Tibi Ușeriu a devenit primul om care a câștigat de trei ori Ultramaratonul Arctic. Asta după ce anul trecut devenise al doilea bărbat care reușește să câștige două ediții a celui mai dur maraton. Dincolo de performanța extraordinară din punct de vedere sportiv, experiența de viață a bistrițeanului este una fabuloasă. A fost cioban în România, pizzar în Italia, bodyguardul unui interlop sârb şi autorul unor jafuri armate în Austria şi Germania, notează TVR.

În cartea autobiografică, „27 de paşi“, lansată în 2017, Tibi Uşeriu vorbeşte despre viaţa sa, despre o condamnare de peste două decenii la închisoare, despre jafurile armate şi tentativa de omor care l-au trimis acolo, dar şi despre reabilitarea adusă de proiectul Tăşuleasa Social şi alergatul care l-a făcut celebru.
Masca avea un efect narcotic asupra mea. Deveneam un om în stare de orice

“Furam maşini de lux din Germania. Le făceam altă faţă şi apoi le duceam în Italia. Am început să creştem nivelul şi am început să facem magazine de bijuterii, apoi le valorificam în Iugoslavia. Acolo am făcut rost de arme pentru că exista o piaţă. Nu mai aveam frică demult. Din copilărie mi-am pierdut acest simţ al fricii. Erau momente când mă gândeam la repercusiunile care ar putea să fie. Eram conştient şi mi le asumam. Ştiam că la un moment dat o să se înfunde. Acţionam cam de trei ori pe an. Apoi făceam o pauză. Se făcea un plan. În mare parte foloseam cagule pe faţă. Acum filmele sunt puţin exagerate. În ultima perioadă ne-am specializat pe persoane care duceau bani de la magazine mari. Venea o maşină, lua banii şi îi ducea la bancă. Noi atacam maşina respectivă”, declara Tiberiu Uşeriu, într-un interviu acordat unui post de radio, în 2017.

„Cândva demult, într-o cameră de hotel din Austria, masca mea neagră era o cagulă, pe care o probam în oglindă. (...) Masca avea un efect narcotic asupra mea. Deveneam un om în stare de orice, toate simţurile mi se ascuţeau, acţionam cu precizie şi sânge rece. Şi, mai ales, acţionam fără să mă gândesc prea mult la consecinţe”.
A fost acuzat de furt, jaf armat şi tentativă de omor și a primit o pedeapsă de 23 de ani de închisoare pentru faptele comise în Austria şi Germania.

“Eram căutat, am fost prins de două ori, am evadat din 2006 şi 2008 şi la un moment dat din cei 23 de ani (am primit 13 ani în Germania şi nouă ani şi în Austria şi trebuia să fac amândouă pedepsele), în 2006 comunitatea europeană a cumulat aceste pedepse şi a trebuit cea mai mare pedeapsă. Am executat cei 13 ani însă şi din aceştia am făcut 2/3.”
A fost condamnat 13 ani în Germania și aproape 10 ani în Austria, dar, în urma unei decizii europene, pedepsele au fost cumulate și i-a fost impusă să pedeapsa cea mai grea, cea de 13 ani.

„Ora 5 dimineaţa. Sună goarna. Scoală şi morţii din mormânt. Deţinutul 2800 sare din pat. Dezbracă pijamaua de hârtie şi îmbracă un costum albastru, standard. Face patul. Trec 2 minute şi 17 secunde până când o mână îi deschide vizeta, însoţită de un zdrăngănit de chei. 2800 trebuie să fie în picioare în faţa patului. Aşa e regula. Un necunoscut îl priveşte fără nicio vorbă. Apoi, 2800 se spală pe faţă şi pe dinţi. Aşteaptă. Orele trec chinuitor. I se aduce o mâncare anostă. Deşi nu-i e foame, mănâncă. Azi nu şi-a propus nicio grevă a foamei. Are de aşteptat cam 10 ore până să fie scos sfară, printr-un tunel, la plimbare. Singur, fără alţi deţinuţi. Curtea închisorii e mică. Plimbarea din jurul piscinei are fix 27 e paşi. E păzit de 2 gardieni.”

Cei 27 de paşi pe care îi număra de sute de ori la plimbările zilnice îl urmăresc şi în maratoane şi în pregătirile pentru competiţii. Cei 27 de paşi pe care îi făcea în curtea închisorii dau titlul cărţii semnate de el.

După 10 ani, deținutul 2800 a beneficiat de reducerea pedepsei și a ieșit din închisoare.

