Partidul Social Democrat va organiza un congres extraordinar în februarie sau martie a anului viitor. De asemenea, va avea loc şi o remaniere, iar Partidul Liberal Reformator (PLR) al lui Călin-Popescu Tăriceanu va intra la guvernare. Astfel, nu mai e valabilă varianta cu un congres în decembrie, mai ales că prioritatea actuală este realizarea bugetului pentru anul viitor. Mulţi social-democraţi vorbeau de un vot în Parlament pentru a se vedea dacă guvernul Ponta mai are susţinere parlamentară şi se va ajunge la acest lucru, când va fi coptat PLR la guvernare. Remanierea guvernamentală va avea loc la începutul anului viitor, când va fi coptat la guvernare şi PLR. În plus, Victor Ponta propune vot electronic pentru diaspora.
Premierul Victor Ponta l-a propus pe Mihnea Motoc, ambasadorul României la Uniunea Europeană, pentru şefia MAE, după demisia lui Teodor Meleşcanu. Mihnea Motoc este soţul Iuliei Motoc, care, în prezent, este judecător la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), dar care a jucat un rol semnificativ în anularea votului referendumului din 2012 împotriva lui Traian Băsescu. Teodor Meleşcanu a anunţat, în cursul dimineţii de marţi, că, în şedinţa de Guvern, îşi va depune mandatul de ministru de Externe, precizând că face acest lucru pentru că nu toţi românii din diaspora au putut vota. Înainte de a-şi anunţa demisia, Teodor Meleşcanu a prezentat măsurile luate de Ministerul de Externe în cele câteva zile în care a fost la conducerea instituţiei. Premierul Victor Ponta a anunţat, în debutul şedinţei de guvern, că îl propune pe Mihnea Motoc pentru şefia MAE. Motoc este soţul Iuliei Motoc, care este judecător la CEDO. Mihnea Motoc este un diplomat român care, în prezent, ocupă funcţia de ambasador al României la Uniunea Europeană. Motoc s-a născut în 11 noiembrie 1966, la Bucureşti. După absolvirea studiilor universitare, a lucrat ca procuror stagiar la Procuratura din Bolintin Vale şi apoi la Procuratura sectorului I din Bucureşti. În cariera sa profesională, Motoc a ocupat diferite funcţii în cadrul ministerului Afacerilor Externe: secretar III, diplomat la Departamentul Drepturile Omului şi Departamentul Drept Internaţional şi Tratate (1991-1994), secretar II şi director adjunct al Departamentului Drepturile Omului (1994-1996), secretar I şi director al Departamentului Uniunea Europeană (1996-1997) şi director general, şef al Departamentul pentru Afaceri Europene şi Euro-atlantice, având ca atribuţii monitorizarea relaţiilor României cu UE, NATO, OSCE şi alte organizaţii regionale (1997-1999).
Liderul Partidului Popular European (PPE), Joseph Daul, a declarat că a discutat marți dimineață cu președintele Traian Băsescu chestiuni politice, arătând că șeful statului va fi mulțumit dacă mișcarea de centru-dreapta va câștiga alegerile prezidențiale.
"Am lucrat întotdeauna bine cu dl președinte Băsescu și când am prieteni cu care lucrez corect nu mă gândesc dacă este vorba despre o situație corectă politic sau nu. Singurul lucru pe care vi l-aș spune în legătură cu dimineața de astăzi este că dl Băsescu va fi foarte mulțumit dacă mișcarea de centru-dreapta va câștiga alegerile duminica viitoare. (...) Dl Băsescu este un om cu mare experiență. Dacă dorește să se exprime, se va exprima singur, nu are nevoie de mine pentru a-și exprima punctul de vedere", a susținut Daul într-o conferință de presă.
El a precizat că a discutat cu șeful statului chestiuni politice, dar că acestea rămân între ei. De asemenea, președintele PPE i-a mulțumit președintelui Băsescu pentru munca alături de formațiunea politică europeană. "I-am spus că sper ca în decembrie următor să-i pot încă o dată mulțumi din partea șefilor de guverne", a adăugat Joseph Daul.
Joseph Daul, preşedintele Partidului Popular European (PPE), va sosi mâine dimineaţă în România, iar mâine dimineaţă va avea prima întâlnire oficială, la Palatul Cotroceni cu preşedintele Traian Băsescu, la finalul căreia aceştia vor face declaraţii de presă.
Ulterior, Joseph Daul va merge să se întâlnească cu liderii de dreapta din România , prima întâlnire fiind cu Partidul Mişcării Populare (PMP), iar a doua cu cei de la UDMR, formaţiunea lui Kelemen Hunor. Ultima întâlnire va fi cu PNL şi cu Klaus Iohannis, alături de care va apărea într-o conferinţă de presă.
Mai mult, Joseph Daul va merge mâine după-amiază într-o vizită în judeţul Călăraşi împreună cu Klaus Iohannis, iar seara vor avea apariţii televizate împreună. E un mesaj pe care şeful PPE vine să-l dea pentru susţinerea lui Klaus Iohannis pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.
