Cântătorii în strună ai lui Băsescu sunt în situaţia paradoxală de a compătimi opoziţia pentru că refuză trocul propus de acesta.
„Cum, adică, să refuze Antonescu şi Ponta şansa de a ajunge la caşcaval mai devreme cu doi ani?!... Să nu pună ei botul?!... Să nu sară ei la cap?!“ – cam ăsta e raţionamentul de tip Lăzăroiu al celor care cred doar în tumbe, şmecherii şi oportunism.
Dl Băsescu, care este în stare să vândă orice pe lumea asta ca să-şi atingă interesele (a se vedea cum a procedat cu vechii prieteni şi oameni care l-au ajutat) a ajuns acum să facă negoţ şi cu cea mai înaltă funcţie în stat: „Votaţi Constituţia şi plec mai devreme acasă!“... Câtă generozitate!... Situaţia seamănă cu proverbul despre hoţul care s-a întâlnit cu prostul.
Intrarea opoziţiei în jocul lui Băsescu ar fi cel mai descalificant gest politic din partea acesteia. Cel care face imposibil orice dialog pe teme constituţionale este cel care acum cere aşa ceva. Cum să stai la discuţii cu un om care şi-a bătut joc cât a putut de partide, de Parlament şi de parlamentari, de opoziţie şi de liderii acesteia? Care a torpilat autoritatea tuturor instituţiilor democratice ale statului, în afară de procuratură şi servicii secrete, pe care le-a transformat în instrumentele sale politice?
Problema de fond nu este dacă propunerile lui Băsescu sunt bune sau rele; problema este că dl Băsescu nu este un interlocutor democratic pentru asemenea discuţii. Unele propuneri de modificare pot fi necesare, dar cu dl Băsescu nu se poate discuta aşa ceva pentru că nu are cultura dialogului constructiv şi nici credibilitatea bunei credinţe.
Textul transmis de guvern, conform procedurilor în vigoare, a zăcut la Cotroceni aproape un an şi jumătate. De ce nu s-a grăbit dl Băsescu să pună în aplicare „hotărârile poporului“? De ce abia acum lansează această temă pe agenda publică? Nu cumva ca să facă o nouă diversiune? Să acopere problemele grave pe care le-a provocat în societatea românească şi să deturneze atenţia spre cai verzi pe pereţi?
În materie de politică, dl Băsescu face parte din categoria acelor oameni faţă de care, după ce le-ai dat mâna, trebuie să-ţi numeri degetele, ca să vezi dacă le mai ai pe toate!...
Opoziţia nu poate găsi niciun argument în relaţiile sale cu actualul preşedinte al ţării, pentru a-i conferi privilegiul bunei credinţe în acest proiect. Relaţiile dintre cele două părţi n-au fost decât o succesiune de fraude morale, de jigniri şi persiflări, pe care Traian Băsescu le-a comis sistematic, iar opoziţia a fost obligată să le suporte.
În niciunul dintre momentele importante ale prestaţiei sale politice, dl Băsescu n-a dat vreun semn că poate respecta preceptele de bază ale funcţiei pe care o ocupă, că este preocupat să respecte ideea de dialog şi opiniile celorlalţi, că are cultura democratică necesară unor asemenea iniţiative.
Nici măcar procedura prin care a avansat aceste propuneri de modificare a Constituţiei nu este democratică.
Opoziţia este deja avertizată asupra atacurilor la care va fi supusă, încă de la mesajul pe care-l va rosti dl Băsescu în Parlament. Opoziţiei i se va reproşa că se opune unui Parlament fără chiulangii, că doreşte ascunderea averilor ilicite şi că vrea, în continuare, imunitate pentru parlamentarii infractori. Aceasta este diversiunea pedelistă din viitoarea campanie electorală. Boc deja şi-a făcut lecţiile, anunţând, la întâlnirea de sâmbătă cu tinerii pedelişti, că Antonescu trebuie demis din Parlament, pentru că nu respectă voinţa Poporului şi nu vrea modificarea Constituţiei! O viziune profund „democratică“, pe măsura ciordocraţiei şi a dictaturii neamurilor proaste care s-au instaurat în România.
Trocul propus de Băsescu nu are rolul decât să declanşeze Bocul unei propagande cotroceniste care va inunda campania electorală din 2012.
Dincolo de care lui Băsescu îi vor trebui tot două treimi din Parlament ca să-şi impună Constituţia... Scop nobil pentru care actuala opoziţie ar trebui desfiinţată încă de pe acum, printr-un simplu decret prezidenţial.
Publicat în ziarul AZI de marţi, 7 iunie 2011
