Inspecţia Muncii şi Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială vor fi desfiinţate, iar în locul acestora va fi formată, prin comasare, o structură unică, denumită Agenţia Naţională pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială, în subordinea Ministerului Muncii, a decis Guvernul. La nivelul Argeşului, vor dispărea ITM şi AJPIS, cele două fiind comasate în Direcţia judeţeană de Muncă şi Securitate Socială. În Argeş, ITM funcţionează în prezent cu 63 de angajaţi, iar la AJPIS lucrează 33 de persoane. Deocamdată nu se ştie dacă toţi aceşti angajaţi își vor păstra locurile de muncă. Procedura de reorganizare va fi stabilită prin hotărâre de guvern. "La acest moment nu se ştie nimic cert decît ce este în proiectul de hotărîre de pe site-ul Ministerului Muncii. Acest proiect e în dezbatere publică, se primesc amendamente, iar forma finală va trebui votată în şedinţă de Guvern", a precizat directorul AJPIS Argeş, Elena Grigorescu.

De altfel, la acest moment proiectul de hotărîre privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Agenţiei Naţionale pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială se află în dezbatere publică pe site-ul Minsiterului Muncii pînă la data de 15 ianuarie 2015. În ceae ce priveşte responsabilii judeţeni, aceştia nu ne-au oferit prea multe detalii pentru că nici ei nu ştiau mai mult decît apărea în proiectul de hotărîre.
Urmare a acestei decizii, în subordinea noii agenţii vor fi create, la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, direcţii judeţene de muncă şi securitate socială, conform ordonanţei de urgenţă privind noua configuraţie a Guvernului. Agenţia va fi condusă de un secretar de stat numit de premier la propunerea ministrului Muncii şi va prelua personalul celor două structuri comasate, dar cu încadrarea în numărul maxim de posturi. Guvernul a mai decis înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi, prin preluarea activităţii în domeniu de la Ministerul Muncii, care va fi condusă tot de un secretar de stat. E bine de precizat că în urmă cu cîţiva ani ITM-ul, AJOFM-ul, Casa de Pensii şi AJPIS-ul funcţionau ca departamente în cadrul aceleiaşi instituţii.

Adunate, proprietăţile tuturor celor nouă şefi de instanţe: DNA, DIICOT, CSM şi ministerul Justiţiei aceştia au nouă terenuri, 11 imobile şi 13 maşini de lux. Chiar dacă fiecare dintre ei câştigă cel puţin 3.000 de euro lunar, toţi banii din conturi ajung undeva la 300.000 de lei. La capitolul datorii stau mai rău. Însumate, creditele ajung la aproape un milion de lei.

Digi 24 a făcut un bilanț al averilor șefilor din justiție, care par să fie mai mult îndatorați, decât să își fi pus bani deoparte, în conturi.

Robert Cazanciuc, ministrul Justiţiei, are două terenuri de 10.000 de metri pătraţi în Ilfov şi Prahova, un apartament în Capitală şi o casă la marginea Bucureştiului. Ministrul Justiţiei are în garaj şi două maşini. În 2008 s-a împrumutat la bancă de aproape 110.000 de euro, iar în trei ani a reuşit să achite o treime din sumă. Împreună cu soţia a reuşit să câştige anul trecut peste 260.000 de lei. Mai exact, cei doi, au încasat în fiecare lună 22.000 de lei din salarii.

Tiberiu Niţu, procurorul general al României, are trei terenuri de 11.000 de metri pătraţi, un apartament şi două case, toate în Prahova. Mai are două maşini, dar şi datorii de 200.000 de euro. Împreună cu soţia, procuror la Parchetul din Ploieşti, a încasat aproape 250.000 de lei anul trecut.

Livia Stanciu, preşedintele Curţii Supreme, are un apartament în Galaţi, două maşini şi un credit de 15.000 de euro. Ca preşedinte al Curţii Supreme a încasat, anul trecut, peste 260.000 de lei.

Laura Codruţa Kovesi, şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, are un apartament în Capitală şi o maşină. Şi a realizat venituri de aproape 180.000 de lei. Procurorul şef al DNA are şi datorii - două credite însumând 75.000 de euro.

Elena Hosu, şefa interimară de la DIICOT, nu are proprietăţi. În schimb, are economii de peste 31.000 de lei, dar şi datorii de 28.000 de euro. 300.000 de lei a încasat împreună cu soţul său anul trecut.

Nici Laura Andrei, preşedintele Tribunalului Bucureşti, nu are proprietăţi. Însă, în conturi a strâns peste 50.000 de lei. Are şi datorii. În 2007 s-a împrumutat de la bancă 50.000 de euro. A încasat anul trecut, din salariul de judecător şi profesor, aproape 200.000 de lei. Soţul său în schimb, notar public, a adus în casa peste 900.000 de lei.

