Liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, a ajuns, miercuri dimineaţă, alături de un avocat, la DNA Braşov, unde au loc audieri într-un dosar privind retrocedări ilegale de terenuri în care sunt vizaţi magistraţi şi doi avocaţi, unul dintre ei fiind deputatul PSD Ioan Adam. Viorel Hrebenciuc a fost adus şi el cu jandarmii la audieri. Prinţul Paul şi prinţesa Lia ar urma să fie audiaţi şi ei în dosar.
Prinţul Paul şi prinţesa Lia ar urma să fie audiaţi şi ei, miercuri, la DNA Braşov, în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri în care sunt implicaţi mai mulţi magistraţi, precum şi Ilie Sârbu, Viorel Hrebenciuc şi deputatul PSD Ioan Adam, afirmă surse judiciare. Traian şi Maria Băsescu sunt naşii de botez ai fiului Prinţului Paul şi Pinţesei Lia.
Ilie Sârbu a ieşit de la DNA Braşov după mai puţin de o oră, el spunându-le jurnaliştilor că nu a fost audiat, fără a face alte declaraţii. Înainte de a se urca în maşină, Ilie Sârbu le-a spus jurnaliştilor că nu are de făcut nicio declaraţie, iar când a fost întrebat dacă a fost audiat, acesta a răspuns negativ, după care a închis uşa maşinii. Viorel Hrebenciuc a fost adus, miercuri, la DNA Braşov, cu o maşină a Jandarmeriei şi însoţit de anchetatori, el spunând că nu ştie în ce calitate a fost chemat la DNA Braşov, unde au loc audieri în dosarul privind retrocedări ilegale de terenuri.
Aşteptăm cu nerăbdare ca şi DNA Piteşti să se apuce de câteva dosare de retrocăderi ilegale: pădurea Trivale şi retrocedarea moştenirii familiei Brătienilor, sau retrocedările din munţii Argeşului din zona Câmpulung şi Curtea de Argeş. Suntem siguri că sunt câteva persoane interesate de subiect la maxim, în particular, dacă DNA Piteşti ar intra în dosarele de retrocedări: fostul prefect, actualul senator Ion Popa, dar şi alţi foşti prefecţi, Theodor Nicolescu - fost vicepresedinte al Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor- , Cătălin Teodorescu, fost vicepreşedinte/subsecretar de stat ANRP, şefi ai Direcţiei Silvice etc. Ca să nu mai vorbim de marile capturi: Valentin Vişoiu, proprietarul grupului Conarg, Andreei Paul, Octavian Banu şi, desigur, ginerică prezidenţial Radu Pricop, care a omorât-o, în acte, pe Eleonora Brătianu.
Cererea de revizuire, tergiversată în instanţă Singurul care s-a mişcat până acum a fost prefectul Mihai Oprescu, Prefectura Argeş solicitând în instanţă revizuirea în cazul retrocedării moșiei Brătienilor. Din informaţiile Prefecturii, pe data de 9 octombrie, a fost al doilea termen incererea de revizuire formulata de Institutia Prefectului in cazul Eleonora Bratianu. Si deaceasta data judecatorii din cadrul Judecatoriei Pitesti au cerut un nou termen pentru data de 27 noiembrie, in acest rastimp solicitand Parchetului de pe Langa Inalta Curte de Casatie siJustitie dosarul de fond care a stat la baza actului initial de restituire. Citeste si Lovitură pentru familia Băsescu: Prefectura Argeș a solicitat revizuirea în cazul retrocedării moșiei Brătienilor
"Victor Ponta trebuie să recunoască că în perioada 1997 - 2001 a fost ofiţer acoperit al SIE", a spus Traian Băsescu, la Realitatea TV. Întrebat dacă există vreun candidat care să fie ofiţer acoperit al SIE, fostul şef al Serviciului, actualul candidat la preşedinţie Teodor Meleşcanu, a afirmat că niciun membru al guvernului - inclusiv premierul Victor Ponta- nu au fost sau nu sunt ofiţeri acoperiţi. Cu toate acetea, preşedintele a precizat că acest lucru explică propulsarea lui Ponta de la Parchetul Judecătoriei sectorului 3, unde a fost repartizat în 1995 că procuror, direct la Parchetul General, în 1998.