65 de protocoale erau în vigoare, la finalul anului trecut, între SRI şi instituţii ale statului, în condiţiile în care preşedinţia anunţă astăzi că niciunul dintre acestea nu a fost încheiat la iniţiativa CSAT, ci a SRI sau a altor instituţii. Cel mai controversat rămâne cel din Justiţie, scrie Mediafax.
 În luna actombrie 2017, preşedintele Comisiei SRI, Claudiu Manda, spunea că sunt în vigoare 65 de protocoale încheiate între Serviciul Român de Informaţii şi diverse instituţii ale statului, dar membrii comisiei nu au apucat să verifice în ce masură respectivele protocoale respectă legislaţia existentă.
Totodată, nu mai puţin de 52 de instituţii aveau încheiate protocoale pentru protejarea datelor.
Asta după ce cu câteva luni înainte Eduard Hellvig, şeful SRI, anunţa că a decis denunţarea tuturor protocoalelor încheiate între SRI cu alte instituţii, care nu se corelează cu modificările legislative intervenite de la momentul încheierii.
 De aici rezultă că numărul protocoalelor era mult mai mare la începutul anului trecut.

Cel mai dezbătut rămâne cel al Serviciului Român de Informaţii cu Parchetul General. Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) şi Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) au solicitat Consiliului Suprem de Apărare a Ţării desecretizarea documentului. UNJR spunea că relaţiile dintre parchete şi serviciile de informaţii s-au materializat în “constituirea de echipe mixte, cu reprezentanti ai organelor de urmărire penală, în scopul contracarării riscurilor derivate din derularea unor activităţi cu caracter infracţional”.

Declaraţia Danei Gîrbovan venea în contextul în care anterior, Dumitru Dumbravă, secretar general al SRI, spunea că justiţia a devenit "câmp tactic" pentru Serviciu.

"Dacă în urmă cu câţiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze. Această manieră de lucru, în care suntem angrenaţi alături de procurori, poliţişti, judecători, lucrători ai DGA ori ai altor structuri similare a scos la iveală punctual şi aspecte care ţin de corupţia sistemului judiciar, în limite care nu trebuie tolerate, dar nici exagerate. Important este, în opinia mea, că sistemul judiciar îşi dezvoltă anticorpii necesari vindecării acestei patologii", spunea Dumitru Dumbravă, secretar general SRI, în 2015.

Cel mai controversat protocol avea la bază:

Hotărârii CSAT nr. 17 din 2005, prin care corupţia a fost declarata ca vulnerabilitate la securitatea naţională.

Protocolul de cooperare dintre Parchetul ICCJ si SRI pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securităţii naţionale nr. 003064 din 04.02.2009.

“Au existat, în urma hotărârilor pe care decidenţii le-au luat, protocoale de colaborare cu organele de aplicare a legii. Vă pot spune că ofiţerii SRI au oferit, în cadrul acestor protocoale, asistenţă tehnică de specialitate şi nu au desfăşurat activităţi de cercetare penală. Cu alte cuvinte, punerea în aplicare a mandatelor a însemnat prestare de servicii de supraveghere operativă şi tehnică în aceste dosare, în baza şi în limitele mandatelor, iar în prezent colaborează cu organele de aplicare a legii”, a declarat Eduard Hellvig în ianuarie 2017

În martie 2017, Serviciul Român de Informaţii transmitea că relaţionarea SRI cu alte autorităţi s-a făcut în baza unei decizii luate în CSAT.

“Colaborarea SRI cu celelalte instituţii şi autorităţi publice, inclusiv cu Ministerul Finanţelor Publice se realizează în baza art.14 din Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI, cu modificările şi completările ulterioare. Decizia în acest caz a aparţinut tuturor decizionalilor din instituţiile statului român, reprezentate în CSAT, inclusiv preşedintele şi premierul României, Serviciul Român de Informaţii punând în aplicare, ulterior, hotărârea CSAT”, transmitea biroul de presă al SRI.

Câteva luni mai târziu, după ce a plecat de la SRI, Florian Coldea, afirma că lupta împotriva corupţiei a fost trasată Serviciului de Informaţii, devenind un “ordin” .

11 persoane au ajuns la spital în urma unui incendiu care a izbucnit în Penitenciarul Rahova duminică seara. Incendiul a fost provocat de un deţinut care şi-a dat foc la saltea.
 Un deţinut şi-a dat foc la saltea cu o brichetă duminică seara, iar focul s-a extins foarte repde. 60-70 de deţinuţi aflaţi în imediata apropiere a celulei în care s-a produs incendiul au fost evacuaţi şi relocaţi în alte celule.
Bărbatul care a dat foc la saltea a ajuns la spital, la fel şi 11 angajaţi ai Penitenciarului Rahova care au intervenit pentru a stinge flăcările şi pentru a-l imobiliza pe deţinutul care le-a provocat. Incendiul a fost stins în aproximativ două ore.
În cauză s-a deschis un dosar penal pentru a se stabili ce a dus la producerea incendiului şi cum a fost posibil ca deţinutul să dea foc la saltea.
 

