Protejarea datelor personale ține de utilizator. Acesta este primul sfat pe care Răzvan Vasile, cercetător în IT la cea mai mare firmă de securitate cibernetică din România și una din cele mai puternice din lume, l-a oferit într-un interviu oferit în exclusivitate Proarges.ro despre cum să ne protejăm datele personale și, mai ales, datele firmei într-o lume în care evoluția tehnologiei ne-a oferit posibilități nelimintate de extindere, dar și riscuri majore ca viața să ne fie controlată, iar firmele să ajungă la faliment printr-un simplu ckick!

Protejarea datelor personale ține de utilizator
În privința datelor personale, securitatea IT are probleme destul de mari în a găsi soluții  pentru că fomele de conținut și de comunicare a acestor date s-au dezvoltat foarte mult.
De exemplu, o fotografie făcută cu un aparat foto mai nou înregistrează și locația prin GPS. Un atacator modern își poate urmări potențiale victime, poate construi un tipar al lor, poate ști relativ ușor dacă victima sa este sau nu acasă.


Cum îți poți proteja datele personale?
Este foarte important să nu aveți conturi personale pe multe site-uri. Pentru site-urile de socializare, de exemplu Facebook, este bine să aveți prieteni doar persoane bine cunoscute, iar dacă aveți mai mulți prieteni, accesul acestora la informațiile personale să fie la un nivel minim.  La telefoanele mobile sunt sisteme de securitate care îți spun la ce date are acces fiecare aplicație utilizată. Folosiți aplicații de la companii cunoscute. Orice aplicație de tip crack fură ceva ca să obțină ceva, deci ar fi bine să le evitați. Asemenea aplicații pot avea și viruși.  


Stocare icloud- periculoasa?
Este un trade-off pe care îl faci la adresa datelor personale și la încrederea pe care o ai în compania care îți oferă acest serviciu. Dacă există un atac foarte bine lansat asupra acelui serviciu de cloud, poți fii foarte afectat. Cred însă că un astfel de serviciu este totuși mult mai bine protejat pentru că cei care îl oferă sunt direct interesați ca datele stocate să fie protejate.
Telefoane ascultate- posibil de combătut?
Nu cred că se poate evita interceptarea telefoanelor. Fiecare serviciu special al unei țări trebuie să fie informat, este rațiunea pentru care a fost creat. Este normal deci ca aceste servicii să  țină pasul cu modalitățile prin care sunt transmise informațiile, fie că vorbim de internet, fie de calea undelor, fie prin alte modalități. Important este să nu se producă abuzuri și să fie vizate doar persoanele cu un posibil profil criminal. Cred că bătălia este de fapt nu posibilitatea ca un serviciu secret să aibă acces la informațiile cuiva, ci de a nu încălca limitele.

Răzvan Vasile este IT Security Researcher. Lucrează în cercetare din 2008, participând la conferințe internaționale de specialitate. Este licențiat în Informatică, în cadrul Universității București și a avut colaborări în diverse proiecte internationale. În prezent este cercetător IT la cea mai mare firmă de securitate cibernetică din România și una din cele mai puternice din lume. Este partener fondator și coordonator al companiei de securitate IT Info-Connect.

Provocările securității informatice ale companiilor
La companii, accentul se mută foarte mult pe date și politicile de accesare a datelor din punctul de vedere al securității.
Multe companii din România nu înțeleg că este nevoie de o departajare clară a datelor care sunt accesate de anumiți angajați.  Este important să fie stabilite politici securitate pentru stocarea și  accesarea datelor.  
Una din cele mai mari provocări este dată de situația în care angajatul lucrează și acasă cu informații de la companie. O politică eficientă ar fi să nu i se permită acest lucru. Dacă totuși este permis, atunci ar trebui ca angajatul să primească un laptop cu sisteme de securitate deja instalate și care să respecte normele de securitate ale companiei. Utilizarea computerelor personale și pentru companie produce breșe de securitate care pot fi exploatate pentru a ajunge la datele companiei. De cele mai multe ori calculatoarele personale sunt o mare problemă pentru companii. Chiar dacă o bază de date poate fi accesată cu o parolă foarte bine construită, pe un calculator nesecurizat un simplu program poate identifica ce taste ai folosit și astfel sunt interceptate parola și user-ul. Din acest moment, întreaga bază de date este vulnerabilă.

Audit, strategie, soluții, mentenanță
Cele mai multe companii nu înțeleg că au nevoie de politici bine definite de acces la informație. Pentru acest lucru este nevoie de un audit de securitate care identifică vulnerabilitățile după ce analizează datele sensibile, persoanele care au acces la datele sensibile și sistemul  actual.
În urma auditului este elaborată strategia de securitate în care definești regurile de securitate, accesul la informație, maniere de răspuns pentru atacuri. Acest audit de securitate este foarte important. În general companiile nu îl realizează și implementează anumite politici de securitate care sunt insuficiente sau neadaptate pentru nevoile companiilor. Urmează implementarea unui sistem informatic complet care să corespundă strategiilor. Securizarea datelor prin criptare trebuie corelată cu alte mecanisme, pentru a asigura măsuri proactive și, în cazul unor atacuri, aceste mecanisme să se activeze.  Partea proastă este că nu prea găsim companii de securitate informatică pe piața internă care să ofere un astfel de pachet complex clienților.
Mentenanța este și ea obligatorie. Sistemele informatice trebuie up-datate. La un interval de 6- 12 luni este nevoie de un nou audit de securitate pentru că lucrurile evoluează nu doar la nivel informatic, ci și într-o firmă: pleacă angajați, vin angajați, se schimbă profilul business-ului.
Toate companiile, de la start-up până la marile societăți, ar trebui să investească în securizarea informatică.   Întotdeauna suntem predispuși, este doar un timp de așteptare până când vom fi atacați informatic. Și tunci, miza este să diminuăm efectele și eventual să recuperăm prejudicial. La urma urmei, totul se traduce în costuri.