"Victor Ponta trebuie să recunoască că a fost ofițer-acoperit al SIE în perioada 1997-2001. Putem vedea niște acte. Este o hotărâre din 2007 a Guvernului Năstase. Eu nu intru în detalii și dacă aș ști că a avut misiuni, nu aș avea dreptul să vorbesc despre misiuni. Nu știu de ce a ascuns asta. E treaba lui ce face (dacă se retrage din cursă, n.red.). Nu am discutat niciodată cu Ponta pe această temă. Nu merita să o am. Ce ar fi putut să-mi spună? Teodor Meleșcanu e complice la asta. Total. La un moment dat a fost un senator PSD care a făcut o interpelare. Mi s-a părut cam exotic. De ce, nu am crezut? Pentru că dădea perioada, iar în acea perioadă, Victor Ponta era procuror. Iar conform Constituției României, activitatea de procuror este incompatibilă cu orice altă activitate", a afirmat Traian Băsescu.
Președintele Traian Băsescu a formulat, joi, către Curtea Constituțională, o sesizare de neconstituționalitate în legătură cu Legea pentru abrogarea articolului 276 din Legea 286/2009 privind Codul penal, prin care se elimină infracțiunea "presiuni asupra justiției", informează Administrația Prezidențială. Într-o scrisoare adresată președintelui Curții Constituționale, Augustin Zegrean, Traian Băsescu afirmă că legea menționată a fost adoptată cu nerespectarea dispozițiilor mai multor articole din Constituția României. Este vorba, potrivit documentului menționat, de articolul 1 alineatul 3, articolul 124 alineatele 2 și 3, articolul 30 alineatul 6.
Șeful statului arată că infracțiunea "presiuni asupra justiției" face parte din categoria infracțiunilor contra înfăptuirii justiției și instituie o protecție atât pentru judecător, cât și pentru organele de urmărire penală.
"Principiile imparțialității justiției și independenței judecătorilor sunt consfințite de Art. 124 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată. Prin abrogarea infracțiunii menționate, aceste principii pot fi afectate, ceea ce se răsfrânge negativ și asupra bunului mers al justiției. Astfel, persoana care, pe parcursul procedurilor judiciare, va face declarații publice ce nu sunt reale, care privesc săvârșirea de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracțiuni sau a unei abateri disciplinare grave legată de instrumentarea respectivei cauze, având drept scop să influențeze soluția sau să intimideze pe cei care sunt răspunzători pentru soluția pronunțată, nu va mai răspunde penal, potrivit noii legi", se arată în scrisoarea adresată de șeful statului, Curții Constituționale.
Traian Băsescu apreciază că prin abrogarea infracțiunii în discuție este eliminată protecția ce se acordă justiției, necesară pentru ca aceasta să fie imparțială și înfăptuită de judecători independenți. Totodată, șeful statului amintește că existența statului de drept implică acțiuni din partea statului prin care să se garanteze buna funcționare a autorităților publice, inclusiv a autorității judecătorești.
"În consecință, împiedicarea justiției de a-și îndeplini rolul său în societate, în condiții de imparțialitate și independență, se impune a fi sancționată, iar Codul penal reprezintă instrumentul juridic adecvat pentru a respecta exigențele statului de drept", se mai precizează în scrisoarea adresată Curții.
Statul român este obligat să ramburseze cheltuielile medicale efectuate în străinătate, dacă bolnavul nu a putut fi tratat corespunzător în ţară. Această obligaţie este valabilă când lipsa materialelor medicale de primă necesitate împiedică asiguratul să beneficieze de tratament spitalicesc în timp util în âara sa, a decis Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, într-o cauză care vizează chiar un caz din România, potrivit unui comunicat de presa transmis joi de CJUE şi citat de Avocatnet.ro.