Doi bărbați în stare ebrietate au fost de trei ori într-o locuință pentru a fura băutură, aceștia fiind cercetați pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, remis, joi. Inițial, aceștia l-au bătut pe proprietar și i-au furat un recipient de sticlă cu vin, după care s-au întors de două ori la locuința persoanei vătămate pentru că de fiecare dată au spart damigenele pe drum, notează Agerpres.
 "În noaptea de 6/7 ianuarie, în jurul orelor 2,00, inculpații, care se aflau sub influența băuturilor alcoolice, s-au deplasat la locuința persoanei vătămate Opriș B. Ștefan, au pătruns în interior prin forțarea ușii de acces, i-au aplicat amândoi mai multe lovituri în zona feței, cauzându-i leziuni ce necesită 5-6 zile de îngrijiri medicale și au sustras un bidon din sticlă conținând circa 25 de litri de vin.

Din cauza loviturilor aplicate și a stării de ebrietate în care se găsea, persoana vătămată și-a pierdut cunoștința și și-a revenit doar a doua zi dimineața. Inculpații au intenționat să se deplaseze la martorul Grebenar Marius și să consume la locuința acestuia alcoolul sustras, dar pe drum au spart bidonul din sticlă.

Din acest motiv, inculpații s-au întors la locuința persoanei vătămate și au mai sustras un bidon din sticlă conținând cantitatea de 50 de litri de vin. Pe drum spre locuința martorului, inculpații au spart din nou bidonul din sticlă. Inculpații au revenit pentru a treia oară la locuința persoanei vătămate și au sustras încă un bidon din sticlă conținând cantitatea de 50 de litri de vin", se arată în comunicatul menționat.

Cel care a construit imperiul mediatic MediaPro, Adrian Sârbu a fost reținut 24 de ore în dosarul Mediafax, el fiind acuzat de instigare la evaziune fiscală, spălare de bani și delapidare. La ieșirea din sediul Parchetului ÎCCJ, mogulul a arătat presei cătușele și a acuzat că dosarul este unul politic care are ca scop distrugerea instituţiilor media pe care le-a construit în ultimii 25 de ani.
Asta deși tocmai Mediafiax (susținătoare a regimului Băsescu și Iohannis) a proslăvit permanent despre statul de drept și despre justiția reformată.
Adrian Sârbu a fost ridicat luni și dus cu mandat la Parchetul General, unde procurorii i-au adus la cunoștință că este acuzat în dosarul de evaziune fiscală de la Mediafax Group.
Reprezentanți ai Parchetului General au declarat pentru AGERPRES că Adrian Sârbu este audiat în legătură cu săvârșirea infracțiunilor de investigare la evaziune fiscală, spălare de bani și delapidare.

În acest dosar sunt cercetate penal mai multe persoane, trei fiind arestate preventiv, respectiv Roxana Grigoruță și Sorin Dinu, persoane cu funcții de conducere în SC Mediafax Group SA, și avocatul Dragoș Chiș.

Într-un comunicat din luna decembrie 2014, Parchetul General arăta că, printr-o decizie din data de 23 aprilie 2013, i s-a acordat societății comerciale Mediafax Group SA eșalonarea la plată pe o perioadă de 24 de luni a obligațiilor fiscale exigibile, în sumă totală de 3.949.358 lei.

În acest context, societatea comercială, reprezentanți ai acesteia, precum și persoane din cadrul unor cabinete de avocatură implicate în avizarea legalității actelor acestei societăți au creat și aplicat, în mod continuat, o schemă de sustragere de la plata taxelor și impozitelor, implicând constituirea unor societăți fantomă pe numele unor persoane lipsite de posibilități materiale, profitând tocmai de situația acestora, societăți ce au fost antrenate în circuitul comercial astfel alcătuit.

În acest fel SC Mediafax Group SA era protejată, responsabilitatea plății taxelor și impozitelor fiind transferată în sarcina celorlalte societăți, împotriva cărora se declanșau măsurile de poprire a conturilor pentru neplata taxelor și executare silită a acestora, proceduri inutile, deoarece nu dețineau în patrimoniu bunuri sau alte active ce puteau fi executate.

Potrivit unor surse citate de România TV, în momentul în care a fost săltat de procurori pentru a fi dus la Parchet, Adrian Sârbu se afla în compania lui Marian Vanghelie.

Saptamana trecută, Adrian Sârbu, acționar majoritar al Mediafax prin compania Allerria Management, a devenit și noul administrator al companiei, în locul Roxanei Grigoruță, pentru care a fost prelungită măsura arestului preventiv.

