În primele comentarii publice făcute după implicarea Facebook în scandalul Cambridge Analytica, Mark Zuckerberg a recunoscut miercuri că reţeaua sa socială a greşit şi a abuzat de încrederea utilizatorilor, informează DPA.

Firma Cambridge Analytica din Regatul Unit este în centrul atenţiei de la sfârşitul săptămânii trecute, când s-a aflat că a utilizat datele personale a circa 50 de milioane de utilizatori ai reţelei Facebook, fără acordul acestora, pentru a le utiliza în campania electorală din 2016 a preşedintelui SUA, Donald Trump. Cambridge Analyitica a folosit, se pare, aplicaţia "thisisyourdigitallife" dezvoltată de profesorul de psihologie Aleksandr Kogan de la Universitatea din Cambridge. Aplicaţia a fost instalată de circa 300.000 de persoane, care au permis astfel accesul atât la datele lor, cât şi ale prietenilor lor din reţea, ceea ce a însemnat un total de zeci de milioane de utilizatori ai Facebook.

"A fost un abuz de încredere între Kogan, Cambridge Analytica şi Facebook", a scris Zuckerberg pe pagina sa din propria reţea. "Dar a fost şi un abuz de încredere între Facebook şi oamenii care îşi pun datele la dispoziţia noastră şi se aşteaptă să le protejăm. Trebuie să rezolvăm asta", a recunoscut el.

Fondatorul şi principalul acţionar al Facebook a anunţat planuri de auditare a aplicaţiilor suspecte, restrângerea accesului dezvoltatorilor la date şi introducerea unui instrument pentru utilizatori, care să le permită să afle ce aplicaţii au acces la datele lor şi să revoce cu uşurinţă permisiunile de acces.

Facebook a aflat încă din 2015 că Alexandr Kogan a pus datele obţinute de aplicaţia sa la dispoziţia Cambridge Analytics. Reţeaua socială a cerut ambelor părţi să şteargă toate datele obţinute fără autorizaţie şi să confirme ştergerea, ceea ce Zuckerberg susţine că s-a întâmplat. El afirmă că a aflat abia la sfârşitul săptămânii trecute, din presă, că este posibil să nu fi fost şterse informaţiile respective, notează Agerpres

Conform unei anchete realizate de New York Times şi The Observer, ediţia de duminică a cotidianului britanic The Guardian, firma de analiză de date Cambridge Analytica a obţinut acces inadecvat la datele a peste 50 de milioane de utilizatori de Facebook, servindu-se de ele pentru a dezvolta un soft care să permită previzionarea şi influenţarea votului alegătorilor în favoarea candidatului Donald Trump, pentru care firma a lucrat în campania din 2016.

În replică, Facebook a ‘suspendat’ Cambridge Analytica, acuzând-o că a colectat, fără asentimentul său, informaţii personale a milioane de utilizatori ai reţelei sociale. Facebook a suspendat, de asemenea, accesul firmei-mamă a Cambridge Analytica, Strategic Communication Laboratories (SCL), precum şi pe cele ale lui Aleksandr Kogan, psiholog la Universitatea Cambridge, şi Christopher Wylie, şef al Eunoia Technologies şi fost angajat al Cambridge Analytica.

Aplicaţia dezvoltată de Aleksandr Kogan, ‘thisisyourdigitallife’, se afişa pe Facebook ca ‘aplicaţie de cercetare utilizată de psihologi’. Ea le propunea utilizatorilor să fie plătiţi în schimbul completării unor teste de personalitate. Circa 270.000 de persoane au descărcat această aplicaţie, permiţându-i dezvoltatorului să aibă acces la informaţii precum oraşul indicat în profil sau conţinuturile pe care le apreciaseră.

Ce a spus Mark Zuckerberg 

”Vreau să dezvălui cum se prezintă situația Cambridge Analytica și ce măsuri am luat și vom lua pentru a rezolva această problemă.

