După ce au fost exclusi din PSD, Mircea Geoană și Marian Vanghelie se întreg în a arunca lături peste partidul din a cărui conducere au făcut parte. Pentru Vanghelie, lucrurile sunt simple: a vrut să câștige puterea, nu a putut. Mai mult, a fost exclus din PSD, urmând să ajungă tot mai izolat pe scena politică. Este foarte tare să fi primar de sector în București, dar fără o susținere politică, este greu să reziști, deși Vanghelie a reușit o dată. Aproape analfabetul Vanghelie a fost susținut de PSD, iar pentru asta, PSD își merită lăturile.
Mircea Geoană este cel puțin la fel de disperat ca și Vanghelie, dar dintr-o altă cauză. Mult, mult mai meschină. Omul s-a chinuit, timp de 10 ani, să pună mâna pe o locuință de stat. Mihaela, dragostea mea!, expresie rămasă în istorie, își avea un rost mult mai intim. Geoană îi striga soției, cu satisfacția preistorică a bărbatului întors de la vânat cu o halcă de carne, că au făcut rost în sfârșit de o casă de la stat. Dar nu a fost să fie, Băsescu ne-a ciuruit pe toți, iar cel mai ciuruit a rămas tot Geoană, care a simțit din nou aerul rece al iernii pișcându-l de ceafă. Deși în opoziție, fără să ocupe vreo funcție în baza căreia să îi fie repartizată casă de la RAAPPS, de fapt este o vilă pe Dorobanți, Geoană a reușit să ocupe locuința și în vremea guvernării PDL, deși Boc a tot făcut reduceri. De data aceasta, după excluderea din partid, după ce a pierdut și functia de Înalt Reprezentant al Primului-Ministru pentru promovarea proiectelor economice strategice şi de diplomaţie publică, Geoană nu mai are o functie in baza careia sa ii fie repartizata casa de la RAPPS. Ca atare, are 60 de zile la dispoziție să părăsească locuința pe care o ocuă de când era ministru de externe în guvernul Năstase. Dacă escapada lui Ponta în Dubai nu a dat bine pentru teoriticienii absurdului - cum că nu poți fi șeful unui partid socialist, dar să fii și bogat -, comportamentul de cuc al lui Geoană, care vreme de 10 ani a locuit într-o casă pe banii statului, când milioane de tineri, bătrâni, părinți stau înghesuiți cu familia pentru că nu își pot permite case - nici la privat, nici de la stat, cum poate fi caracterizată? Geoană are multe de învățat de la soția sa.
Victor Ponta a explicat vineri pentru prima dată motivele din spatele deciziei excluderii lui Mircea geoană, a lui Marian Vanghelie şi a lui Dan Şova. Despre Mircea Geoană, Victor Ponta a sugerat că gândeşte altfel decât fostul preşedinte al partidului şi că acesta nu a dorit să facă parte din proiectul sau.
“Da, eu am fost genul de lider care a încercat să unească pe toată lumea. Şi am greşit. Acum când porneşti la acel proiect, porneşti cu oameni care vor să facă parte din acel proiect cu tine. (La Mircea Geoană, n. red.) Era o gândire şi un proiect de viitor care nu era egal cu al celorlalţi 80″, a declarat Victor Ponta. Referitor la Dan Şova, premierul spune că acesta a fost exclus pentru că a fost “prea grăbit”. “La domnul Şova a fost o altă situaţie. El a fost sancţionat ieri pentru că a fost prea grăbit. Luni, imediat după alegeri, a intrat în valul ăla care voia schimbări. Sper să rămână alături de noi. Am speranţa că a înţeles de ce toţi colegii au vrut acel lucru”, a precizat Victor Ponta. În ceea ce-l priveşte pe Marian Vanghelie, preşedintele PSD spune că acesta are o “capacitate distructivă”. “Domnul Vanghelie are şi această capacitate distructivă în partid. Atunci când nişte oameni gândesc diferit şi au altă concepţie, nu are rost să stea împreună dacă nu pot”, a explicat Victor Ponta.
Președintele UDMR Kelemen Hunor a anunțat că partidul va ieși din coaliția de la guvernare, fără însă a da un vot negativ actualului guvern. Liderul UDMR a mai spus că ieșirea partidului său de la guvernare nu va produce tulburări pe scena politică, guvernul Ponta reușind să aibă majoritatea în Parlament și fără UDMR.