Datele publicate în Monitorul Oficial precizează că Mediafax şi “noul director general Adrian Sârbu” au semnat un contract de mandat la data de 22 decembrie 2014, document care urmează să fie ratificat la următoarea Adunarea Generală Extraordinară a Asociaților.
Pe lângă poziția de director general al Mediafax, Adrian Sârbu este și noul reprezentant al Allerria Management, companie care este administratorul unic al Mediafax SA.

În acest dosar sunt cercetate penal mai multe persoane, trei fiind arestate preventiv, respectiv Roxana Grigoruță și Sorin Dinu, persoane cu funcții de conducere în SC Mediafax Group SA, și avocatul Dragoș Chiș.

Într-un comunicat din luna decembrie 2014, Parchetul General arăta că, printr-o decizie din data de 23 aprilie 2013, i s-a acordat societății comerciale Mediafax Group SA eșalonarea la plată pe o perioadă de 24 de luni a obligațiilor fiscale exigibile, în sumă totală de 3.949.358 lei.

În acest context, societatea comercială, reprezentanți ai acesteia, precum și persoane din cadrul unor cabinete de avocatură implicate în avizarea legalității actelor acestei societăți au creat și aplicat, în mod continuat, o schemă de sustragere de la plata taxelor și impozitelor, implicând constituirea unor societăți fantomă pe numele unor persoane lipsite de posibilități materiale, profitând tocmai de situația acestora, societăți ce au fost antrenate în circuitul comercial astfel alcătuit.

În acest fel SC Mediafax Group SA era protejată, responsabilitatea plății taxelor și impozitelor fiind transferată în sarcina celorlalte societăți, împotriva cărora se declanșau măsurile de poprire a conturilor pentru neplata taxelor și executare silită a acestora, proceduri inutile, deoarece nu dețineau în patrimoniu bunuri sau alte active ce puteau fi executate.

Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi susține că raportul MCV subliniază că în 2014 au exitat cazuri în care anchete ale DNA au fost blocate din cauza lipsei unui aviz de ridicare a imunității unor parlamentari.
”Sunt două chestiuni pe care le surprinde raportul MCV. Pe de o parte, sunt solicitările DNA de ridicare a imunității unor parlamentari care au calitate de ministru sau nu. Aici raportul a reținut că pe parcursul anului 2014 au fost situații în care anchetele DNA au fost blocate din lipsa acestui aviz. Se impune o modificare a legislației pentru că nu e normal ca un vot politic să blocheze o anchetă judiciară. Din punctul nostru de vedere, orice control al activității pe care procurorii DNA o desfășoară se realizează printr-un control al instanțelor de judecată, așa cum este firesc și este în concordanță cu normele europene. Printr-un vot politic se pot bloca anchete”, a declarat procurorul șef al DNA.

”A doua chestiune este că niciodată nu se motivează de ce se respinge o anumită cerere. Care sunt argumentele care stau la baza respingerii sau al blocării unui dosar început de DNA”, a mai spus Laura Codruța Kovesi.

Întrebată care ar fi lucrurile de care are nevoie DNA pentru a lucra la capacitate maximă, Laura Codruța Kovesi a declarat: ”Am semnalat că vor fi probleme odată cu intrarea in vigoare a noilor coduri. CCR a emis câteva decizii prin care a constatat că sunt neconstituționale anumite instituții sau anumite prevederi din Codul de procedură penală. Cea privind controlul judiciar a fost remediată printr-o ordonanță de urgență. Mai există problema instituției camerei preliminare. Aceasta instituție nu a fost reglementată în concordanță cu dipozițiile constituționale, iar acum se impune modificarea Codului de procedură penală și reglementarea unei proceduri mult mai clare de funcționare a cazurilor care se judecă în camera preliminară. Pentru DNA există o problemă cu privire la participare la judecarea cazurilor in camera preliminară și se impune o soluție prin intervenția legiuitorului. Mai este problema legii privind retenția datelor. Am participat la un grup de lucru în care pozitia DNA a fost că se impune o modificare legislativă care să fie în conformitate cu reglementările europene și cu limitele impuse prin decizia Curții Constutuționale”.

Referitor la atacurile motivate politic la adresa justiție care, potrivit raportului MCV, au rămas o problemă și în 2014, procurorul șef al DNA a declarat că ”în 2014 a crescut și rezistența procurorilor la aceste atacuri”.

”Totuși cred că trebuie să se dea o mai mare eficiență prevederilor legale care deja există în domeniu. Nu știu dacă trebuie sancționate sau reglementate în alt fel. Cred că este un exercițiu la cre și clasa politică trebuie să participe mai mult. Poate trebuie un proiect de lege care să fie pus în dezbatere publică și prin care să se stabilească dacă se impun anumite sancțiuni la astfel de atacuri. Pot doar să vă spun că procurorii DNA vor continua să își facă treaba”, a conchis Laura Codruța Kovesi.