Adrian Bordea, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, are trei terenuri de 93.000 de metri pătraţi, două apartamente, o casă şi două autoturisme de lux. A strâns şi bani în conturi, peste 200.000 de lei, iar datorii nu are. Peste 300.000 de lei a încasat împreună cu soţia, anul trecut.

Colegul său, Gheorghe Muscalu, vicepreşedinte al CSM, are un teren şi o casă în Câmpina, dar şi patru autoturisme. Nu are bani în conturi, însă are datorii de aproape 200.000 de euro. Împreună cu soţia, judecător la Tribunalul Bucureşti, a încasat aproape 330.000 de lei.

Regele Mihai afirmă miercuri, în mesajul său de Crăciun adresat românilor, că țara a avut de făcut, la sfârșitul anului, “o importantă alegere democratică” și îți exprimă speranța ca “de aici încolo” să fie “de neclintit domnia legii și respectul față de rostul instituțiilor statului”.
“Națiunea noastră a avut de făcut la sfârșitul anului o importantă alegere democratică. Neașteptat de mulți oameni și-au exercitat dreptul de vot, ceea ce dă speranță și bucurie. Țara însă trebuie să rămână unită, fiindcă interesele fundamentale ale României sunt deasupra conjuncturii, deasupra puterii vremelnice și a preferințelor politice. Sper ca, de aici încolo, domnia legii și respectul față de rostul instituțiilor Statului să fie de neclintit”, subliniază regele Mihai în mesajul său.

Regele Mihai amintește că acesta este al șaptezeci și cincilea an în care se adresează românilor de Crăciun și afirmă că România anului 2014 este diferită de România anului 1940, dar și diferită față de România anului 1989.

“Anul acesta, Europa a sărbătorit 25 de ani de la căderea dictaturii comuniste. Iar Bucureștiul a fost, pentru două zile, capitala morală a continentului, prin prezența atâtor lideri democratici care au scris istoria ultimului sfert de secol. Să ne plecăm adânc în memoria românilor, atât de mulți la număr, victime ale negrei perioade din 1945 până în 1989″, se arată în mesajul regelui Mihai.

Pe de altă parte, fostul suveran precizează că Familia Regală continuă munca socială începută de regina Elisabeta a României acum un secol și jumătate.

“Proiectele educaționale, culturale, de voluntariat și de răspundere socială sunt continuate cu devotament. Fundația Principesa Margareta a României împlinește 25 de ani. Tot atâția ani împlinește și Principesa Moștenitoare de când a pășit pe pământul țării ei”, se menționează în mesaj.

Regele Mihai salută și inițiativa individuală din România, arătând că sectorul privat s-a străduit să sporească prosperitatea societății, “chiar în condiții descurajante, dând dovadă de creativitate, însuflețire și patriotism”.

Totodată, regele Mihai aduce recunoștință militarilor români despre care spune că au devenit admirați în lumea transatlantică pentru cât de mult realizează “cu resurse financiare atât de modeste”.

Regele Mihai se adresează, în mesajul său, și bătrânilor singuri, copiilor care cresc departe de ai lor, celor de toate vârstele “care nu au cum să-și vadă de sănătate așa cum trebuie”.

“În zilele acestea, ne gândim la lecția de iubire, suferință și modestie a Domnului Nostru Isus Hristos. Nașterea Domnului aduce cu sine un desăvârșit exemplu de bunătate, de altruism, de grijă față de aproapele tău și un neclintit atașament față de familie. Întregii noastre națiuni, trăitoare în țară și în Republica Moldova, precum și tuturor românilor din alte părți ale lumii, iubirea și nădejdea mea! Așa să ne ajute Dumnezeu!”, încheie regele Mihai mesajul adresat românilor.

„Bineînţeles că vrem ca Guvernul actual să plece; aceasta este o schimbare imediată şi necesară. Dar totodată, avem nevoie de schimbări mai profunde. Nu vrem să-i schimbăm pe deţinătorii puterii actuale şi să ne trezim în anul următor în aceeaşi situaţie. (…) Partide de opoziţie, nu este uşor, poate vă bucuraţi că oamenii au ieşit în stradă, dar poate anul următor vor fi din nou acolo în stradă dacă veţi câştiga alegerile. Vă rog, ascultaţi! Ascultaţi-i!”


