Test pentru popor
Niciun alt şef de stat din Uniunea Europeană nu s-a aflat în situaţia penibilă de a se vedea suspendat de două ori(!), în timpul a două mandate succesive. Acest lucru dă de gândit liderilor europeni. Prima suspendare putea fi considerată un accident, dar probabil că şi prin Europa e valabil proverbul că, dacă ţi se spune de două ori că eşti beat, mergi să te culci.
UE nu stă în drum de soarta lui Băsescu. În comunitatea europeană, schimbarea şefilor de guverne şi de state este un lucru cât se poate de normal. Instituţiile merg înainte, indiferent cine se prezintă, periodic, la poza de familie.
Refendumul de duminică are importanţă pentru cancelariile europene doar prin modul în care poporul român se va manifesta în această nouă situaţie limită pentru soarta sa. Poporul român a avut, în ultimii ani, reacţii dintre cele mai contradictorii, stârnind, adesea, curiozitatea lumii întregi. Revoluţia din decembrie 1989 a reprezentat un apogeu de radicalizare, ce va rămâne de referinţă în psihologia mulţimilor. Un asemenea moment era de neimaginat pentru cei care credeau că mămăliga nu explodează niciodată.
Acelaşi popor avântat a avut, însă, o reacţie bleagă după adoptarea măsurilor de austeritate impuse de Traian Băsescu, în 2010. Deşi acele măsuri erau fără egal în Europa, ca duritate şi consecinţe, românii au primit lovitura aproape resemnaţi. În alte ţări europene, care adoptau măsuri de austeritate mult mai blânde, populaţia fierbea. La noi se dansa pinguinul, pentru că încă nu ajunseseră fluturaşii de salarii...
Iarna trecută a fost un alt moment care a atras atenţia lumii. În peste 60 de oraşe şi municipii, lumea a ieşit spontan în stradă, scandând peste tot aceleaşi lucruri: demisia lui Băsescu, demisia guvernului şi alegeri anticipate. În pofida frigului şi a viscolului, protestele au durat câteva săptămâni, până când Băsescu l-a sacrificat pe Boc.
Acum este un nou prilej de testare a maturităţii în democraţie a poporului român, chemat să se pronunţe asupra unei chestiuni cardinale. Opţiunea este între perpetuarea climatului de tensiune socială, creat de un regim corupt şi abuziv, întruchipat şi protejat de Traian Băsescu, sau, dimpotrivă, de reorientare a ţării spre valorile democratice şi de solidaritate socială, absolut necesare într-o perioadă de criză.
Poporul român are de ales între a-şi pansa rănile dureroase redeschise de acest preşedinte, după ce abia se vindecaseră în urma traumelor din anii ‘90, sau, dimpotrivă, de a continua să se complacă într-un mediu conflictual, agresiv şi securistic.
Interesul Europei faţă de rezultatul referendumului nu este, prin urmare, pentru soarta lui Băsescu, ci pentru soarta poporului român. Prezenţa la vot va exprima nivelul de conştientizare a alternativei cruciale în care ne aflăm. Dincolo de antipatia subiectivă a unuia sau altuia faţă de personaj ori de „răzbunarea“ multora pentru că le-a tăiat salariul şi pensia ori de alte asemenea motive conjuncturale, românii pot să dovedească în faţa lumii o nebănuită şi superioară capacitate de a-şi înţelege destinul şi de a-l decide, aşa cum a mai făcut o dată, în decembrie 1989. Atunci, Ceauşescu a fost înlăturat de popor prin violenţă, întrucât altfel nu s-a putut.
Acum, Băsescu poate fi înlăturat tot de popor, dar cu arma teribilă a votului.
Publicat în ziarul AZI de vineri, 27 iulie 2012
