Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a confirmat, luni, la Palatul Parlamentului, înlocuirea ambasadorului SUA la Bucureşti, Hans Klemm, el afirmând doar că persoana care va prelua postul va fi o persoană ”care vorbeşte limba română”.
 ”Aşteptăm să vedem dacă i se oferă agrementul şi după aceea vă pot spune şi numele. În orice caz e o persoană care cunoaşte limba română”, a declarat Meleşcanu, întrebat cine îi va lua lui Hans Klemm ca ambasador al SUA la Bucureşti.

Totodată, Meleşcanu a evitat să evalueze activitatea lui Hans Klemm.
"Nu pot eu să fac evaluări la adresa ambasadorului Klemm pentru că nu cunosc decât o parte mică a activităţii sale, respectiv discuţiile instituţionale pe care le-am avut la Ministerul Afacerilor Externe şi, din acest punct de vedere, vă asigur că au fost întotdeauna cordiale, chiar dacă nu am fost de acord cu toate problemele. În rest, evaluarea nu-mi aparţine mie, aparţine Departamentului de Stat", a adăugat ministrul de Externe.
 Chestionat dacă Hans Klemm a avut intervenţii referitoare la decizii politice, Meleşcanu a răspuns: "Dânsul nu a avut intervenţii în ceea ce priveşte deciziile politice. A exprimat puncte de vedere. România este o ţară democratică unde toată lumea se poate exprima".

Hans Klemm a preluat funcţia de ambasador SUA în România în septembrie 2015. Anterior el a fost principal adjunct al asistentului secretarului de stat în cadrul Biroului de Resurse Umane şi în perioada iulie 2013-decembrie 2014 a ocupat funcţiile de director general interimar al Serviciului Diplomatic şi director interimar de personal al Departamentului de Stat.

În 2012 Klemm a fost principalul reprezentant al SUA la APEC, the Asia Pacific Economic Cooperation forum (forumul Cooperare Economică Asia-Pacific), iar din 2010 a condus toate programele civile şi militare în domeniul statului de drept desfăşurate de SUA în Afganistan. El a mai îndeplinit multiple mandate în Japonia şi a lucrat şi la ambasadele SUA din Bonn, Seul şi Port of Spain, notează Mediafax.

Premierul Olandei, Mark Rutte a dat cu mopul în public. N-a vrut să apeleze la personalul de serviciu şi a curăţat singur cafeaua pe care tocmai o vărsase pe podeaua din sediul guvernului.
Şeful executivului a scăpat paharul din mână imediat ce intrase. După ce a terminat de lustruit podeaua, a cerut şi o cârpă, ca să şteargă şi stropii de pe turnicheţi.
La final, Mark Rutte a primit aplauze de la toţi angajaţii guvernului care au fost martori.

Regina a ajuns la Capela St.George din Windsor însoțită de soțul ei, prințul Phillip, purtând o ținută de culoare galben neon, completată cu nuanțe de mov și gri, realizată de Stewart Parvin. Ea și-a asortat ținuta cu o pălărie creată de Angela Kelly, în aceleași nuanțe ca restul ținutei, cât și cu bijuterii făcute din cristale și perle. 

Prinţul Harry al Marii Britanii, nepotul preferat al reginei Elisabeta a II- a, şi logodnica sa, Meghan Markle, s-au căsătorit religios, sâmbătă, în capela St. George de pe domeniul Castelului Windsor. Cei doi au schimbat jurămintele în fața a 600 de invitați și a lui Dumnezeu.

Prințul Harry i-a şoptit vrăjit, lui Meghan- “arăți minunat”, în timp ce milioane de oameni au urmărit nunta lor de poveste, din capela castelului Windsor. Mârâi şi-au zâmbit cu dragoste și s-au ținut de mână când au schimbat jurăminte, la altar. În cadrul ceremoniei, un moment aparte a fost interpretarea melodiei Stand by me de către un cor.

După ceremonia religioasă s-au sărutat cu tandrețe pe treptele capelei. Apoi, au pornit într-o plimbare cu caleașca pentru a saluta mulțimea. Harry și Meghan au devenit cel de al 16-lea cuplu regal care şi-a celebrat mariajul la Castelul Windsor.

Peste 100.000 de oameni s-au adunat pe străzile din Windsor ca să-i vadă pe însuratei, în caleasca, după ceremonia religioasă. În acelaşi timp a fost însă şi o petrecere de stradă.

În cursul dimineții, înainte ca cei doi să se căsătorească, Palatul Buckingham a anunțat că Prințul Harry a devenit Duce de Sussex, titlu nobiliar oferit de regina Elisabeta a II-a. De asemenea, după nunta regală, Meghan Markle a primit titlul de Ducesă de Sussex.

Mireasa a purtat o rochie simplă şi elegantă cu o trenă lungă de 4 metri și jumătate, creația unui designer britanic.