Acestea au fost atenționări transmise de Claudiu Crăciun în intervenția sa din plenul Parlamentului European legată de situația din România, în februarie 2012, atunci când românii au ieșit în stradă și au răsturnat guvernarea PDL. Politicienii, mai ales cei din opoziție atunci, ajunși ulterior la putere, nu au înțeles.

Sfârșitul lui 2014 aduce o Românie plină de paradoxuri. După un deceniu tumultuos cu Traian Băsescu, România are un nou președinte. Klaus Iohannis este mai degrabă taciturn. Vorbește banal. Dar este o fire extrem de riguroasă. Românii au răsturnat orice logică sociologică: au ales un etnic german. Au ales un evanghelic lutheran, nu un ortodox. Au ales un primar în locul unui premier. Cel care unește nu a unit, cel care ne făcea mândri că suntem români nu a reușit să le asigure românilor elementarul drept la vot. Iar românii au ales un om susținut de un partid care a promovat austeritatea în locul premierului unui Guvern care a generat cea mai mare creștere economică din Europa în 2013.



Share, like, the president

Strategii lui Iohannis au dovedit, așa cum remarca și presa din străinătate, că social-media, interconectată cu presa, poate avea un rol decisiv în câștigarea unor alegeri prezidențiale. Din momentul în care prezența la vot a ajuns la 60%, social-democrații și-au dat seama că Iohannis a reușit să îl învingă pe Ponta, deși avea de recuperat o diferență de un milion de voturi. Diaspora a avut un rol decisiv în a influența votul celor din țară, deși românilor din diaspora nu li se respectă drepturile, nici măcar după ce au devenit cetățeni ai UE. Acum câțiva ani, comunitățile de români nu s-au unit pentru a protesta că sunt umilite, discreditate, discriminate în Spania, Italia sau în alte țări europene. S-au unit acum. Ghinion!



De ce a pierdut Victor Ponta alegerile?

PSD a pierdut alegerile pentru că prea mulți dintre social-democrați au devenit autiști la nevoile populației și aroganți. Campania de arestări, deși și-a mărit aria de acoperire la toate partidele, a menținut ideea că la nivel înalt corupția este generalizată. Unii dintre cei care au fost numiți în funcții au fost incompetenți, alți nu au știut să comunice deciziile luate. Alții au avut toate aceste defecte. Adunate, au creat impresia că noua putere seamănă cu fosta putere, cea pedelistă, motiv pentru care intrarea PDL în noul PNL nu a contat. Și nu numai.

Citește mai departe în Q Magazine

„Au fost erori mici, dar adunate au produs modificarea votului din primul tur. Spre deosebire de campania din 2009, nu am mai avut niciun eveniment major care să determine o asemenea răsturnare de situație. A existat însă un set de erori, imperceptibile în momentul comiterii lor, care au contat însumate: puteau amâna sumele acordate cadrelor medicale și profesorilor. Mulți au perceput gestul ca pe un fel de mită electorală. Decizia de a da zile libere studenților, care oricum nu se duceau acasă ca să voteze, a fost inutilă. A fost percepută drept o formă de a-i îndepărta de secțiile de vot. A mai existat și tema votului din diaspora. Victor Ponta trebuia să îl demită în ziua votului din primul tur pe Titus Corlățean și să emită o Hotărâre de Guvern pentru noi secții de votare. Dacă ar fi luat aceste măsuri, cu siguranță oamenii nu mai erau atât de radicali împotriva lui. A existat o problemă și la nivelul comunicatorilor, care nu au spus mereu ceea ce trebuia. S-a indus tema radicalismului. Au fost apoi alte teme alese greșit pentru a-l ataca: era puțin credibil că Iohannis a făcut trafic de copii. S-a bătut mult monedă pe faptul că are șase case, ceea ce a fost eronat. Era mult mai bine ca PSD să fi scos în evidență faptul că Iohannis era și el la fel ca ceilalți baroni: mandate și case multe. Pe de altă parte, PSD ar fi trebuit, de când a venit la guvernare, să clarifice Legea electorală. Este inadmisibil, dincolo de orice discuție, să nu îți poți exercita un drept la vot. Pe Facebook, PSD a pierdut de asemenea confruntarea. Rețelele de socializare au produs o mobilizare a tinerilor. Generația veche de la butoanele PSD nu acceptă noi mijloace de a face campanie. Victor Ponta a avut o campanie în 2014 cu mijloace și tehnici din 1994. Klaus Iohannis a fost perceput ca o propunere în afara sferei partidelor politice. Nu era activist de partid, nu era om politic de anvergura lui Victor Ponta. Ideea de independent în fruntea țării e foarte plăcută. Este și motivul pentru care Raed Arafat este foarte bine perceput”, a explicat, pentru Q Magazine, sociologul Marius Pieleanu, director Avangarde, motivele pentru care Victor Ponta a pierdut alegerile.