Avem datoria de a vă proteja datele, iar dacă nu o putem face, înseamnă că nu vă putem fi utili. Am investigat să înțeleg exact ce s-a întâmplat și cum pot fi sigur că nu se va întâmpla din nou. Vestea bună este că cele mai importante măsuri pentru a împiedica să se întâmple așa ceva le-am luat în urmă cu mulți ani. Dar am făcut și greșeli, mai avem multe de făcut și trebuie să le facem.

Iată o cronologie despre cum s-au desfășurat evenimentele:

În 2007 am lansat platforma Facebook gândindu-ne că trebuie să fie mai multe aplicații sociale. Calendarul trebuie să vă arate datele de naștere ale prietenilor, hărțile trebuie să arate unde locuiesc prietenii voștri, iar numerele de contact trebuie să aibă și pozele oamenilor. Pentru a face astea, am permis oamenilor să se logheze în aplicații, să afle cine sunt prietenii lor și să aibă informații despre ei.

În 2013, un cercetător de la Universitatea Cambridge, Aleksandr Kogan, a creat o aplicație cu întrebări personale. A fost instalată de 300.000 de oameni, care au dezvăluit date despre ei și despre prietenii lor. Având în vedere cum funcționa Facebook la acea dată, Kogan a reușit să acceseze datele a milioane de oameni.

În 2014, pentru a opri aplicațiile abuzive, am anunțat că facem schimbări radicale pentru a limita aplicațiile să acceseze datele personale. Și cel mai important, aplicații precum cea creată de Kogan nu mai puteau cere date despre prieteni decât dacă acești prieteni permiteau asta. De asemenea, le-am cerut celor care fac aplicații să obțină aprobarea noastră înainte de a cere date personale despre oameni. Aceste acțiuni împiedică aplicații precum cea creată de Kogan să acceseze date personale în prezent.

În 2015, am aflat de la jurnaliștii The Guardian că Kogan a împărtășit aceste date din aplicația sa cu Cambridge Analytica. Este împotriva politicii noastre ca dezvoltatorii de aplicații să împărtășească date fără acordul oamenilor, drept urmare am interzis aplicația lui Kogan pe Facebook și i-am cerut lui si Cambridge Analytica să demonstreze că au șters toate datele obținute fraudulos. Au prezentat documente prin care au demonstrat asta.

Săptămâna trecută, am aflat de la The Guardian, New York Times și Channel 4 că Cambridge Analytica nu ar fi șters aceste date, așa cum ne-au arătat. Le-am interzis imediat accesul la serviciile noastre. Cambridge Analytica susține că a șters aceste date și a acceptat să aibă loc un audit făcut de o firmă angajată de noi pentru a confirma asta. De asemenea, lucrăm și cu alte autorități pentru a investiga ce s-a întâmplat.

Kogan și Cambridge Analytica au abuzat de încrederea Facebook. Dar și Facebook a abuzat de încrederea oamenilor care au împărtășit aceste date cu noi și au crezut că le vom proteja. Trebuie să reparăm asta. În acest sens, am luat deja cele mai importante măsuri în 2014, pentru a împiedica ”actorii negativi” să acceseze date personale în acest fel. Dar mai este de muncă și voi prezenta aici pașii care urmează:

În primul rând, vom investiga toate aplicațiile care au avut acces la datele personale înainte de schimbarea din 2014 și vom face audit în cazul celor suspecte. Vom interzice de pe Facebook aplicațiile care nu acceptă acest audit. Iar dacă vom descoperi dezvoltatori care au folosit incorect datele personale, îi vom interzice și vom avertiza toți oamenii care au folosit aplicațiile lor, inclusiv pe cei care i-au dat datele lui Kogan.

În al doilea rând, vom restricționa accesul dezvoltatorilor la datele personale și mai mult, pentru a împiedica orice alt abuz. De exemplu, nu vor mai avea acces la datele voastre, dacă nu ați mai folosit aplicația lor în ultimele 3 luni. Vom tăia din informațiile pe care le dezvăluiți atunci când vă logați într-o aplicație. Vor rămâne: numele vostru, poza de profil și adresa de mail. Le vom cere dezvoltatorilor nu numai să vă ceară acceptul, dar și să semneze un contract înainte de a vă cere acces la datele personale. Și vom dezvălui și mai multe măsuri în zilele următoare.