Datele economicie arată că are însă nevoie de bani ca de aer doar ca să mai reziste pe piață. O salvare a venit de la Guvern, care a şters datorii de 1,1 miliarde de lei ale companiilor din domeniu.

Contextul regional geopolitic, mai exact criza din Ucraina, a oferit industriei de apărare gura de oxigen necesară. Guvernul a decis ştergerea datoriilor istorice în valoare de 1,1 miliarde de lei pentru 15 companii din industria de apărare care produc sau comercializează armament, muniţie şi material de război. Decizia a fost una dintre măsurile urgente de redresare economico-financiară a operatorilor economici de interes strategic, astfel încât forţele naţionale de apărare şi securitate să poată fi pregătite pentru protejarea intereselor esenţiale şi siguranţei statului român, precum şi pentru a-şi onora obligaţiile asumate în calitate de stat membru NATO.

România şi rolul de jucător regional al NATO
Nu întâmplător, Barack Obama a ales Polonia ca loc de întâlnire cu şefii statelor europene, şi nu România. Polonia a fost una dintre puţinele ţări care a investit în industria de apărare, iar stabilitatea economică şi politică au reprezentat alte criterii care au cântărit greu în percepţia SUA.  România are însă un atuu semnificativ: scutul antirachetă de la Deveselu, iar Traian Băsescu şi Victor Ponta au înţeles că este nevoie de o industrie de apărare competitivă pentru ca România să devină aliatul NATO cu cea mai puternică poziţie din regiune.
Ca atare, Guvernul a anunţat majorări ale bugetului ministerului Apărării încă de la rectificarea bugetară din acest an şi a şters datoriile industriei de apărare autohtone.
Pe lista companiilor ale căror datorii au fost anulate au fost incluse Tohan Zărneşti, Carfil Braşov, Metrom Braşov, Uzina Mecanică Cugir, Fabrica de Arme Cugir, Uzina Mecanică Plopeni, Uzina Mecanică Sadu, Uzina Mecanică Mija, Uzina Automecanică Moreni, Arsenal Reşiţa, Uzina Mecanică Bucureşti, Electromecanica Ploieşti, Uzina de Produse Speciale Dragomireşti, Pirochim Victoria, Fabrica de Pulberi Făgăraş.

Doar cinci unităţi de producţie, pe profit
Conform unor date oficiale obținute în exclusivitate de Q Magazine de la ministerul Economiei, din cele 22 de unități de producție din industria de apărare, la sfârşitul anului trecut, singurele pe profit, și acela deloc consistent, au fost doar cinci: IAR SA Braşov, Şantierul Naval Mangalia SA, Tohan SA Zărneşti, Uzina de Produse Speciale Dragomireşti SA și Electromecanica Ploieşti SA.
Unitățile de producție și-au schimbat, în parte, obiectul producției, unele intrând și pe piața civilă și producând pentru export. Cu toate acestea, majoritatea sunt pe pierderi.

Corneliu Dobriţoiu: România nu a avut viziune
Fostul ministru al Apărării, Corneliu Dobrițoiu, a precizat, pentru Q Magazine, că principala problemă a industriei româneşti de apărare a fost lipsa unei viziuni în perioada de tranziţie. Schimbarea mentalităţii şi un management integrat al companiilor din subordinea Ministerului Economiei ar reprezenta soluţiile pentru redresarea acestui segment al economiei naţionale:
Lipsa de strategie
„Părerea mea este că industriei de apărare românești i-a lipsit total o viziune în perioada de tranziție, în condițiile în care principalii responsabili din industria de apărare erau în cunoștință de cauză cu prioritățile de înzestrare a armatei noastre încă din perioada în care munceam din greu să ne convingem aliații că suntem buni pentru a deveni o țară membră NATO. De atunci au fost stabilite obiective de interoperabilitate, inclusiv interoperabilitate tehnică între echipamente.
Mai departe, cred că sectorul industrial din zona apărării va avea viitor dacă oamenii din acest sector își vor schimba total mentalitățile, în sensul că trebuie să se aibă  în vedere prioritățile de înzestrare și legea offsetului care prevede ca 80% din costuri să se regăsească în produse achiziționate de parteneri de pe piața românească, pentru că și noi cumpărăm sisteme și instalații militare. (Potrivit legislaţiei române, orice import de armament trebuie însoţit de o clauză de compensare economică, prin care furnizorul armelor trebuie să cumpere sau să facă investiţii în România în valoare de cel puţin 80 la sută din valoarea contractului – n.r. ).
Am putea fi mult mai eficienți dacă reprezentanții unităților din industria de apărare ar merge către omologii lor și le-ar spune că, în baza legii offsetului, România și partenerii ei au niște obligații. Or, ca să cumpărăm produse de la partenerii noștri și aceștia trebuie să cumpere o serie de produse de la noi. În acest fel ar fi fost asigurată măcar mentenanța echipamentelor și sistemelor pe care noi le cumpărăm din altă parte, până la asimiliarea în producție a unor subansamble”.
Cum putem avea produse competitive
„Unele demersuri au fost făcute. Au fost făcute vizite de evaluare pentru infrastructura de la Moreni, de exemplu, de către firma Mowag și General Dynamics (România a achiziționat ulterior transportoare blindate Piranha IIIC de la compania elvețiană Mowag apaținând concernului american General Dynamics -n.r.). Acolo se urmărea ca producătorul român să fabrice carcasa transporturului. Nu știu cum s-au finalizat aceste discuții.
Subiectul este dificil, pentru că în România alocațiile sunt minime pentru cercetare și dezvoltare în acest domeniu, iar resursele financiare sunt foarte reduse în privința asigurării și ameliorării infrastructurii companiilor care lucrează în industria de armament.
Problema este foarte complicată. Singura modalitate pentru revitalizarea companiilor este ca ele să intre în negocieri foarte serioase cu producătorii occidentali pentru asigurarea mentenanței echipamentelor pe care noi le cumpărăm, într-o primă etapă. Și apoi, cu timpul, să trecem și la absorbția în producția internă a unor subansamble. Avem companii care ar putea asigura mentenanța achizițiilor noastre de pe piața externă pe întreg ciclul de viață al acestor echipamente. Asta înseamnă 20-30 de ani. Prin implicarea lor în acest proces, cu siguranță că vor reuși să acumuleze resurse financiare care să le permită și dezvoltarea infrastructurilor de producție”.
Este nevoie de management integrat
„Peste Ocean, în lumea occidentală, sunt companii mari care au fuzionat prin fenomenul de merging companies, tocmai pentru a face față concurenței pe piață. Noi am avut mai multe companii care au operat în domeniul industriei aeronautice, dar nu le-am pus sub o conducere unică, din diferite interese. Dacă am fi avut un management integrat al acestor companii, cu siguranță lucrurile ar fi stat altfel. Nici acum lucrurile nu cred că sunt rezolvate. Martin Marietta a fuzionat cu Lockheed Corporation, formând Lockheed Martin. Noi avem capacități de producție la Craiova, la București, la Bacău, la Brașov și toate sub management individual. Trebuie regândit managementul. Înțeleg că la Guvern există o strategie, dar de la strategie până la implementarea ei, durează mult”.