UDMR devine astfel primul partid care pleacă de la guvernare și lasă coaliția de guvernare și guvernul condus de Victor Ponta într-o majoritate sensibilă. Decizia finală va fi luată pe 13 septembrie. “Recomandarea Consiliului Permanent pentru Consiliul Reprezentanților Unionali care va avea loc pe 13 septembrie este ieșirea din coaliția de la guvernare și continuarea la ceea ce știm căa vem de făcut: să ne ocupăm de minoritatea noastră. Vom susține în parlament toate demersurile și inițiativele legislative favorabile minorității maghiare. Am constatat că și fără noi guvernul Ponta are majoritate în Parlament, deci stabilitatea politică nu depinde de participarea noastră la guvernare. Noi nu vrem să dăm jos guverne. În acest moment, nu există o astfel de intenție de a da un vot negativ guvernului, care ar funcționa și fără noi. Considerăm în același timp că trebuie să menținem dialogul cu toate forțele politice”, a anunțat Hunor.
Liderul UDMR a mai spus că partidul său va acorda susținere în parlament guvernului Ponta dacă acesta va promova măsuri benefice pentru minoritatea maghiară. “Vom susține toate demersurile care pentru fiecare om din România înseamnă un pas înainte, creșterea numărului de locuri de muncă, stabilitate economică și drepturile minorităților maghiare” completat Hunor.
Conform algoritmului politic, în Camera Deputaților, majoritatea este dată de 201 voturi. Coaliția de la guvernare are, alături de UDMR, 270 de voturi. Fără UDMR, are 252 de voturi. În Senat, majoritatea înseamnă 89 de voturi. Coaliția de la guvernare are, alături de UDMR, 101 voturi, iar fără UDMR are 93 de voturi.
În cursul acestei zile Mircea Băsescu şi Marian Căpăţînă vor fi puşi în libertate. Mircea Băsescu se află în arestul Poliţiei Capitalei, în timp ce Marian Căpăţînă este încarcerat la Penitenciarul Poartă Albă. După 20 de încercări, aceasta a fost una cu noroc pentru cei doi la Curtea de Apel Constanţa. Vestea nu i-a picat prea bine cu siguranţă lui Sandu Anghel, alias Bercea Mondial, închis la Penitenciarul Colibaşi.
Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână au făcut mai multe solicitări pentru a fi judecaţi sub control judiciar sau în arest la domiciliu, de fiecare dată cererile acestora fiind respinse de instanţa.
Ultima dată, Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână au cerut eliberarea din arest preventiv în 14 noiembrie, când a avut loc primul termen pe fond în acest dosar şi când cei doi au dat declaraţii contradictorii în faţă instanţei. Mircea Băsescu, fratele preşedintelui Traian Băsescu, este judecat, alături de Marian Căpăţână, în dosarul privind mită pe care ar fi primit-o de la familia lui Bercea Mondial.
Cei doi au fost arestaţi preventiv în 20 iunie, după ce familia lui Bercea Mondial a făcut publice înregistrări făcute pe ascuns de fiul acestuia, ce ar proba traficul de influenţă de care este acuzat fratele preşedintelui.
Potrivit procurorilor, la începutul anului 2011, după ce faţă de Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, s-a luat măsură arestării preventive de către Tribunalul Olt, fiul acestuia, Florin Anghel, i-ar fi remis lui Mircea Băsescu suma de 250.000 de euro, prin intermediul lui Marian Căpăţână, în schimbul promisiunii că fratele preşedintelui va interveni pe lângă magistraţii investiţi cu soluţionarea dosarului în care Bercea era judecat pentru tentativă de omor, respectiv că şi-a înjunghiat un nepot, dar şi pentru alte cereri incidente în acea cauza.
Ulterior, pentru că Bercea Mondial nu a fost pus în libertate, Florin Anghel i-ar fi dat lui Marian Căpăţână şi suma de 350.000 de euro, în acelaşi scop.
Anchetatorii susţin că din suma totală de 600.000 de euro pe care Florin Anghel i-ar fi dat-o lui Marian Căpăţână, Mircea Băsescu ar fi primit 250.000 de euro. Marian Căpăţână este acuzat că şi-a însuşit suma de 350.000 de euro din totalul de 600.000 de euro primiţi de la Florin Anghel, pentru că ar fi mijlocit remiterea banilor.