În al treilea rând, vrem să fim siguri că înțelegeți căror aplicații le-ați dat acces la datele personale. În următoarea lună, vom introduce o opțiune deasupra news feed, unde veți putea vedea ce aplicații ați folosit și anula accesul pe care îl au la datele voastre. Deja puteți face asta din setări, dar vrem să fim siguri că găsesc toți opțiunea.

Pe lângă măsurile pe care le-am luat în 2014, eu cred că aceștia sunt următorii pași pe care îi vom urma pentru a securiza Facebook.

Eu am creat Facebook și eu sunt responsabil pentru ce se întâmplă pe platforma noastră. Sunt hotărât să iau măsuri pentru a proteja comunitatea. Deși în prezent aplicațiile noi nu mai pot face ce a făcut Cambridge Analytica, asta nu schimbă ce s-a întâmplat în trecut. Vom învăța din această experiență pentru a securiza platforma și pentru a face comunitatea mai sigură.

Mulțumesc tuturor celor care cred în misiunea noastră și care muncesc pentru a clădi această comunitate. Știu că durează mai mult decât ar trebui să rezolvăm aceste probleme, dar vă promit că vom trece peste asta și vom clădi un serviciu mai bun pe termen lung.”

.

Deputaţi de opoziţie din Kosovo au lansat miercuri gaze lacrimogene în sala de şedinţe a parlamentului de la Pristina pentru a împiedica votul pentru ratificarea acordului de demarcare a graniţei cu Muntenegru, o condiţie-cheie pentru ca locuitorii din Kosovo să obţină dreptul de a călători fără viză în Uniunea Europeană, informează Reuters.
Partidul Vetevendosje, de opoziţie, se opune vehement acordului, semnat în 2015 şi ratificat deja de legislativul de la Podgorica, susţinând că astfel va fi cedată Muntenegrului o suprafaţă de circa 8.000 de hectare.

Tentative anterioare de ratificare a acordului au declanşat proteste similare, implicând lansarea de gaze lacrimogene în sala de şedinţe şi ciocniri de stradă cu forţele de poliţie.

Ședință suspendată

După incidentul de miercuri, preşedintele legislativului a suspendat şedinţa pentru ca încăperea să fie ventilată.

Ratificarea acordului de demarcare a frontierei cu Muntenegru constituie una din condiţiile principale pentru ca locuitorii din Kosovo să obţină dreptul de a călători fără viză în Uniunea Europeană.

Vecinele Kosovo din regiune, respectiv Serbia, Albania, Muntenegru, Macedonia şi Bosnia, au obţinut acces fără vize în spaţiul Schengen în 2010, relatează Agerpres.

Firma de analiză a datelor şi consultanţă Cambridge Analytica l-a suspendat marţi pe directorul general Alexander Nix pe durata unei anchete independente privind o emisiune a postului de televiziune Channel 4, informează DPA. Nix a fost înregistrat pe ascuns când se lăuda că a mituit şi a instigat la infracţiuni pentru influenţarea unor alegeri. Înregistrările televiziunii lasă să se înţeleagă că firma era dispusă să folosească mijloace de seducţie, să publice rapoarte false pe internet, să angajeze subcontractori nedeclaraţi şi să înfiinţeze instituţii false şi site-uri de internet pentru a obţine date.

Datele personale obţinute de Cambridge Analytica de la Facebook fac şi obiectul unor cereri formulate marţi de procuraturile din statul New York şi din districtul newyorkez Manhattan, în cadrul unei anchete comune. Corporaţia Facebook trebuie să pună la dispoziţie documente legate de încălcarea termenilor şi condiţiilor de utilizare a reţelei sociale cu acelaşi nume, precum şi copiile întregii corespondenţe cu Cambridge Analytica, afirmă o sursă confidenţială a agenţiei Reuters.

Fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, a fost invitat de autorităţile din SUA şi Uniunea Europeană să dea explicaţii cu privire la riscul ca datele personale ale utilizatorilor să fie achiziţionate fără consimţământul lor. Ca urmare a scandalului Cambridge Analytica, cotaţiile acţiunilor Facebook au scăzut luni cu 6,8%, iar marţi cu încă 5,4%, ceea ce a redus valoarea pe piaţă a firmei cu zeci de miliarde de dolari.

Implicat în scandalul Cambridge Analytica, psihologul rus Aleksandr Kogan se apără de acuzaţiile potrivit cărora ar fi acţionat ilegal. El acuză societatea britanică şi Facebook, aflate în centrul unei adevărate furtuni, că vor să arunce vina pe el, relatează AFP, citată de News.ro.

Noi credeam că facem ceva perfect normal”, a spus Kogan, care a dezvoltat o aplicaţie utilizată de Cambridge Analytica pentru a culege milioane de date despre utilizatori Facebook.

„Cambridge Analytica ne-a dat asigurări că totul este perfect legal şi în conformitate cu condiţiile de utilizare” a Facebook, a declarat pentru BBC Radio 4 profesorul de psihologie la Universitatea Cambridge, de asemenea angajat al Universităţii ruse din Sankt Petersburg.

Apreciind că „este folosit ca un şap ispăşitor atât de Facebook, cât şi de Cambridge Analytica”, el şi-a exprimat însă regretul că „nu a pus suficiente întrebări”.

Kogan este vorbitor nativ de limbă rusă și s-a născut în Moldova, dar până la vârsta de șapte ani a crescut la Moscova. În acel moment, familia sa a emigrat în Statele Unite, unde ulterior a obținut cetățenie. Kogan are însă prieteni de familie în Rusia, țară pe care o vizitează în mod regulat.

Potrivit The Observer, Aleksandr Kogan, avea legături cu universitatea de stat din Sankt Petersburg, de la care a obținut și o bursă de cercetare, însă nu a declarat aceste conexiuni cu mediile universitare ruse în CV-ul pe care l-a depus la Universitatea Cambridge.

Facebook se află în mijlocul unei adevărate furtuni mondiale, după ce Cambridge Analytica a fost acuzată că a cules - fără consimţământul acestora - datele a 50 de milioane de utilizatori în vederea elaborării unui program informatic care să permită prezicerea şi influenţarea votului alegătorilor, cu scopul de a incluenţa campania lui Donald Trump.

Potrivit reţelei americane de socializare, aceste date ar fi fost culese printr-o aplicaţie de teste psihologice descărcată de aproximativ 500.000 de utilizatori, iar Aleksandr Kogan le-ar fi furnizat apoi - ilegal - Cambridge Analytica.

Declarându-se „scandalizată că a fost înşelată”, compania fondată de Mark Zuckergerg a arătat că „înţelege gravitatea problemei”.

Scandalul a condus deja la o depreciere a acţiunile grupului cu 9%, în ultimele două şedinţe ale Bursei de la New York, în timp ce o comisie parlamentară britanică i-a cerut marţi lui Mark Zuckerberg să vină să explice în faţa ei, dându-i ultimatum să răspundă până luni.

Tânărul miliardar a fost invitat, de asemenea, să se exprime în faţa Parlamentului Europan, care va „ancheta în profunzime” această „încălcare inacceptabilă a drepturilor la confidenţialitatea datelor”, în timp ce Comisia Europeană a anunţat că una dintre reprezentantele sale la Washington urma să ceară „clarificări” de la Facebook.

După o reuniune, marţi, G29 - instanţa însărcinată cu protecţia datelor în statele membre UE - a catalogat drept „foarte grave” acuzaţiile formulate împotriva Facebook şi Cambridge Analytica, „cu consecinţe considerabile asupra protecţia datelor private şi procesului democratic”.

În Statele Unite, procurorii din New York şi Massachusetts, dar şi autoritatea americană de reglementare în comerţ (FTC) au lansat anchete.