Duşa: înzestrarea forţelor armate, cu produse autohtone
Ministrul Apărării Naționale, Mircea Dușa, a declarat că fi un lucru normal ca înzestrarea forțelor armate să se facă cu ajutorul industriei de apărare românești. „Există un proiect de lege inițiat de Ministerul Economiei. Sigur că ținem la industria românească, de altfel prim-ministrul a dispus de anul trecut constituirea unui colectiv care să analizeze modul în care se poate repune pe picioare industria de apărare românească și credem că trebuie să găsim acele soluții și posibilități ca industria din domeniul apărării să aibă comenzi. În 2013 am beneficiat de un buget mai mare, sigur în limita posibilităţilor pe care bugetul pe 2013 le avea şi cu acea restricţie de încadrare în deficitul bugetar. În 2014 la fel, avem un buget mai mare faţă de 2013. La rectificarea bugetară, bugetul Ministerului Apararii va beneficia de o rectificare pozitivă, una care ne va duce undeva la 1,5-1,5 si ceva% din PIB în cursul anului 2014”, a spus Mircea Dușa, care a mai anunţat şi contracte pentru fabrica din Cugir.

Ştergerea datoriilor nu este suficientă
Fostul ministru al economiei, Andrei Gerea, a subliniat, într-o declaraţie acordată Q Magazine, că ştergerea datoriilor trebuie completată cu alte măsuri pentru ca industria de apărare să se autosusţină.
„În perioada în care am fost ministru al Economiei, am acordat o atenție sporită industriei de Apărare. Am încercat să reducem pierderile acestor societăți.  De exemplu, la începutul mandatului, ROMARM a încheiat un contract de expertiză în valoare de 8,5 milioane euro cu Administraţia Apărării Naţionale din Regatul Maroc care a oferit activitate integrală uzinei de la Cugir.
Am vizitat inclusiv Avioane Craiova, o uzină unde niciun ministru al Economiei nu a mai fost din 1990 încoace. Am avut întâlniri cu sindicatele din domeniu. Am simțit că a fost nevoie să văd la fața locului ceea ce se întâmplă, să dau încredere oamenilor și să obțin cât mai multe informații. Mă bucur că Guvernul a șters datoriile pentru industria de apărare. Acestă ștergere a datoriilor a fost obținută, în urma negocierilor cu FMI, în perioada în care eram ministru. Din păcate, mandatul s-a finalizat prematur. Mă bucur însă că actuala conducere și Guvernul au menținut această decizie care dă o șansă industriei românești de apărare să redevină competitivă. Industria se poate finanţa, se pot vinde anumite active care nu mai sunt utilizate, în scopul asigurării de capital de lucru. Se pot desfăşura activităţi, retehnologizări absolut necesare, în condiţiile în care, totuşi, alocările bugetare nu sunt foarte mari”, a precizat Andrei Gerea.

Situația operatorilor economici ai CN Romarm SA, cu precizarea că toate datele care țin de anul 2013 sunt date preliminarii.

S.C. Romaero SA (produce și pentru export)
Ce producea în mod tradițional: aeronave BN2, ROMBAC, fuselaj posterior aeronave G200, piese aeronave prelucrate mecanic, ansamble şi subansamble majore, cablaje şi instalaţii electrice, execuţie şi proiectare SDVG, asamblare finală aeronave și întreţinere şi reparaţii aeronave militare şi civile.
Ce produce în prezent: piese aeronave prelucrate mecanic, ansamble şi subansamble majore, instalaţii electrice, execuţie şi proiectare SDVG și întreţinere şi reparaţii aeronave militare şi civile.
Evoluție cifră de afaceri: 57.6 mil de lei în 2011,  66,7 mil. de lei în 2012,  67,3 milioane de lei în 2013.
Evoluție economică:  570.000 lei profit în 2011, pierderi de 46,6 mil. de lei în 2012 și de 20 mil. de lei în 2013.

S.C. IAR SA Braşov (produce și pentru export)
Ce producea în mod tradițional: planoare şi motoplanoare, avioane uşoare, elicoptere, diverse piese uzinate, din cauciuc  şi alte materiale, reparaţii şi modernizări, aeronave.
Ce produce în prezent: piese de schimb, reparaţii, întreţinere şi modernizări elicoptere; asistenţă tehnică, şcolarizare piloţi.
Evoluție cifră de afaceri: 62 mil de lei în 2011, 41,6 mil. de lei în 2012, 39,5 milioane de lei în 2013.
Evoluție economică: profit de 3,5 mil. de lei în 2011, 1,6 mil. de lei în 2012 și de 1,7 mil. de lei în 2013.

