In urma negocierilor care au durat mai bine de 16 ore, liderii europeni prezenţi la summitul de la Bruxelles au ajuns vineri dimineaţă la un acord privind tăierea bugetului Uniunii pentru prima dată în istorie. Principalele reduceri vor fi aplicate fondurilor de coeziune şi ajutoarelor directe pentru fermieri - cele două programe care interesau cel mai tare România.
Din cate se pare, cele mai drastice corecţii vor fi aplicate la sumele alocate pentru fondurile structurale de coeziune, care vor fi reduse de 354 miliarde de euro la 324 miliarde de euro, dar si pentru politica agricola comuna, adica exact invers fata de ceea ce doreste Romania.

Din cauza divergenţelor dintre liderii europeni, reuniunea la care participă şi preşedintele Românei Traian Băsescu, a început cu o întârziere de mai bine de 6 ore. În joc sunt peste 900 de miliarde de euro, bani ce reprezintă bugetul Uniunii pe următorii 7 ani.

Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a declarat joi seară, cu ocazia summitului UE de la Bruxelles, că preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a sugerat o reducere sensibilă în suma totală pentru cheltuieli în bugetul UE pentru 2014-2020, până la nivelul de 960 de miliarde de euro.

În cadrul Consiliului European, 'preşedintele Van Rompuy a prezentat un compromis care ar implica cheltuieli de 960 de miliarde - vorbim aici despre angajamente - în timp ce, în privinţa plăţilor efective, nivelul ar fi de 910-913 miliarde de euro', a declarat Schulz în cadrul unei conferinţe de presă, precizând că nu agreează propunerea.


Potrivit EUobserver, o revizuire în scădere va fi aplicată şi banilor alocaţi pentru ajutoarele directe (subvenţiile) pentru agricultură. Fondurile alocate pentru sprijinul agricultorilor vor fi reduse de la 420 de miliarde de euro la 373 de miliarde, potrivit EUobserver.com.
Potrivit aceleiaşi surse, singurul program care va primi mai multe fonduri este cel destinat cercetării, tehnologiei şi inovării, care va fi majorat de la 91 de miliarde de euro la 126 de miliarde de euro.

Care este pozitia liderilor europeni
David Cameron, UK:
Premierul Marii Britanii, David Cameron, a avertizat că ar putea bloca acordul privind bugetul multianual al UE dacă acesta nu va fi redus, relatează AFP.
În noiembrie, cifrele prezentate erau prea mari. Trebuie reduse. Dacă nu se va întâmpla aşa, nu va exista un acord", a spus Cameron la sosirea la summitul de la Bruxelles. Venirea la summit este prima vizită europeană efectuată de Cameron după discursul din 23 ianuarie, în care a cerut reformarea UE şi a anunţat un referendum privind apartenenţa Marii Britanii la blocul comunitar.
Angela Merkel, Germania
Cancelarul german, Angela Merkel, are dubii în legătură cu ajungerea la un acord privind bugetul multianual al UE cu ocazia summitului european, apreciind că poziţiile statelor membre încă sunt destul de "distante". "Nu putem spune dacă va exista un acord. Poziţiile statelor membre încă sunt destul de distante", a spus Merkel la sosirea la summitul de la Bruxelles. Merkel a promis să facă "tot posibilul" pentru a ajunge la un acord. "În această perioadă de insecuritate economică şi şomaj masiv, este important să putem planifica şi cheltui cu atenţie, dar şi să existe solidaritate între contribuitori şi beneficiari", a adăugat cancelarul german.
François Hollande, Franta
La rândul său, preşedintele Franţei, François Hollande, a avertizat că, în cazul în care compromisul privind bugetul UE pentru perioada 2014-2020 va ignora "agricultura şi creşterea economică", nu îl va putea accepta. "Eu am venit pentru căutarea unui acord. Dacă nu vor exista argumente rezonabile, sunt pregătit de negocieri, dar până la un punct", a avertizat Hollande.
Traian Basescu, Romania
România va susține ca cele 30 miliarde să nu fie tăiate de la Politica Agricolă Comună sau de la capitolul Coeziune.
Vom încerca TVA eligibil măcar pe unele segmente ale banilor alocați României. De exemplu, la fondurile de coeziune, unde TVA este o sumă foarte mare, ne-am acoperi de aici contribuția autohtonă.
Suntem interesați de creșterea avansurilor de la 2% la 4-6% și Top-up (adaugă 10% la contribuția UE pe diverse proiecte și reduce contribuția națională), în condițiile în care țara noastră va avea acord cu FMI și UE.
Sa sperăm că vom finaliza dezbaterile și negocierile legate de bugetul multianual al UE. Șansele de a ajunge la o înțelegere eu nu le văd a fi maxime, dar sunt mult mai mari decât în noiembrie 2012. Ar putea fi probleme cu Italia, un mare contributor, care se află în campanie electorală, să vedem cum se acomodează lucrurile cu Marea Britanie, sau cu Germania, care susține reduceri drastice.