„Nicio urmă scrisă”

La rândul său, Cambridge Analytica a anunţat marţi suspendarea fostului său director Alexander Nix, care s-a lăudat că a acţionat în favoarea lui Donald Trump în 2016.

Această decizie a fost luată în urma publicării unor „comentarii” ale lui Nix înregistrate de postul britanic Channel 4 News, şi altor „acuzaţii” formulate împotriva sa, care „nu preprezintă valorile” societăţii, specializate în comunicare strategică şi analiză de date la scară mare, a explicat CA într-un comunicat.

Comentariile respective provin dintr-o anchetă difuzată luni şi marţi de postul britanic, în care directorul Cambridge Analytica a fost filmat cu camera ascunsă răspunzând la întrebările unui reporter deghizat.

Ultimele elemente publicate marţi îl înfăţişează lăudându-se cu rolul pe care l-a jucat compania sa în Statele Unite în campania prezidenţială a candidatului republican Donald Trump în 2016. Cercetare, analiză, „i-am condus campania online”, dă el asigurări, după care s-a lăudat cu sistemul de e-mail autodistrugător pe care-l foloseşte.

Nu există nicio probă, nicio urmă scrisă, nimic”, spune el, afirmând că nu există pericolul ca parlamentari americani să-i străpungă secretul şi să-l expună. „Sunt politicieni, nu tehnicieni. Ei nu înţeleg cum funcţionează”.

Cambridge Analytica - o filială a societăţii britanice de marketing Strategic Communication Laboratories (SCL) cu sediul la Londra - ar fi apropiată Partidului Conservator britanic, dezvăluie The Times miercuri.

Fondată de Steve Bannon, un fost consilier apropiat al lui Donald Trump, Cambridge Analytica are birouri la Washington, New York şi Cambridge.

Information Commissioner's Office (ICO - o autoritate independentă însărcinată cu reglementarea sectorului şi protejarea datelor personale) a cerut marţi autorizaţie să „percheziţioneze serverele” şi „să efectueze o verificare a datelor” la Cambridge.

Vladimir Putin a fost reales cu 76,67% din voturi pentru un al patrulea mandat la preşedinţia Rusiei, potrivit rezultatelor aproape definitive publicate luni, consolidându-şi şi mai mult puterea, în plină criză cu Occidentul. Aflat la conducerea ţării de peste 18 ani în calitate de preşedinte sau premier, Putin a realizat astfel cel mai bun scor al său în timpul unor alegeri prezidenţiale, mai bun chiar decât prevedeau sondajele din ultimele săptămâni, comentează luni AFP.
Clasat mult în faţa adversarilor săi, cu o participare mai mare decât în timpul alegerilor prezidenţiale precedente, Vladimir Putin este mai mult ca oricând omul puternic al unei ţări pe care a readus-o în prima linie pe scena internaţională, cu preţul unor tensiuni fără precedent după războiul rece cu Occidentul.
Alimentată de conflictul sirian, de criza ucraineană sau de acuzaţii privind amestecul Rusiei în alegerea lui Donald Trump preşedinte al SUA, confruntarea Est-Vest s-a accentuat şi mai mult după ce Londra a acuzat Moscova că a otrăvit un fost spion rus pe teritoriul Marii Britanii, acuzaţie pe care Putin a calificat-o duminică drept "o mare aiureală".
Păstrând până acum o tăcere aproape totală cu privire la otrăvirea lui Serghei Skripal şi a fiicei acestuia Iulia, preşedintele rus a dat asigurări, în prima sa conferinţă de presă după realegere, că a acuza Rusia este "o mare aiureală", dar că Moscova "este gata să coopereze" cu Londra în anchetă. După numărarea a 99,8% din buletine, a rezultat că Putin l-a devansat cu mult pe principalul său adversar, candidatul comunist Pavel Grudinin, care a adunat doar 11,79% din voturi, înaintea ultranaţionalistului Vladimir Jirinovski (5,66%) şi a jurnalistei apropiate opoziţiei liberale Ksenia Sobciak (1,67%).
"Vom lucra la fel de ferm, de o manieră la fel de responsabilă şi eficientă", le-a dat asigurări Putin susţinătorilor săi, văzând în victoria sa "recunoaşterea faptului că multe lucruri au fost făcute în condiţii foarte dificile".
Prima mare putere care l-a felicitat pe liderul de la Kremlin a fost China, prin vocea preşedintelui Xi Jinping, care a salutat o relaţie sino-rusă "la cel mai bun nivel istoric".