S.C. IOR SA  (produce și pentru export)
Ce producea în mod tradițional: dispozitive de ochire mecanice şi optice, pentru aruncătoare de grenade, aruncătoare de bombe, piese de artilerie; lunete de ochire şi observare pentru armament de artilerie şi infanterie; binocluri, periscoape, aparate de vedere pe timp de noapte pentru blindate şi infanterie; lunete pentru arme civile.
Ce produce în prezent: Și-a păstrat activitatea.
Evoluție cifră de afaceri: 17,3 mil. de lei în 2011, 14,5 mil. de lei în 2012 și 15,2 milioane de lei în 2013.
Evoluție economică: 39.000 lei profit în 2011, 3.000 lei în 2012 și pierderi de 74,3 mil. de lei în 2013.

S.C. Uzina Mecanică Orăştie SA
Ce producea în mod tradițional: lansatoare cu ţeavă lisă, aruncătoare bombe, afete, trenuri ruloare, cutii distribuţie, grupuri electrogene.
În prezent nu are activitate.
Evoluție cifră de afaceri: 1,5 mil. de lei în 2011, 1,3 mil. de lei în 2012 și 3,4 milioane de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 10,9 mil. de lei în 2011, 10 mil. de lei în 2012 și 8,6 mil. de lei în 2013.

S.C. Avioane Craiova SA
Ce producea în mod tradițional: avioane IAR 99 în diferite variante; KIT-uri electrice şi mecanice; reparaţii avioane YAK; reparaţii, revitalizări şi revizii majore avioane.
Ce produce în prezent: revizii majore IAR-99, servicii diverse la sediul beneficiarului. Nu are comenzi externe.
Evoluție cifră de afaceri: 4,2 mil. de lei în 2011, 10,6 mil. de lei în 2012, 10,5 milioane de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 12 mil. de lei în 2011, 9,1 mil. de lei în 212, 13.4 mil. de lei în 2013.

S.C. Şantierul Naval Mangalia SA
Ce producea în mod tradițional: andocare şi reparaţii nave maritime şi fluviale militare; fasonare profile; confecţionare tubulaturi; repere outfitting; asamblări plane, blocsecţii corp nave; lucrări mecanice diverse.
Ce produce în prezent: și-a păstrat producția. Nu are comenzi externe.
Evoluție cifră de afaceri: 7,9 mil. de lei în 2011,  2,1 mil. de lei în 2012, 969.000 de lei în 2013.
Evoluție economică: profit de 435.000 de lei în 2011, 15.000 de lei în 212, 37.000 de lei în 2013.

S.C. Construcţii Aeronautice SA Ghimbav
Ce producea în mod tradițional: componente avion IAR-99 și componente avion Liberty XL-2.
În prezent nu are activitate.
Evoluție cifră de afaceri: 421.000 de lei în 2011,  443.000 de lei în 2012, 359.000 de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 2,2 mil. de lei în 2011, 2,6 mil. de lei în 212, 1,7 mil. de lei în 2013.
Situația economică a filialelor

S.C. Tohan SA Zărneşti  (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 10,8 mil. de lei în 2012,  19,9 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: profit de 238.000 de lei în 212, 831.000 de lei în 2013.

S.C. Fabrica de Arme Cugir SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 40,4 mil. de lei în 2012, 40,3 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 7,8 mil. de lei în 212, 9 mil. de lei în 2013.

S.C. Uzina Mecanică Plopeni SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 17,8 mil. de lei în 2012, 14 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 9,6 mil. de lei în 212, 6,2 mil. de lei în 2013.

S.C. Carfil SA Braşov (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 25,1 mil. de lei în 2012, 33,8 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 8,4 mil. de lei în 212 și 0,5 mil. de lei în 2013.

S.C. Uzina Mecanică Cugir SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 45,2 mil. de lei în 2012, 57,2 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 18,1 mil. de lei în 212 și 11 mil. de lei în 2013.

S.C. Automecanica Moreni SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 6,6 mil. de lei în 2012, 5,1 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 5,7 mil. de lei în 212 și 5,9 mil. de lei în 2013.

S.C. Metrom SA Braşov (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 10,4 mil. de lei în 2012, 14,4 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 7,8 mil. de lei în 212 și 6,7 mil. de lei în 2013.

S.C. Uzina Mecanică Mija SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 17,7 mil. de lei în 2012, 21,6 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: profit de 72.000  de lei în 212 și pierderi de 1,5 mil. de lei în 2013.

S.C. Uzina Mecanică Bucureşti SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 4,1 mil. de lei în 2012, 7,4 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 10,9 mil. de lei în 212 și 10,2 mil. de lei în 2013.

SC Uzina de Produse Speciale Dragomireşti SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 9,1 mil. de lei în 2012, 9,3 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: profit de 124.000 de lei în 212 și 141.000 de lei în 2013.

S.C. Fabrica de Pulberi Făgăraş SA
Evoluție cifră de afaceri: 1,6 mil. de lei în 2012, 1,9 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 655.000 de lei în 212 și 516.000 de lei în 2013.

S.C. Electromecanica Ploieşti SA
Evoluție cifră de afaceri: 8,6 mil. de lei în 2012, 8,8 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: profit de 156.000 de lei în 212 și 15.000 de lei în 2013.

S.C. Arsenal Reşiţa SA
Evoluție cifră de afaceri: 821.000  de lei în 2012, 888.000 de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 1 mil. de lei în 2012 și 843.000 de lei în 2013.

