi de încredere, gen Claudiu Florică sau Dinu Pescariu, operaţiunile de împrumut prezentate în pasul anterior, se compensau din sume existente în companii off-shore de tipul societăţii Essim Partner.

Sursa: declaraţie G. Sandu

Primarul Sectorului 5, Marian Vanghelie, a afirmat, marți seară, în emisiunea ”Ultimul cuvânt” de pe B1 TV, că cel care se află la conducerea PSD-ului este de fapt Sebastian Ghiță. La rândul său, Ghiță a contracarat afirmațiile edilului printr-o intervenție telefonică. Vanghelie l-a jignit și pe Ponta.

”Victor Ponta este un accident al PSD-ului și al României. E un maimuțoi curentat.”, a declarat Vanghelie la B1 TV.

”Sebastian Ghiță conduce PSD-ul. Eu nu am reușit să vorbesc cu Ghiță. Când eram șef la PSD, Ghiță dormea la ușă. Ai făcut bătături cât ai dormit la ușă la Mircea Geoană”, a mai spus primarul, care a continuat șirul acuzelor:   ”Când eram șef în partid, acest om dormea pe la ușile partidului. Domnul Ghiță nu putea nici măcar să se viseze Consilier local dacă nu era Ponta și nu falsificau voturile la congres”.

”Ai generat mafie!”, a replicat Ghiță.

”Tu vorbești de mafie? Ai falsificat licitații. Vei răspunde, că nu vei fi la infinit cu Victor Ponta”, a acuzat edilul.

”Dacă ne vom întoarce la momentul în care Vanghelie va face și va desface guverne, o să facă majorități, ne înșelăm. Eu nu vreau să-i reproșez nimic lui Vanghelie, ci doar oamenilor care s-au lăsat păcăliți de el”, a spus la rândul lui Sebastian Ghiță.

”Am să desconsider roice tabără sau politică din care veți face parte. Nu cred că aveți probitatea morală de a vă da cu părerea despre colegii mei din SRI și această instituție. Nu înțeleg ce ceaută Geoană în relație cu dvs”, a mai spus el.

”Eu nu îl respect pe Victor și știu ce caută în aceeași tabără cu tine”, a replicat Vanghelie.

”Sper din tot sufletul să nu ajungem vreodată la mâna domnului Vanghelie”, a continuat Ghiță.

”Ăsta trage pe nas!”, a contracarat primarul Sectorului 5.

Legea privind securitatea cibernetică încalcă prevederile constituționale privind statul de drept și principiul legalității, precum și cele privind viața intimă, familială și privată, respectiv secretul corespondenței, susține Curtea Constituțională a României (CCR).
Motivul invocat de CCR este faptul că autoritatea națională în domeniul securității cibernetice ar trebui să fie un organism civil, pentru a garanta aceste drepturi, și nu Centrul Național de Securitate Cibernetică (CNSC), care funcționează deja în cadrul SRI, cu personal militar.
CCR a dat publicității marți motivele pentru care a declarat, pe 21 ianuarie, ca fiind neconstituțională, Legea privind securitatea cibernetică.

"Nu există la nivelul UE un act normativ în vigoare cu privire la securitatea cibernetică"

Curtea Constituţională a României (CCR) susţine, printre altele, în motivarea deciziei din 21 ianuarie prin care a fost declarată ca fiind neconstituţională Legea privind securitatea cibernetică, că, la data soluţionării cauzei, 'nu există la nivelul Uniunii Europene un act normativ în vigoare cu privire la securitatea cibernetică', conform TVR.

La începutul motivării, postate marţi pe site-ul CCR, judecătorii constituţionali arată că, la nivel european, în temeiul art.114 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, a fost iniţiată procedura legislativă ordinară de adoptare a unei directive privind măsuri de asigurare a unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi a informaţiei în Uniune - Directiva NIS (Network and Information Security).

Propunerea de directivă a parcurs procedura primei lecturi în Parlamentul European, unde a fost adoptată cu modificări, la data de 13 martie 2014, iar la 10 iunie 2014, Comisia Europeană a exprimat un acord parţial cu privire la modificările Parlamentului.