Cel de-al patrulea mandat al lui Vladimir Putin ar trebui să fie ultimul, acesta promiţând să nu modifice Constituţia pentru a putea candida din nou după 2024. Prin urmare, experţi estimează că următorii şase ani vor fi dedicaţi pregătirii unui succesor.

Întrebat duminică seara despre eventualitatea unei candidaturi după 2024, Putin a răspuns: "Probabil glumiţi. Ce ar trebui să fac? Să rămân aici până voi face 100 de ani? Nu".

Opoziţia rusă, mai ales adversarul cel mai înveterat al puterii, Aleksei Navalnîi, care a îndemnat la boicotarea acestui scrutin, a acuzat autorităţile că au 'umflat' rata de participare prin numeroase fraude, umplând urnele de vot cu buletine invalidate sau organizând transportul în masă a unor alegători spre secţiile de votare.

"Victoria lui Putin cu peste 70% din voturi a fost decisă din start", a explicat Navalnîi pentru presă, atenţionând că el va îndemna în continuare la manifestaţii, "singurul mijloc de a duce o luptă politică în Rusia".

Organizaţia nonguvernamentală Golos, specializată în supravegherea alegerilor, a elaborat şi postat pe internet o hartă a fraudelor, semnalând peste 2.900 de iregularităţi, precum umplerea cu buletine a urnelor, voturile multiple sau piedicile create activităţii observatorilor.

Fostul consultant al NSA, Edwad Snowden, care a trăit în Rusia după dezvăluirile sale privind supravegherea în masă din SUA, a difuzat pe Twitter imagini video ce arată ceea ce el califică a fi o "umplere a unei urne" cu buletine. "Cereţi justiţie. Cereţi legi şi tribunale care să aibă un sens. Preluaţi-vă viitorul în propriile mâini", a notat Snowden.


Un sfert de secol este însă asigurat ceea ce-l face pe Vladimir Putin cel mai longeviv lider rus după Stalin. În scrutinul de ieri rușii au avut la dispoziție 96 de mii de secții de votare în Rusia și alte 400 în străinănate.  Mai mult de jumătate din secțiile de vot au fost  dotate  cu scanere speciale pentru a contabiliza în timp real atât prezența cât și clasamentul candidaților.Au fost și momente  când  unele scanere au avut probleme.Pentru a stimula și mai mult prezența la urne la fiecare secție de votare au fost amenajate târguri de produse alimentare și locuri de joacă pentru copii.

Rusia organizează duminică alegeri prezidenţiale, la exact patru ani de la anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea, iar peste 110 milioane de alegători sunt aşteptaţi la urne într-un scrutin care, cel mai probabil, îi va garanta lui Vladimir Putin un nou mandat de preşedinte.