S.C. Uzina Mecanică Sadu SA (produce și pentru export)
Evoluție cifră de afaceri: 11,5 mil. de lei în 2012, 41 mil. de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 12 mil. de lei în 2012 și 18,8 mil. de lei în 2013.

S.C. Pirochim Victoria SA
Evoluție cifră de afaceri: 544.000 de lei în 2012, 571.000 de lei în 2013.
Evoluție economică: pierderi de 562 de lei în 2012 și 4,8 mil. de lei în 2013.

Acest material a fost publicat sub semnătura lui Mircea Sărărescu, în Q Magazine, în iulie 2014.

Avem un președinte autist, care conduce România după like-urile primite pe Facebook!

Cum altfel poți caracteriza un personaj care face conferință de presă după valul de indignare populară pricinuit de împușcarea unui ursuleț, dar nu scoate o vorbă după ce o asistentă și o infirmieră mor de extenuare, la locul de muncă. În caz că nu știați, cele trei cazuri dramatice s-au consumat în orașul pe care președintele nostru l-a administrat cu mare succes: Sibiu!

Președintele Klaus Iohannis a mers pe valul emoției de pe Facebook și a ieșit public pentru a-și exprima nemulțumirea că un ursuleț a fost împușcat de un vânător care a acționat ca la o partidă de vânătoare, în timp ce polițiștii, jandarmii și medicii veterinari alergau ca niște muște fără cap pe urma puiului nevinovat.

Este adevărat, lucrurile sunt grave, dar președintele a vorbit că este nevoie de o instituție care să acționeze când apar astfel de cazuri. Într-adevăr, în orice țară normală la cap și cu o urmă de civilizație există astfel de servicii specializate, fie ale statului, fie ale unor ONG-uri.  Cu mențiunea că în acele state, ONG-urile nu sunt doar niște lipitori la banii publici și la grupuri de interese... Toate sunt legiferate.
O mare tragedie este însă că urșii - și avem multe cazuri și în Argeș - au rămas fără habitat și, înhometați și hătuiți, ajung să își caute de mâncare în zonele locuibile. Unii dintre ei ajung și în orașe. Și în Câmpulung, în urmă cu ceva ani, un urs mai avea puțin și intra în biroul primarului! De ce? Pentru că administratorii pădurilor nu se sinchisesc să respecte legea să și amenajeze locuri unde animalele sălbatice se pot hrăni. Pentru că nimeni nu îi controlează. O altă mare tragedie este aceea că habitatul animalelor sălbatice din țara noastră a fost micșorat dramatic. Pentru că pădurile au fost retrocedate/vândute băieților deștepți care au defrișat masiv. Chiar o firmă apropiată președintelui este printre cei mai mari exploatatori și exportatori de lemn din România. Despre aceste adevărate cauze, președintele nu a zis nimic. Pentru că admiratorii lui care îi dau like pe Facebook nu ar înțelege aceste lucruri.

Împușcarea unui animal nevinovat arată cât de înapoiați suntem ca țară. Dar cum arată oare faptul că un copil nevinovat este omorât de o haită de câini în Capitala României și sigur vă amintiți de cazul Ionuț. Și sigur vă amintiți de multe cazuri de oameni mușcați în Pitești și în Argeș de maidanezi! Și cum arată faptul că zeci de copii se îmbolnăvesc din senin? Dar că ne mor bebelușii fără să știm de ce? Președintele nu a cerut măsuri urgente atunci. Deși ne simțeam mai fără apărare decât se simțeau românii în fața bolilor în vremea lui Mircea cel Bătrân sau Ștefan cel Mare!
Cât de primitivă este țara în care, într-o singură săptămână, o infirmieră a decedat în timpul serviciului, în spălătoria Secţiei de Diabet a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Sibiu, la o săptămână după ce o asistentă medicală a murit la Spitalul de Pediatrie, la ieșirea din tură? Și astfel de situații pot apărea oricând, la orice spital de stat, inclusiv în Argeș. Tot personalul medical este în grevă japoneză, se anunță și alte acțiuni de protest.

Președintele nu a ieșit în conferință să îi ceară premierului Dacian Cioloș să ia măsuri urgente. Nu l-a urecheat nici pe fostul ministru al Sănătății pentru harababura din cazul rămas încă neelucidat al îmbolnăvărilor bebelușilor din Argeș și din țară, nici pe actualul ministru pentru că nu a venit cu soluții pentru a oferi salarii mai mari medicilor și personalului medical, pentru a elimina banii sifonați din sănătate și contractele cu șmecherii din industria medicamentelor, pentru lipsa de investiții în aparatură, pentru lipsa de medicamente din spitale, pentru a aduce cumva medicii înapoi sau măcar pentru a-i păstra în țară pe cei care mai sunt!

Klaus Iohannis vorbește despre plagiate, că e la modă, dar nu și despre dezastrul din universități, despre faptul că liceele și mediul universitar eliberează în mediul economic, an de an, șomeri pentru că nu există racordări la necesitățile de pe piața de muncă. Nu vorbește despre salariile mizerabile din învățământ, nici despre banii încă la negru din meditații. Deși în CV menționează că provine din rândul profesorilor.

Nimic! Generația Facebook - nu cea constituită din utilizatorii normali, ci aceea care funcționează ca un arc și pe care ați văzut-o în cazurile lui Gabriel Oprea sau Colectiv - tace. De ce? Pentru că actualul ministru al Sănătății vrea să se înmatriculeze la USR? Pentru că PNL îl vrea premier pe Cioloș? Pentru că PSD doarme în debaraua politicii românești și nu mai are curaj să mai facă nimic? Posibil.

Pas cu pas...Like cu like!

 

Aţi afirmat odată că preferaţi să aveţi dreptate împotriva întregii lumi, decât să greşiţi odată cu ea. Au fost astfel de momente, când aţi simţit acest lucru?