Pe de altă parte, în urmă unei plângeri făcute de Mircea Băsescu, ginerele lui Bercea Mondial, Marius Constantin, a fost trimis în judecată pentru şantaj cu circumstanţe agravante, în stare de recidivă, în timp ce fiica interlopului, Izaura Anghel, şi fratele ei minor, Grinica Ion Anghel, au fost deferiţi justiţiei pentru şantaj cu circumstanţe agravante.
În acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi Florin Anghel, fiul cel mare al lui Bercea Mondial, pentru trei infracţiuni concurente de şantaj, dintre care una în stare de recidivă, în timp ce mama acestuia, Fănică Anghel, a fost deferită justiţiei pentru şantaj.
Instanţa supremă a admis, marţi, să fie judecat pe fond recursul în dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis şi a stabilit primul termen în 14 ianuarie, când vor fi citaţi Iohannis şi un reprezentant al Agenţiei Naţionale de Integritate. Decizia a fost luată în cameră de consiliu, de un complet format din trei judecători, care au analizat admisibilitatea în principiu a judecării în recurs a dosarului în care primarul Sibiului şi preşedintele ales al României, Klaus Iohannis, a contestat raportul ANI în care se arăta că acesta a fost în incompatibilitate în perioada în care a reprezentat Primăria Sibiu în Adunările Generale ale Acţionarilor de la societăţile Apă Canal şi Pieţe.
Recursul a fost formulat de Agenţia Naţională de Integritate, după ce în septembrie 2013, Curtea de Apel Alba-Iulia a admis contestaţia lui Iohannis şi a dispus anularea deciziei de incompatibilitate.
Instanţa supremă este cea care va decide definitiv dacă preşedintele ales Klaus Iohannis a fost sau nu în incompatibilitate.
Premierul Victor Ponta a declarat că legea electorală trebuie modificată pentru a ţine cont de realităţile demografice actuale. În opinia şefului Executivului, votul prin corespondenţă, fie votul electronic reprezintă soluţia cea mai bună pentru ca toţi românii din diaspora să poată vota când doresc.
Într-o declarație adresată colegilor din Camera Deputaţilor, Victor Ponta a afirmat că legea electoral trebuie modificată, din cauza neregulile consemnate la alegerile prezidenţiale.
"Alegerile din 2 şi 16 noiembrie arată că prevederile actuale privind votul sunt depăşite de realităţlie demografice, în special în spaţiul statelor europene. E clar că legea trebuie modificată. Vreau doar să prezint situaţia faptică. În 2009, au fost 294 secţii şi au fost consemnate circa 150.000. În anul 2014, cu acelaşi număr de secţii, au fost 161.000 de voturi în primul tur, respectiv, 368.000 de voturi în al doilea tur", a spus Ponta, în faţa parlamentarilor.
Premierul afirmă că a plătit un preţ politic pentru aceste nereguli, dar face un apel la parlamentari pentru a demara un dialog pe acestă temă. În plus, Ponta precizează că pe teritoriul României nu s-au întâmplat incidente, nu au fost elemente de fraudă, lucru ce trebuie păstrat în viitor.
Întrucât foarte puţini dintre românii care se află în afara graniţelor sunt înregistraţi în bazele interne, premierul face un apel la parlamentari pentru a adopta votul electronic sau votul prin corespondenţă în diaspora.
"Din datele consulare, există doar 550.000 de cetăţeni români care au declarat că au domiciul în străinătate, dar e evident că numărul lor e mult mai mare. Circa 3,5 – 3,8 milioane de români sunt în afara României. Putem înfiinţa mai multe secţii de vot, dar întrucât nu ştim unde sunt aceştia, ar fi total arbitrar. Se impune, astfel, o altă variantă, fie votul prin corespondenţă, fie votul electronic. Un vot electronic care să asigure accesul pentru toţi românii din diaspora e cea mai bună soluţie", mai spune premierul.
De asemenea, el a mai propus ca de alegeri să se ocupe o instituţie, ca toate atribuţiile privind organizarea votului să fie transferate unei singure instituţii, cum e Autoritatea Electorală Permanentă şi nu MAE, care nu are sarcini de acest tip.