La startul cursei electorale sunt aliniaţi opt candidaţi: Vladimir Putin (independent), Vladimir Jirinovski (Partidul Liberal Democrat), Pavel Grudinin (Partidul Comunist), Grigori Iavlinski (Iabloko), Boris Titov (Partidul Creşterii), Serghei Baburin (Uniunea Naţională a Rusiei), Maxim Suraikin (Comuniştii Rusiei) şi Ksenia Sobciak (Iniţiativa civică).
Marele absent al acestor alegeri este Alexei Navalnîi, liderul opoziţiei din Rusia, căruia i-a fost interzis să candideze în cadrul alegerilor prezidenţiale din cauza unei condamnări.
Dacă niciunul dintre candidaţi nu reuşeşte să adune 50% +1 din numărul total de voturi valabil exprimate, atunci va fi organizat un al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. Potrivit sondajelor de opinie, acest lucru este puţin probabil, din moment ce Vladimir Putin pare să aibă sprijinul unei majorităţi covârşitoare a ruşilor. Conform sondajelor de opinie, 71% dintre ruşi îl vor vota pe Vladimir Putin. Acesta este urmat la mare distanţă de Pavel Grudinin, care este creditat de 7% dintre cetăţenii Rusiei.
Liderul ultranaţionalist Vladimir Jirinovski are o susţinere de 5,7%, iar prezentatoarea tv Ksenia Sobciak, în vârstă de 36 de ani, candidata partidului Iniţiativa Civică, ar urma să fie votată de 1% dintre ruşi. Conform estimărilor, rata de participare la vot va fi de peste 70%.

Pentru Vladimir Putin este cel de-al patrulea mandat de preşedinte al Rusiei, după mai mult de 18 ani de când se află la conducerea ţării. 

Preşedintele sud-coreean Moon Jae-In şi omologul său american Donald Trump au discutat, vineri, despre organizarea unui summit SUA-Coreea de Nord, iar liderul de la Seul a dat asigurări că nu va face concesii pentru denuclearizarea Peninsulei Coreene, relatează site-ul agenţiei Yonhap.

În cadrul unei convorbiri telefonice de 35 de minute, Moon a subliniat importanţa denuclearizării Coreei de Nord şi a reafirmat angajamentul Coreei de Sud pentru organizarea unui summit între Donald Trump şi liderul nord-coreean Kim Jong-Un.

"Poziţia noastră fermă este că nu putem face nicio concesie în nicio circumstanţă sau condiţie. Denuclearizarea este cel mai important obiectiv pentru garantarea păcii în lume, nu doar în Peninsula Coreeană", a spus preşedintele sud-coreean, potrivit unui comunicat al administraţiei de la Seul.

Moon Jae-In a precizat că se va consulta cu SUA înainte de întrevederea cu liderul de la Phenian programată pentru sfârşitul lunii aprilie, în regiunea demilitarizată Panmunjom.

În cea de-a doua conversaţie telefonică din ultimele două săptămâni, Donald Trump i-a transmis lui Moon Jae-In că se aşteaptă ca Seulul să coopereze pentru un acord bilateral de liber schimb.

În replică, preşedintele sud-coreean a adus în discuţie intenţia administraţiei americane de a reduce importurile de oţel din Coreea de Sud, adăugând că este necesară o demonstraţie de forţă din partea statelor aliate într-un moment critic pentru securitatea Asiei de Nord-Est.

La 10 martie, preşedintele american Donald Trump a precizat că tratativele cu nord-coreenii sunt în desfăşurare pentru a stabili data şi locul întâlnirii cu liderul de la Phenian, Kim Jong-Un. Preşedintele american a acceptat să îl întâlnească pe liderul nord-coreean până în luna mai, ca răspuns la invitaţia Phenianului.

O delegaţie condusă de către doi înalţi oficiali sud-coreeni s-a aflat la Washington pentru a informa Statele Unite despre discuţiile cu liderul nord-coreean Kim Jong-Un. Chung Eui-Yong, consilierul pe probleme de securitate al preşedintelui Coreei de Sud, a anunţat că liderul regimului de la Phenian şi-a exprimat disponibilitatea de a purta discuţii cu Statele Unite despre denuclearizare, "în cazul în care va fi garantată siguranţa regimului şi dacă ameninţările militare împotriva Coreei de Nord vor fi eliminate". Totodată, Kim Jong-Un a sugerat că Phenianul nu va mai efectua teste nucleare sau balistice dacă vor fi iniţiate discuţii cu SUA.

Presa nord-coreeană nu a transmis deocamdată niciun comentariu din partea regimului de la Phenian în privinţa unei întâlniri între Donald Trump şi Kim Jong-Un. Până în prezent, niciun preşedinte american nu s-a întâlnit cu un lider nord-coreean.