Meghan Markle a sosit la Windsor într-un Rolls Royce Phantom, model 1950, care a dus-o şi pe Kate Middleton la nunta ei, acum şase ani. Meghan era însoţită de mama sa, Doria.

Mireasa a optat pentru o rochie de o simplitate elegantă, croită de un faimos desginer britanic: Clare Waight Keller, prima femeie care a ocupat postul de director artistic al casei Givenchy.

Ţinuta din mătase, cu guler stil bărcuţă, trenă şi mâneci trei sferturi, a fost completată de un val spectaculos şi de o tiară cu diamante, din 1932, care a aparţinut Reginei Maria. În semn de omagiu adus ţărilor din Commonwealth-ul britanic, Meghan a cerut ca pe marginile voalului să fie brodate elemente simbolice din flora celor 53 de ţări.

Verighete au fost aduse de ducele de Cambridge, fratele şi cavalerul de onoare al mirelui.

Cea miresei a fost confecționata din aur galez, dăruit de maiestatea sa regina. Iar cea a mirelui este din platină. Ca să-i facă pe plac soţiei, Harry va purta verigheta şi după nuntă, spre desosebire de cei mai mulţi bărbaţi din familia regală britanică.

Cu o punctualitate demnă de capul monarhiei britanice, regina a sosit, aşa cum este protocolul, cu câteva minute înainte de începerea ceremoniei religioase.

Iar ducesa de Cambridge a adus copiii, pajii şi fetiţele care au ţinut loc domnişoarelor de onoare.

De la staruri de polo călare, sport pe care îl practică mirele, până la prezentatori TV, vedete de la Hollywood şi aristocraţi, lista invitaţilor a fost ţinută la mare secret până în ziua nunţii.


Rând pe rând au sosit la capelă Castelui Windsor George şi Amal Clooney, iar presa s-a grăbit să remarce eleganța doamnei Clooney. Apoi David şi Victoria Beckham, Elton John, care a cântat la recepţie, Oprah Winfrey, Serena Williams, James Blunt, Idris Elba, dar şi colegii de distribuţie ai actriţei Meghan Markle din serialul ”Suits”.

 Sursa video: Washington Post youtube

Trei americani eliberați din Coreea de Nord, au fost primiți în SUA de Trump, vicepreședintele și secretarul de stat al SUA. Eliberarea deținuților vine chiar înaintea summit-ului Coreea de Nord-SUA. Trump a declarat că el crede că dictatorul Coreei de Nord, Kim Jong-un, dorește să aducă țara sa în lumea reală.

Interesant este că președintele și prima doamnă a SUA i-au întâmpinat pe cei trei cetățeni americani - care au fost acuzați în Coreea de acțiuni subversive sau spionaj - la ora 2,30 noaptea pe aeroport. Foștii prizonieri -  Kim Dong Chul, Kim Hak-song and Kim Sang Duk, cunoscut și drept Tony Kim au ajuns joi la baza Andrews din afara Washingtonului.

Cei trei americani eliberaţi din închisorile nord-coreene au revenit în Statele Unite. Foştii prizonieri au fost aşteptaţi la aeroport chiar de Donald Trump, care a anunţat că gestul dictatorului Kim Jong-un poate reprezenta un mare pas înainte pentru denuclearizarea peninsulei coreene.

Este noapte specială pentru aceşti trei oameni remarcabili. Apreciem faptul că el (n.red: Kim Jong-un) le-a permis să plece înainte de întâlnire”, a spus Trump.

Jurnaliştii americani au avut parte de o surpriză atunci când au constatat că cei trei americani eliberaţi nu ştiu limba engleză.

Trump a adăugat că relaţiile dintre Washington şi Phenian pornesc acum de la zero.

Locaţia şi data exactă a summitului SUA - Coreea de Nord va fi anunţat în zilele următoare.

”Cea mai mare realizare a mea va fi când vom denucleariza întreaga peninsulă. Asta aşteaptă oamenii de mult timp”, a spus Donald Trump

 Preşedintele Franţei a pledat, la Strasbourg, într-un discurs rostit în faţa Parlamentului European, ''apărarea în mod ferm'' a unei ''suveranităţi europene reinventate'' în faţa tentaţiei ''autoritare'' în unele ţări ale Uniunii Europene. Emmanuel Macron a participat la o dezbatere în privința viitorului UE de la tribuna Parlamentului European. 

 Președintele Franței le-a cerut europenilor să-şi apere modelul de democraţie liberală în faţa regimurilor autocrate în creştere în întreaga lume şi a ''democraţiilor iliberale'' din interiorul Uniunii Europene, menţionează Reuters. 
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a salutat marţi angajamentul preşedintelui francez faţă de Uniunea Europeană. ''Doresc să-mi exprim emoţia şi prietenia, când îl aud pe preşedintele francez adresându-se în acest mod. Adevărata Franţă s-a întors'', a declarat Juncker în Parlamentul European, după discursul rostit de Macron.