Prin modul în care a terfelit, ani în şir, Constituţia Românei, Traian Băsescu nu avea dreptul moral să se preocupe de modificarea legii fundamentale a ţării. Şi totuşi, o face!
Chiar aş avea o propunere la proiectul dlui Băsescu – şi anume ca un preşedinte suspendat să nu mai aibă dreptul de a propune modificări ale Constituţiei.Proiectul de Constituţie ticluit de Traian Băsescu va fi, în cazul adoptării sale, penultima răzbunare a actualului preşedinte pentru tinicheaua ruşinoasă a suspendării pe care a suferit-o. De fapt, ieri, a şi recunoscut implicit acest lucru, când s-a referit pe larg la... ilegalitatea (?) suspendării sale din 2007.
Iar ultima răzbunare pe care şi-o doreşte actualul preşedinte va fi în 2012. Atunci, va dori să lase, pe mai departe, la putere actuala faună portocalie, pentru ca devoratoarea clientelă de tip Udrea et Co. să poată face praf – definitiv şi irevocabil – şi ce-a mai rămas din ţara asta. Răzbunarea şi ţinta de final ale lui Băsescu sunt să-i mai menţină în opoziţie, pentru încă patru ani, pe duşmanii săi de moarte din PSD şi PNL.
Ziua în care Băsescu va pleca de la Cotroceni va putea fi o sărbătoare naţională, dar şi un prilej de comemorare a răului pe care societatea românească l-a trăit în timpul regimului instaurat de acesta.
Ieri am avut de-a face cu o nouă mostră de manipulare, tipică lui Băsescu. El anunţa, la radioul naţional, cu o săptămână în urmă, că va da publicităţii proiectul legii de modificare a Constituţiei „într-un moment mai de linişte". Şi l-a găsit taman acum, când opinia publică este siderată de ofensiva pe toate fronturile a cuplului Tokes – UDMR. În această perioadă, Băsescu a tăcut simptomatic la toate solicitările şi provocările revizioniste ale maghiarilor. Iar pentru a le acoperi a lansat, ieri, dezbaterea pe care o coace de multă vreme în legătură cu voinţa sa de schimbare a Constituţiei.
Clişeul e bine cunoscut: ca să faci uitat sau neglijat de agenda publică un subiect neconvenabil, trebuie să lansezi pe piaţă un altul. Ca să se uite ofensiva maghiară, oferă tuturor prada proiectului constituţional.
Până la a cădea în capcana baloanelor de săpun pe teme referendiste şi a dizertaţiilor demagogice de ieri ale dlui Băsescu, mai sunt, totuşi, câteva lucruri de spus despre actualitatea acestor zile. Adică, să ne reîntoarcem, pe scurt, la „castravetele" naţionalist.
Astăzi, Traian Băsescu pleacă la Roma, la nişte festivităţi la care va fi prezent şi preşedintele statului Kosovo. La chermeza din capitala Italiei, unde este exclusiv o ocazie de şpriţ, nu-l mai deranjează prezenţa liderului kosovar. Însă, la reuniunea de nivel înalt de la Varşovia, unde erau teme majore de discutat pentru ţară, îl deranja.
Motivul real pentru care nu s-a dus la Varşovia este unul de orgoliu – şi anume că, la asemenea summit-uri, Traian Băsescu nu mai este demult băgat în seamă de liderii europeni.
Această lecţie de naţionalism transfrontalier sui generis este o demagogie găunoasă. Pune pete de culoare pe nerecunoaşterea Kosovo ca să câştige încrederea naţionaliştilor români din Ardeal. Nu recunoaşte Kosovo, dar sprijină regionalizarea României prin retrasarea frontierelor Harcov. Nu stă la masă cu şeful statului Kosovo, dar nici nu are vreo reacţie la reţinerea lui Mladic. Măcar să fi încurajat Serbia, care, iată, devine importantă pe tabla de şah a Europei şi nu numai...
Nu are absolut nicio reacţie la deschiderea reprezentanţei Ţinutului Secuiesc la Bruxelles, dar ne aruncă praf în ochi mestecat pe sub masă cu ungurii de aici şi cei de dincolo. (probabil) prin înţelegeri tacite. Baconschi îl cheamă aiurea la explicaţii pe ambasadorul Ungariei, deşi problema nu este la Budapesta, ci la Bucureşti, pentru că Tokes nu este europarlamentar al Ungariei. El este vicepreşedinte al Parlamentului European numai pentru că a avut susţinerea lui Băsescu şi a PDL.
Dl. Băsescu speră să îngroape asemenea subiecte cu apa chioară pe care o stoarce din noua sa Constituţie. Se înşeală.
Publicat în ziarul AZI de joi, 2 iunie 2011
