România n-a fost prezentă la reuniunea şefilor de stat din Europa Centrală şi de Est, care a avut loc la Varşovia, pentru că n-a vrut Traian Băsescu.
Întrebarea simplă la care deţinătorul efemer al acestei funcţii ar trebui să răspundă, pentru că are obligaţia constituţională s-o facă, este următoarea: absenţa de la această reuniune a fost sau nu în interesul naţional al României? Această absenţă a adus vreun prestigiu sau vreun dezavantaj ţării noastre?
Lui Traian Băsescu îi place la nebunie să vorbească despre el însuşi la persoana a treia. „Preşedintele României" face şi drege, „preşedintele României" în sus şi în jos... zice într-una domnia sa, ca şi cum cel în cauză n-ar fi de faţă. Numai că, de data asta, Traian Băsescu a luat, din nou, o decizie personală în numele Preşedintelui României, prejudiciind astfel interesele naţionale ale ţării. O comparaţie cu acţiunile politice din timpul reuniunii ale altor şefi de stat este elocventă.
Preşedintele Bulgariei, socialistul Ghiorghi Pârvanov, a avut o întrevedere cu preşedintele SUA, Barack Obama, pentru care a pregătit o agendă clară, cu trei probleme majore ale ţării sale: eliminarea vizelor, accesul la reţelele de gaz natural (în condiţiile impasului Nabucco) şi situaţia din Balcani. „A fost o întâlnire emblematică" avea să declare preşedintele bulgar.
Preşedintele Poloniei a avut pe agenda discuţiilor cu Barack Obama, între altele, cooperarea cu Federaţia Rusă, eliminarea vizelor pentru SUA, scutul antirachetă şi situaţia din Belarus. Subiectul scutului ne interesa în cel mai înalt grad şi pe noi. Dacă România era reprezentată, ar fi fost posibilă organizarea unei trilaterale pe această temă comună. „Polonia va face parte din scutul antirachetă. Vom fi mereu alături de Polonia", a spus Obama.
Până şi preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, a plecat cu „ceva" de la reuniune, şi anume cu dreptul de a organiza la Kiev reuniunea similară din 2012. Ianukovici a propus ca summit-ul să aibă loc înainte de începerea turneului final al campionatului de fotbal Euro 2012, pe care ţara sa îl va organiza împreună cu Polonia.
Preşedintele României n-a fost în stare să aibă o asemenea prestaţie în folosul ţării pe care o conduce (deşi a pierdut alegerile pe teritoriul ei). Nici măcar nu s-a dus la acea întâlnire, pretextând cu un argument expirat şi lipsit de orice perspectivă utilă: că n-a vrut să stea la aceeaşi masă cu şeful statului Kosovo... Motivul real a fost, însă, altul: dacă se ducea la reuniune, Traian Băsescu n-avea nicio agendă, pentru că nimeni nu-l mai bagă în seamă.
Dar unde este adevăratul interes naţional, pe care Traian Băsescu îl clamează atât de sforăitor, şi când este şi când nu este cazul?
Participarea la o asemenea reuniune şi oportunitatea unei conversaţii aplicate, bilaterale, cu preşedintele SUA, pe teme similare celor prezentate mai sus, reprezentau o chestiune de cel mai înalt grad pentru interesele naţionale ale României, mult mai importantă decât băţoşenia întoarcerii spatelui Kosovo.
Demagogia lui Băsescu este arhicunoscută, numai că, de data aceasta, ea are un preţ prea scump, pe care nu îl plăteşte el, ci întreaga ţară. Ceea ce a reuşit socialistul Pârvanov – o prezenţă demnă şi apreciată, în folosul ţării sale, o remarcabilă întrevedere şi cu preşedintele american – n-a fost în stare creştino-popularo-democrato-liberalo-ex-comunistul Traian Băsescu, care a preferat să stea acasă, în şlapi. Grav este că preşedintele României a boicotat reuniunea de la Varşovia ca să-l scutească pe Traian Băsescu de o umilinţă suplimentară. A luat decizia fără să întrebe pe nimeni, de parcă era vorba de vreo cumetrie personală, organizată de Bercea Mondialu'.
Pentru domnia sa, ca persoană, a fost bine, pentru că a evitat o nouă marginalizare jenantă. Pentru România a fost rău.
Pentru Traian Băsescu a fost bine, pentru că risca din nou umilinţa de a nu fi băgat în seamă de nimeni de pe-acolo.
Pentru România a fost rău, pentru că a fost scoasă din atenţia lumii şi a regiunii în legătură cu subiecte dintre cele mai importante.
Publicat în ziarul AZI de marţi, 31 mai 2011