'Prin urmare, la data soluţionării cauzei deduse judecăţii Curţii Constituţionale, nu există la nivelul Uniunii Europene un act normativ în vigoare cu privire la securitatea cibernetică', se arată în motivarea deciziei din 21 ianuarie, prin care a fost declarată ca fiind neconstituţională Legea privind securitatea cibernetică.
Avizul CSAT

Curtea reţine că, în temeiul prevederilor art.119 din Legea fundamentală, 'Consiliul Suprem de Apărare a Ţării organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţa militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii'.

De asemenea, art.4 lit.d) pct.1 din Legea nr.415/2002 privind organizarea şi funcţionarea CSAT, prevede, printre atribuţiile CSAT, ca acesta 'avizează proiectele de acte normative iniţiate sau emise de Guvern privind securitatea naţională'.

Pe de altă parte, potrivit art.9 alin.(1) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, 'În cazurile prevăzute de lege, în faza de elaborare a proiectelor de acte normative iniţiatorul trebuie să solicite avizul autorităţilor interesate în aplicarea acestora, în funcţie de obiectul reglementării'.

'Aşadar, în temeiul dispoziţiilor legale, Guvernul avea obligaţia de a solicita avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării atunci când a elaborat proiectul Legii privind securitatea cibernetică a României', este concluzia CCR.

În consecinţă, judecătorii au constatat că Legea securităţii cibernetice a fost adoptată cu încălcarea prevederilor constituţionale ale art.1 alin.(5), care consacră principiul legalităţii, şi ale art.119 referitoare la atribuţiile CSAT.
Legea încalcă viaţa privată şi secretul corespondenţei

Legea privind securitatea cibernetică încalcă prevederile constituţionale privind statul de drept şi principiul legalităţii, precum şi cele privind viaţa intimă, familială şi privată, respectiv secretul corespondenţei, susţine Curtea Constituţională a României (CCR).

Motivul invocat de CCR este faptul că autoritatea naţională în domeniul securităţii cibernetice ar trebui să fie un organism civil, pentru a garanta aceste drepturi, şi nu Centrul Naţional de Securitate Cibernetică (CNSC), care funcţionează deja în cadrul SRI, cu personal militar.
 
 

Directorul SRI, George Maior, i-a înaintat, marţi, demisia de la conducerea Serviciului, preşedintelui Klaus Iohannis. Şeful statului a acceptat-o, informează Administraţia Prezidenţială. Florian Coldea, directorul adjunct, a preluat conducerea SRI ca interimar. Maior a fost directorul SRI cu cel mai îndelungat mandat.

"Directorul Serviciului Român de Informaţii, domnul George Maior, şi-a înaintat demisia de la conducerea SRI Preşedintelui României, marţi, 27 ianuarie Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, i-a acceptat demisia", se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

Preşedintele Klaus Iohannis declara, la începutul lunii ianuarie, la Adevărul Live, întrebat dacă ia în calcul numirea unor noi şefi la SRI şi SIE, că săptămânile viitoare va analiza această chestiune şi va comunica concluzia.

”Săptămânile următoare voi analiza această chestiune şi voi comunica concluzia, pentru că nu o am”, a afirmat preşedintele Iohannis, întrebat dacă ia în calcul schimbarea şefilor SRI şi SIE.

Chestionat dacă directorul SRI, George Maior, ar trebui să îşi continue mandatul sau ar trebui schimbat, în condiţiile în care acesta a anunţat că îşi depune mandatul la dispoziţia noului preşedinte, Klaus Iohannis a spus: ”Cred că e o discuţie puţin artificială. Postul este ocupat, SRI funcţionează în parametri buni, nu văd de ce ar trebui să forţăm o astfel de discuţie. Chiar nu simt nevoia de a face din asta o temă”.

În data de 5 noiembrie, directorul SRI, George Maior, a afirmat că la învestirea noului preşedinte îşi va prezenta mandatul, spre evaluare.

"La momentul învestirii noului preşedinte al României îmi voi prezenta, spre evaluare, mandatul de director al SRI. Este o datorie de onoare şi un obiectiv profesional legitim, după 8 ani în fruntea Serviciului Român de Informaţii. Până la acel moment şi atâta timp cât voi ocupa această funcţie, nu manifest şi nu confirm interesul pentru un anume rol profesional viitor", a precizat George Maior, într-un comunicat de presă.
Maior a avut mai multe atacuri la adresa CCR după ce legile Big Brother, așa cum au fost numite generic legile siguranței naționale au fost declarate neconstituționale.