Preşedintele fondator al Partidului Naţional Liberal (PNL) Radu Câmpeanu a împlinit joi 91 de ani.

Acesta s-a născut la 28 februarie 1922, în Bucureşti. Provine dintr-o familie de vechi proprietari din judeţul Dâmboviţa. Tatăl, Dumitru Câmpeanu, a fost prefect liberal de Dâmboviţa.

Fostul senator de Argeş Radu Câmpeanu a împlinit, astăzi, venerabila vârstă de 91 de ani. Câmpeanu are legături strânse cu Argeşul, judeţul în care s-a nascut soţia sa.

Radu Câmpeanu a absolvit Facultatea de Drept (specializat în drept constituţional) şi Ştiinţe Economice din Bucureşti (1945). Radu Câmpeanu a fost preşedintele Tineretului Universitar Naţional Liberal şi conducătorul comitetului studenţesc de organizare a ultimei mari manifestări anticomuniste de la 8 noiembrie 1945 - iniţiată şi condusă de studenţi. În perioada 1947-1956 a fost deţinut politic.

fost fondator şi preşedinte, la Paris, al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (1978), vicepreşedinte al Asociaţiei Internaţionale 'Solidaritatea europeană' - formată din reprezentanţi ai exilaţilor politici din ţările comuniste din Europa. Este unul dintre fondatorii Consiliului Naţional Român (1978, Paris). A editat la Paris (1983-1990) una dintre cele mai importante publicaţii ale exilului românesc 'Buletinul Internaţional pentru Românii din Exil' - BIRE. Fondator şi animator al 'Clubului de gândire liberală' - Paris (1986-1990).

Întors în ţară, la 5 ianuarie 1990, a doua zi a reînfiinţat Partidul Naţional Liberal (PNL) şi a fost ales secretar general al acestei formaţiuni politice.

În perioada 31 martie 1990 - 28 februarie 1993 a fost preşedinte al PNL, iar între 9 februarie - 11 mai 1990, vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN).

A candidat la preşedinţia României, din partea PNL, la alegerile din 20 mai 1990, obţinând 10,64% din voturile valabil exprimate. La scrutinul parlamentar din 20 mai 1990 a fost ales senator de Bucureşti (până la 14 octombrie 1992), iar între 9 iunie 1990 şi 14 octombrie 1992 a fost vicepreşedinte al Senatului.

În 1993, după Conferinţa Naţională extraordinară de la Braşov care a decis fuzionarea PNL cu Noul Partid Liberal, sub numele primului, Radu Câmpeanu pierde preşedinţia partidului, fiind ales vicepreşedinte al acestei formaţiuni politice. În acelaşi an, împreună cu un grup de adepţi, se retrage şi formează un nou partid PNL, iar în cadrul unui Congres extraordinar (5 febr. 1994) este ales din nou preşedinte al acestuia. Urmează un lung proces pentru păstrarea moştenirii şi a titulaturii PNL. Decizia Tribunalului Municipiului Bucureşti dă câştig de cauză formaţiunii PNL-Quintus şi, din acel moment, formaţiunea sa se va numi PNL-Câmpeanu.

La 3 noiembrie 1996, a candidat din nou la preşedinţia României, din partea Alianţei Naţional Liberal Ecologiste (formată din PNL-Câmpeanu şi Partidul Alternativa Verde-Ecologiştii), obţinând 0,5% din voturile valabil exprimate.

În urma Congresului Extraordinar al PNL din 27 - 28 septembrie 2003, PNL-Câmpeanu a fost absorbit de Partidul Naţional Liberal, fiind radiat din registrul partidelor politice.

Radu Câmpeanu a fost distins cu Ordinul Naţional ''Serviciu Credincios'' în grad de Cavaler, conferit de Preşedinţia României (5 decembrie 2002).

În 2008, Radu Câmpeanu a anunţat că a decis să renunţe la Parlament şi să-şi scrie memoriile.

În septembrie 2009 s-a numărat printre semnatarii ''apelului la demnitate pentru protejarea memoriei istorice' adresat autorităţilor statului şi iniţiat de Asociaţia Civic Media.

Radu Câmpeanu are un fiu, Barbu Câmpeanu, care este profesor universitar în Franţa.