Am spus acest lucru, dar este fraza unui mare medic din Renaştere, nu este a mea. Nu aş putea spune că eu am fost singur împotriva tuturor vreodată. Au existat însă momente când am fost printre cei foarte puţini care au susţinut ceva şi restul ne înconjurau cu o tăcere generală. A fost momentul marilor proteste pe care le-am iniţiat la dărâmarea monumentelor, atunci când intelectualitatea română tăcea, Biserica tăcea şi am fost câţiva care nu am tăcut. În momentele politice recente, cred că de câteva ori am avut dreptate, dar asta vom vedea în viitor.

 

Merită ca oamenii de cultură să facă politică?

Da. Cu certitudine, da! Intelectualii trebuie să se implice în politică. Şi încă foarte tare. La un moment dat aş fi optat pentru retragere. Eu însumi m-am retras din politică. Dar intelectualii tineri, acum, sunt obligaţi. Nimeni nu putea să îşi închipuie că vom avea un Parlament atât de catastrofal. 588 de parlamentari, dintre care nu sunt decât vreo 30-40 care ştiu cu ce se mănâncă cultura. E suficient să îi vedeţi. În această situaţie, tinerii intelectuali sunt obligaţi să intre în politică.

 

Aţi spus că regionalizarea din 1997 a fost o catastrofă…

Regionalizarea din 1997 este foarte prost concepută. Este mai proastă decât cea făcută de Ceauşescu în 1968. La Academie vom avea o dezbatere pe această temă. Cu titlu personal, eu am făcut o propunere Academiei şi sper că ea va fi discutată. Eu cred că trebuie cumulat criteriul istoric, şi aici mă refer inclusiv la cel cultural, cu cel economic. În propunerea mea sunt şi lucruri care pot să fie interpretate politic, deşi nu aş vrea. Eu propun o Transilvanie de Sud, care să cuprindă şi Covasna, şi una de Nord, care să includă şi Harghita. S-ar putea spune că vreau să rup istoria, dar nu asta intenţionez. În propunerea mea sunt 11 regiuni, cuprinzând şi zona metropolitană Bucureşti.

 

Pot face rating emisiunile de cultură?

Nu! La noi, emisiunile de cultură nu pot face rating pentru că noi nu avem moderatori culturali. Dar se poate cuprinde în chip inteligent cultura într-o televiziune generalistă cum este TVR, care acum caută să facă rating pe baze comerciale, ceea ce nu cred că este corect. Sunt câteva emisiuni interesante de cultură, dar la ore imposibile. Nu avem moderatori charismatici de cultură. S-ar putea educa dintre cei tineri, dar acum nu putem.

Citește aici interviul integral

Acest interviu a apărut în numărul din martie 2013 în revista Q Magazine.

Pe 29 iunie 2014, România a înregistrat, prin Andrei Mitraşcă, prima participare în cea mai cunoscută şi mai dificilă cursă de viteză în coastă din lume, Pikes Peak International Hill Climb.
Andrei Mitrașcă este  iubitul Alinei Burcioiu, fosta șefă de cabinet de la Consiliul Județean Argeș, care între timp și-a găsit, la București, o nouă cale atât pe plan profesional, cât și emoțional.

În ciuda problemelor tehnice apărute pe traseu, „Ruxi”, bolidul pilotat de Andrei Mitraşcă, a dus cursa până la capăt, clasându-l pe orădean pe locul şapte la categoria sa, Time Attack 2. Înainte de a trăi aventura vieţii sale, şi-a transportat singur maşina de curse, parcurgând 3.000 de kilometri prin SUA. În Colorado a fost ajutat de Steve Goeglein, un pilot care concurează de 24 de ani la Pikes Peak şi a terminat cursa de 22 de ori.

Cu un ADN de campion (nu degeaba avea pe plafonul maşinii mesajul „Go Simona Halep!”), Andrei Mitraşcă nu s-a mulţumit cu locul pe care s-a clasat, ultimul la categoria maşini diesel, deşi obiectivul de a termina cursa a fost îndeplinit. El este convins că ar fi putut obţine mai mult. În antrenamente, era chiar în postura de a visa că poate doborî recordul la maşini diesel. Problemele tehnice l-au îndepărtat de această „aroganţă”, el recunoscând că „nu poţi să faci performanţă doar din voinţă. Mai ales în motorsport”. Motiv pentru care doreşte să revină din nou la Pikes Peak.



Piloţii de le Pikes Peak nu sunt zei. Poate doar Sebastien Loeb

Despre prima cursă la Pikes Peak, Andrei spune: „M-am aşteptat la o organizare impecabilă, dar nu este chiar aşa. În schimb este, într-adevăr, o desfăşurare de forţe. Cursa are multă faimă în lume, vin echipe bine pregătite, cu mulţi bani. Deosebirea între Pikes Peak şi alte curse este că toata lumea consideră muntele un factor decisiv. Nu e doar maşina, puterea, este un fel de vrajă a muntelui care pune la respect pe oricine. Eu cu siguranţa am fost pus”. El spune că cel mai mult l-a impresionat atmosfera cursei. „Este ca un fel de Woodstock al curselor de coastă. Toată lumea vine să meargă tare, nu doar să ajungă în vârf. Sunt foarte puţini cei care se mulţumesc doar cu parcurgerea traseului, cu toate că asta spun. Americanii sunt foarte competitivi. Şi pe urmă sunt toţi cei care vin din alte părţi ale lumii. Să concurezi la Pikes Peak este ceva cu care poţi să te mândreşti toată viaţa.