Hotărârea Curţii vine în cauza C-268/13, Elena Petru/Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Sibiu şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, precizează sursa citată. Din mai, asiguraţii români care se tratează medical în străinătate pot primi banii înapoi de la stat. Pentru tratamentul medical primit într-un stat din Uniunea Europeană (UE), asiguraţii români pot beneficia, la cerere, de rambursarea contravalorii serviciilor, conform unei Hotărâri de Guvern, intrate în vigoare la începutul lunii mai a acestui an. Este vorba despre HG nr. 304/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind asistenţa medicală transfrontalieră, care transpune în legislaţia naţională Directiva Europeană 24/2011, documentul ce asigură cadrul legal pentru a fi garantate drepturile cetăţenilor europeni de a beneficia de servicii medicale în toate ţările UE.
Practic, în baza acestor reglementări, persoanele asigurate în sistemul de sănătate obligatoriu din România, care se deplasează într-un alt stat din UE, pot beneficia de rambursarea contravalorii serviciilor medicale, a medicamentelor şi dispozitivelor medicale.
Totuşi, conform dispoziţiilor din mai 2014, pentru a beneficia de asistenţă medicală transfrontalieră, pacienţii români vor trebui, în unele cazuri, să obţină o autorizare prealabilă eliberată de casele judeţene.
Candidatul independent la Președinție, susținut de PLR, Călin Popescu-Tăriceanu, a afirmat miercuri la Slobozia, că prezidențiabilul Klaus Iohannis (ACL) nu are calificarea necesară pentru ocuparea funcției supreme în stat. "Ca să ajungi președintele României nu te duci la Cotroceni, nu te califici la locul de muncă (...) De la Primăria Sibiului până la Președinția României e un pas enorm, enorm, enorm, iar domnul Iohannis nu are calificarea necesară orice s-ar spune, chiar dacă dânsul vrea să prezinte Sibiul ca un model. Ar trebui să aibă decența să spună câte fonduri guvernamentale s-au alocat", a afirmat Tăriceanu într-o conferință de presă.
Acesta a menționat că și Slobozia ar fi fost un oraș mai dezvoltat dacă ar fi primit fonduri guvernamentale ca și Sibiul.
"Și Slobozia dacă ar fi primit fondurile astea ar fi arătat cu mult mai bine, ar fi fost mult mai atractivă și ar fi putut să fie un punct de destinație turistică", a spus Tăriceanu.
Referitor la contracandidatul Victor Ponta, Călin Popescu-Tăriceanu a declarat că acesta este cu mult mai calificat decât Klaus Iohannis.
"Victor Ponta este mai calificat în orice caz cu mult mai mult decât domnul Iohannis. Domnul Ponta are și el o experiență politică deja la un nivel înalt, a fost premier până la alegerile din 2012, a fost reales prim-ministru. Sigur nu are poate experiența politică pe care o am eu dar totuși nu pleacă de la nivelul de primar de municipiu", a susținut Tăriceanu.
Candidatul independent la alegerile prezidențiale Monica Macovei le-a declarat, miercuri, salariaților Combinatului vâlcean Oltchim că o privatizare corectă se va produce abia în momentul când nu va mai exista corupție în mediul economic. "Atât timp cât vedem interferențe între mediul politic și cel economic avem cazurile recente Rompetrol, Lukoil și multe altele, nu putem vorbi despre o eventuală privatizare corectă la Râmnicu Vâlcea.
Abia în momentul când nu va mai fi corupție putem vorbi de o privatizare corectă cu un investitor strategic care să dorescă un mediu de afaceri onest, o predictibilitate fiscală și un mediu politic necorupt. Deci când nu va mai fi corupție, salariații vâlceni vor putea privi cu optimism viitorul combinatului vâlcean'', a afirmat Macovei.
Aceasta s-a referit la "ingerințele'' premierului Victor Ponta în actul de justiție cu privire la mediul economic. "Nu cred că mai trebuie comentat cum a abordat problema Lukoil Victor Ponta.
Oricine dorește funcția supremă în stat trebuie să înțeleagă faptul că justiția e justiție, economia este economie, iar politicul este politic. În România în acest moment există o evaziune fiscală de aproximativ 70 miliarde de euro, asta arată că ANAF-ul nu-și face treaba. Acești bani ar putea fi folosiți în sănătate, educație, cultură, pensii etc", a mai spus Macovei.