Această vizită vine după ce liderii PPE au trimis, săptămâna trecută, o scrisoare tuturor partidelor româneşti ce fac parte din PPE, în care le cereau acestora să-l susţină pe Klaus Iohannis.
Italia este țara în care Ministerul Afacerilor Externe de la București a organizat cele mai multe secții de votare pentru alegerile prezidențiale, urmată fiind de Spania, Statele Unite ale Americii și Republica Moldova. Se poate vota și descărcând declarația pe propria răspundere și completarea acesteia înainte de a intra în secția de vot. Atenție însă. Documentul, care poate fi descărcat și de pe site-ul MAE, trebuie semnat în fața președintelui secției de vot. Potrivit MAE, în Italia au fost organizate 51 de secții de votare, dintre care trei la Roma, două la Milano și două la Trieste. Românii din Spania vor putea vota la 38 secții. Patru dintre acestea se află la Madrid, două la Barcelona, două la Zaragoza și două la Castellon de la Plana.
În SUA, cetățenii români au la dispoziție 22 de secții de votare, plasate pe coasta estică, pe coasta vestică, dar și în zona centrală a acestui stat. Singurul oraș american în care se află mai multe secții de votare este Chicago, cu două secții. LISTA SECȚIILOR DE VOTARE
Pe teritoriul Republicii Moldova, MAE a organizat 21 de secții, dintre care patru sunt în Chișinău.
Marea Britanie găzduiește pe teritoriul său 11 secții de votare pentru românii din Regatul Unit. Trei dintre ele se află la Londra, dar câte o secție se mai află și în orașe precum Leeds, Liverpool, Edinburgh, Belfast sau Birmingham.
În Franța se află nouă secții de votare. Două sunt la Paris și câte una în Bordeaux, Marsilia, Toulouse, Strasbourg, Nancy, Brest, Lyon.
Cinci secții de votare au fost organizate și în Germania, câte una în orașele Berlin, Hamburg, Bonn, Munchen și Stuttgart. Tot cinci secții sunt și în Australia, la Canberra, Sydney, Brisbane, Melbourne și Perth.
Românii aflați în Belgia, Austria, Turcia, Ungaria, Serbia sau Canada pot vota în una dintre cele patru secții de votare organizate în fiecare dintre aceste state. În Belgia toate cele patru secții se află la Bruxelles, în Turcia, două dintre ele sunt la Istanbul iar în Ungaria, două secții de votare au fost organizate la Budapesta.
Secții de votare se află și în Afganistan, China, Cipru, Grecia, Israel, Polonia, Portugalia, Rusia, Ucraina, câte trei în fiecare dintre statele enumerate. În cazul Afganistanului, două dintre cele trei se află la Kabul iar a treia, la Kandahar.
În Africa de Sud, Brazilia, Cehia, Chile, Danemarca, Elveția, Emiratele Arabe Unite, Finlanda, Irak, Olanda sunt câte două secții pentru fiecare stat. În Olanda, ambele se află în Haga.
De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe a organizat câte o secție de votare în Albania, Algeria, Angola, Arabia Saudită, Argentina, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Bosnia Herțegovina, Bulgaria, Columbia, Coreea de Nord, Coreea de Sud, Croația, Cuba, Egipt, Etiopia, Filipine, India, Indonezia, Iordania, Iran, Irlanda, Japonia, Kenia, Kuweit, Kazahstan, Letonia, Liban, Lituania, Luxemburg, Macedonia, Malaezia, Malta, Mexic, Maroc, Muntenegru, Nigeria, Norvegia, Noua Zeelandă, Palestina, Pakistan, Peru, Qatar, San Marino, Senegal, Singapore, Siria, Slovacia, Slovenia, Sri Lanka, Sudan, Suedia, Thailanda, Tunisia, Turkmenistan, Uruguay, Uzbekistan, Venezuela, Vietnam, Zimbawe.
Ministerul Afacerilor Externe pune la dispoziție declarația pe propria răspundere cetățenilor români care vor vota în străinătate la turul doi de scrutin pentru alegerea Președintelui României pe site-ul propriu. "Conform deciziei BEC nr. 125D din data de 4 noiembrie, emisă ca urmare a întrevederii și pe baza propunerilor ministrului afacerilor externe, MAE pune la dispoziția cetățenilor români care vor vota în străinătate la turul doi de scrutin pentru alegerea Președintelui României formularul declarației pe proprie răspundere. Formularul este disponibil pe site-ul MAE, inclusiv în cadrul secțiunii dedicate alegerilor prezidențiale, link: http://www.mae.ro/prezidentiale-2014", informează sursa citată.
De asemenea, declarația pe propria răspundere se regăsește și pe site-ul BEC: http://www.bec2014.ro/.
MAE reamintește că o condiție absolut necesară pentru exercitarea dreptului de vot este completarea acestei declarații, așa cum prevede art. 44 alin. (5) din Legea Nr. 370/ 2004 pentru alegerea Președintelui României.
"Formularul poate fi completat de titular înainte de a intra în secția de votare, dar semnarea și datarea sa se va face în fața membrilor secției de votare", mai informează MAE.