Despre maşina lui, Ruxi, spune că are şi ea limitele ei. „Este ca şi femeia pe care o iubeşti: nu este bucuroasă să facă orice tâmpenie îţi trece ţie prin cap, deşi îţi acceptă provocările”. Primul timp intermediar a fost foarte bun, dar după ce motorul nu a mai vrut să tragă, a fost un dezastru pentru competitivitatea lui. Dar se bucură că poate să concureze cu maşini puternice, că ştie să piloteze şi la nivel internațional. Obiectivul a fost să ajungă la final, „dar când vezi că poţi merge tare şi că recordul este pratic în buzunarul tău, începi să vrei mai mult. Viaţa îţi dă câteodată palme care să te aducă cu picioarele pe pământ. Ar fi fost o mare aroganţă să reușesc recordul acela, dar trebuie să accept că motorsportul e făcut şi din abandonuri, eşecuri, defecţiuni mecanice şi multe altele”.
După experienţa de anul acesta, Andrei vreau să revină, deoarece îşi doreşte „recordul acela afurisit” de la „maşini diesel”. „Piloţii de la Pikes Peak nu sunt zei. Poate doar Sebastien Loeb. Dar până nu pilotez Peugeot-ul acela extraordinar şi îmi iau bătaie cu ceasul de la gară, visez că aş fi în stare să câştig cursa cu maşina lui”. (Recordul la Pikes Peak a fost doborât în 2013 de Sebastien Loeb, cu un Peugeot 208 T16 Pikes Peak – n.r.)



Pikes Peak. „Cursa către nori”

Ediţia în care a concurat şi românul Mitraşcă a fost cea cu numărul 92. Peste doi ani, celebra cursă din Colorado va aniversa un secol de existenţă.

Date tehnice: Lungime 19,9 kilometri, 156 viraje, altitudine: de la 2.862 metri la 4.300 de metri. Unghiul mediu de urcare este de 7 grade, rampa maximă este 10,5 grade, iar panta maximă este de 10 grade.



Andrei Mitraşcă


Locul naşterii: Oradea

Maşină: Seat Ibiza Cupra TDI (motor 1.9 TDI modificat, pentru cca 180 CP şi 400 Nm.)

Echipă: Avia Motors Alto Syncro

Performanţe: Campion Naţional în 2011 la grupa A3 şi în 2012 la grupa H4 în CNVC. Locul III la categoria 2 roţi motrice, în 2010 şi în 2011. 5 ani de curse în Campionatul Naţional de Viteză în Coastă, 70 de curse fără abandon.
Acest material a apărut și în Q Magazine

Cheltuielile de campanie sunt rambursate de stat, dar numai în anumite condiții. Pentru nereguli, au fost introduse și sancțiuni.
Legea 113/2015 prin care s-a completat şi modificat legislaţia privind finanţarea activităţii partidelor politice şi campaniilor electorale a instituit un nou mecanism privind finanţarea campaniilor electorale exclusiv din contribuţiile candidaţilor şi fonduri ale partidului politic, obţinute în afara perioadei electorale. Legea stabileşte plafoane ale contribuţiilor electorale egale cu cu cele ale cheltuielilor electorale, respective destinaţii specifice ale cheltuielilor electorale şi plafoane pentru fiecare tip de cheltuiala eligibilă. Totodată, legea prevede rambursarea cheltuielilor electorale, efectuate conform legii, competitorilor electorali care obţin un anumit număr de voturi.

Potrivit Hotărârii adoptate de Guvern, toate sursele de venit ale partidelor politice sunt înregistrate şi evidenţiate în documente contabile ale partidelor politice. Sunt detaliate menţiunile obligatorii înscrise în chitanţele, foile de vărsământ şi ordinele de plată ale sumelor care constituie venituri ale partidelor politice pentru a permite identificarea persoanei care a generat venitul respectiv, procedura de urmat în cazul încasării fiecărei surse de venit prin cont bancar sau numerar, precum şi modalităţile şi formele de asigurare a publicităţii veniturilor.
„Este o hotărâre de guvern importantă în contextul electoral în care vom intra anul acesta. Sunt o serie întreagă de norme legate de finanțarea partidelor, mai multe categorii de norme. Vorbim de clarificarea surselor de finanțare, a regimului surselor de finanțare, a regimului juridic al finanțării, a regimului de evidențiere a donațiilor și a finanțării pe care o primesc partidele, metodologia de rambursare a cheltuielilor și a subvențiilor pe care le primesc partidele politice sau elemente care țin de sancțiunile pe care le primesc cei care încalcă aceste norme, așadar în caz de contravenție”, a anunțat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu.
Potrivit acestuia, orice donație către un partid care depășește zece salarii de bază minime brute pe țară va trebui efectuată doar prin conturi bancare. „Cheltuielile de campanie electorală vor fi decontate atunci când voturile organizațiilor politice trec de 3% sau ating pragul de 3%. (…) De asemenea, sunt clarificate normele metodologice potrivit cărora cheltuielile sunt strict limitate, în funcție de tipul de cheltuială electorală, adică cuantumul care poate merge pe publicitatea de televiziune, difuzarea materialelor de propagandă și celelalte elemente standard ale unei campanii electorale. Sunt definite atribuțiile mandatarului financiar și toate aceste elemente, cuprinse pe baza unor formulare extrem de detaliate și tehnice, care intră în grija mandatarului financiar al partidului sau alianței electorale respective”, a explicat Suciu.

La acceptarea donaţiilor, indiferent de modul şi de forma în care au fost făcute, partidele politice sunt obligate să verifice şi să înregistreze identitatea donatorilor. Toate donaţiile, indiferent de valoarea, forma şi obiectul lor, sunt înregistrate şi evidenţiate de către partidele politice în documentele contabile corespunzătoare, cu înregistrarea datei la care a fost încheiat contractul de donaţie, a numelor şi prenumelor donatorilor, a datelor de identificare ale acestora sau a denumirilor persoanelor juridice, a codurilor unice de înregistrare sau de identificare fiscală ale acestora, a cetăţeniei sau naţionalităţii acestora, după caz. Astfel, normele metodologice detaliază modalitatea de punere în aplicare a acestei obligaţii a partidelor politice, prin introducerea formularului de înregistrare a donatorilor.