Ce așteptări au românii de la Iohannis?

„Traian Băsescu era în stare de orice, de a merge până la limita Constituției. Iohannis nu cred că va depăși granițele constituționale. Dacă va reuși să ia decizii clare, conform Constituției, atunci va avea de câștigat în ochii românilor. Ca obiective, de altfel asumate în campanie, putem vorbi de încercarea de a revizui Constituția, de a face lobby pentru o nouă lege electorală care să reducă numărul parlamentarilor. Să aducă românii la un loc pentru marile proiecte, precum construcția de autostrăzi, și pentru marile teme: combaterea sărăciei, sănătatea, educația, protejarea românilor din diaspora”, spune sociologul Marius Pieleanu.

Citește mai departe în Q Magazine

Premierul Victor Ponta a declarat marți că există un acord de principiu cu delegația FMI, CE și BM privind bugetul de stat pe 2015, conform căruia deficitul bugetar prevăzut pentru anul viitor va fi de 1,83% din PIB.

"Un deficit care pe de o parte răspunde dorinței de a arăta rigurozitate bugetară (...) și nu pune o presiune mult prea mare pe cheltuieli. (...) Vom avea un buget de 238 de miliarde de lei — 225 venituri și 13 miliarde deficit. (...) S-a luat în considerare și s-a acceptat o creștere economică de 2,5% din PIB", a afirmat Ponta la Palatul Victoria.
Spre deosebire de guvernele PDL ( mai nou PNL), guvernul Ponta se dovedește a fi primul guvern care este în stare să țină piept solicitărilor draconice ale FMI, solicitări draconice doar pentru România. Mai mult, a avut forța de a determina FMI să facă pasul înapoi cu aceste solicitări care ar fi aruncat din nou economia românească într-o zonă neagră.


Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a 11 persoane, acuzate de evaziune fiscală şi spălare de bani în dosarul MediaPro.
Decizia nu este definitivă și poate fi contestată de cei arestați.

Cele 11 persoane — Silviu Relu Vîju, Cosmin Andrei Ion, Eugenia Bălan, Andreea-Cornelia Stănculescu, Mihai-Valentin Toderiuc, Dănuț Puiu, Elena-Lucia Adăscăliței, Elena Niță, George-Laurențiu Dinu, Elena Calapereanu și Corina Medeleanu — au fost reținute vineri de procurorii Parchetului Capitalei, pentru un prejudiciu adus bugetului de stat de aproximativ 6.000.000 lei, reprezentând TVA și impozit pe profit.

Tot vineri, procurorii au audiat și alte persoane în acest dosar, printre care și Andrei Boncea, soțul cântăreței Loredana Groza, dar acesta nu a fost reținut.

Procurorii susțin că, în perioada 2009-2014, Silviu Relu Vîju, Cosmin Andrei Ion, Eugenia Bălan și Corina Medeleanu, în calitate de persoane cu funcții de conducere/administrare în cadrul a trei societăți comerciale de profil "media", cu complicitatea celorlalți inculpați, au dispus înregistrarea în evidența contabilă a acestor societăți și declararea fiscală a numeroase facturi care nu au la bază operațiuni reale de achiziție, provenind de la un număr mare de societăți comerciale, de tip "fantomă".

"O parte din sumele înscrise în facturile sus-menționate erau transferate în conturile bancare ale societăților emitente (reprezentând 'comisionul' pentru 'serviciile de facturare prestate de aceste societăți' și, eventual, TVA-ul — de unde erau retrase în numerar de reprezentanții acestora), iar pentru restul sumelor erau întocmite chitanțe fictive, fără ca sumele înscrise în acestea să fie ridicate efectiv din casieria celor trei societăți comerciale de profil media, servind, în realitate, la remunerarea suplimentară a unor angajați din cadrul acestora", declară procurorii.

Potrivit anchetatorilor, suma totală spălată prin circuitul evazionist se ridică la aproximativ 15.000.000 lei.
La data de 04.12.2014, procurori din cadrul Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi poliţişti din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti efectuează un număr de 41 de percheziţii în Bucureşti, judeţele Dâmboviţa, Ilfov, Argeş şi Brăila la domiciliile unor persoane fizice şi sediile unor persoane juridice.

Prejudiciul produs bugetului de stat se ridică la suma de aproximativ 6 milioane de lei, reprezentând TVA şi impozit pe profit.

Suma totală spălată prin circuitul evazionist se ridică la aproximativ 15 milioane de lei. În cauză s-au emis 27 mandate de aducere, informează Parchetul.






Page 6 of 98