În plus, este explicitată prevederea legii potrivit căreia donaţiile în bani a căror valoare depăşeşte 10 salarii de baza minime brute pe ţară se vor efectua numai prin conturi bancare, în sensul că această limita este una anuală. În privinţa donaţiilor confidenţiale, acestea urmează acelaşi regim juridic de înregistrare şi evidenţă cu al celorlalte donaţii, singură excepţie fiind cea referitoare la publicitatea identităţii donatorului prin intermediul Monitorului Oficial şi al site-ului Autorităţii Electorale Permanente.


Acest articol poate fi citit și în Q MAGAZINE

Sunt reglementate, de asemenea, procedura şi algoritmul de acordare a subvenţiilor de la bugetul de stat către partidele politice. Partidele politice primesc anual subvenţie de la bugetul de stat. Subvenţia este majorată proporţional cu numărul mandatelor obţinute în alegeri de către candidaţii femei şi cu numărul de mandate obţinute la alegerile locale şi parlamentare.

Cum se fac cheltuielile în campanie și cum sunt rambursate de la stat
Rambursarea cheltuielilor electorale se face de la bugetul de stat, prin intermediul Autorităţii Electorale Permanente, dacă sunt îndeplinite simultan două condiţii: partidele şi alianţelor politice obţin minimum 3% din totalul voturilor valabil exprimate şi se încadrează în limitele de cheltuieli stabilite de lege, pentru fiecare categorie de cheltuiala electorală. Normele metodologice precizează ce documentele justificative trebuie depuse pentru rambursarea cheltuielilor electorale şi metodologia de rambursare.
În normele de aplicare a fost avută în vedere detalierea unor dispoziţii din lege, între care şi aceea potrivit căreia toate cheltuielile electorale se derulează numai prin conturi bancare deschise în mod expres pentru campania electorală, anunţate la Autoritatea Electorală Permanentă. Plata cheltuielilor electorale poate fi efectuată numai prin virament bancar, din conturile bancare deschise la nivel central, judeţean sau al municipiului Bucureşti. De asemenea, toate operaţiunile financiare se fac prin mandatarii financiari ai partidelor, alianţelor politice sau candidaţilor independenţi, înregistraţi la Autoritatea Electorală Permanentă. Totodată, normele metodologice detaliază prevederea din lege potrivit căreia cheltuiele sunt strict limitate în funcţie de tipul de cheltuiala electorală.

Cheltuieli eligibile
Partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi pot efectua numai următoarele tipuri de cheltuieli electorale:
cheltuielile pentru producţia şi difuzarea materialelor de propagandă electorală la radio, televiziune şi în presă scrisă în cuantum de maximum 40% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate;
cheltuielile pentru producţia şi difuzarea materialelor de propagandă electorală online, în cuantum de maximum 30% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate;
cheltuielile pentru cercetări sociologice, în cuantum de maximum 30% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate;
cheltuielile pentru afişe electorale, în cuantum de maximum 20% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate;
cheltuieli pentru broşuri, pliante şi alte material de propagandă electorală tipărite, în cuantum de maximum 50% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate;
cheltuieli pentru închirierea de spaţii şi echipamente şi cheltuieli de protocol destinate organizării de evenimente cu tematică politică, economică, culturală sau social, pentru transport şi cazare, pentru asistenţă juridică şi alte tipuri de consultanţă, precum şi pentru plata serviciilor mandatarilor financiari, în cuantum de maximum 30% din totalul cheltuielilor electorale care pot fi efectuate;
cheltuieli pentru comisioane bancare.
Evidenţa contribuţiilor şi a cheltuielilor electorale este organizată exclusiv de către mandatari financiari, numiţi de către conducerea partidelor politice, a alianţelor politice, a organizaţiilor aparţinând minorităţilor naţionale sau de către candidaţii independenţi. Mandatarii financiari vor fi înregistraţi la Autoritatea Electorală Permanentă.

AEP controlează și sancționează
Controlul respectării dispoziţiilor legale privind finanţarea activităţii curente a partidelor politice şi a alianţelor politice se realizează de către Autoritatea Electorală Permanentă, prin intermediul controlorilor, din oficiu sau la sesizarea persoanelor interesate. Controlul privind subvenţiile de la bugetul de stat va fi efectuat în mod simultan şi de către Curtea de Conturi. De asemenea, sunt reglementate etapele controlului, precum şi tehnicile de verificare specifice operaţiunilor de control, raportările obligatorii, termenele şi formele acestora. După finalizarea controlului, controlorul întocmeşte un raport care cuprinde, sintetic, principalele aspect verificate, activităţile de control efectuate, constatări şi eventuale recomandări. În situaţia în care se constată încălcări de natură contravenţională a dispoziţiilor legale, controlorul încheie un proces-verbal de constatare a contravenţiilor, pe care îl înaintează directorului general al Departamentului de control al finanţării activităţii partidelor politice şi campaniilor electorale, în vederea propunerii de către acesta a aplicării sancţiunilor prevăzute de lege. Legea privind finanţarea partidelor politice şi campaniilor electorale prevede sancţiuni sub formă de amendă ale căror limite variază între 10.000 de lei şi 200.000 de lei. Aceste contravenţii sunt constatate de către controlorii Autorităţii Electorale Permanente, iar amenzile vor fi aplicate prin decizie a acestei instituţii. Alte sancţiuni prevăzute de Legea privind finanţarea partidelor politice şi campaniilor electorale constau în suspendarea acordării subvenţiilor, confiscarea sumelor care fac obiectul contravenţiilor, nerambursarea cheltuielilor electorale şi nevalidarea mandatelor candidaţilor aleşi, în funcţie de natură contravenţiilor.

Most Read

  • Week

  • Month

  • All