Pare o razbunare pentru atacurile la care au fost supusi judecatorii CCR mai ales dupa decizia pur politica de invalidare a referendumului pentru demiterea lui Traian Basescu.
Curtea Constituţională a României a acceptat o excepţie de neconstituţionalitate ridicată în cadrul unui proces la judecatoria Iasi (punctul 4) - prin intermediul căreia INSULTA şi CALOMNIA pot fi din nou sancţionate cu închisoarea. Asta după ce anterior ÎCCJ a admis recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie prin care cele două nu mai erau sancţionate cu închisoarea. CCR susţine acum că ÎCCJ nu a ţinut cont în decizia sa de o decizie mai veche a CCR prin care Legea care dezincrimina calomnia şi insulta a fost declarată neconstituţională.

Curtea Constitutionala a Romaniei a decis, luni, ca este neconstitutionala dezlegarea data problemelor de drept judecate prin Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectiile Unite nr.8 din 18 octombrie 2010 prin care s-a stabilit ca normele de incriminare a insultei si calomniei nu sunt in vigoare.

Potrivit unui comunicat CCR, Curtea, cu unanimitate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate avand ca obiect dispozitiile art. 414 indice 5 alin.4 din Codul de procedura penala si a constatat ca "dezlegarea data problemelor de drept judecate" prin Decizia ICCJ - Sectiile Unite nr.8 din 18 octombrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 416 din 14 iunie 2011, este neconstitutionala, contravenind Constitutiei si Deciziei Curtii Constitutionale nr.62 din 18 ianuarie 2007.

Decizia CCR este definitiva si general obligatorie, argumentatia retinuta in motivarea solutiei va fi prezentata in cuprinsul deciziei, care se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Consiliului Superior al Magistraturii si Judecatoriei Iasi - Sectia penala si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

In 18 octombrie 2010, ICCJ a admis recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si sesizarea Colegiului de conducere al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, in sensul ca: "Normele de incriminare a insultei si calomniei cuprinse in art. 205 si 206 din Codul penal, precum si prevederile art. 207 din Codul penal privind proba veritatii, abrogate prin dispozitiile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006, dispozitii declarate neconstitutionale prin Decizia nr. 62 din 18 ianuarie 2007 a Curtii Constitutionale, nu sunt in vigoare. Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 3 din Codul de procedura penala".

In 18 ianuarie 2007, CCR a constatat ca dispozitiile art.I pct.56 din Legea 278/2006 pentru modificarea si completarea Codului penal, precum si pentru modificarea si completarea altor legi, partea referitoare la abrogarea art.205, 206 si 207 din Codul penal, sunt neconstitutionale.

Dispozitiile art. 205, 206 si 207 din Codul penal, abrogate prin art.I pct.56 din Legea 278/2006, au urmatorul cuprins: art.205 - Insulta "Atingerea adusa onoarei ori reputatiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocura, se pedepseste cu amenda. Aceeasi pedeapsa se aplica si in cazul cand se atribuie unei persoane un defect, boala sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate. Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala"; Art.206 - Calomnia "Afirmarea sau imputarea in public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoana, care, daca ar fi adevarata, ar expune acea persoana la o sanctiune penala, administrativa sau disciplinara ori dispretului public, se pedepseste cu amenda de la 2.500.000 lei la 130.000.000 lei.

Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala"; Art.207 - Proba veritatii "Proba veritatii celor afirmate sau imputate este admisibila, daca afirmarea sau imputarea a fost savarsita pentru apararea unui interes legitim. Fapta cu privire la care s-a facut proba veritatii nu constituie infractiunea de insulta sau calomnie".

Presedintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, l-a atentionat pe Crin Antonescu, liderul PNL, ca nu ar trebui sa isi ostilizeze PSD-ul, in contextul viitoarelor alegeri prezidentiale.

"Ar fi bine să nu-şi ostilizeze PSD-ul care, în ecuaţia alegerilor prezidenţiale, joacă un rol important", a declarat vicepremierul, în emisiunea Tonomatul lui Ciutacu, la România TV.

Suprataxarea salariilor nesimţite de la stat ar fi o măsură bună, mai spune Liviu Dragnea. Vicepremierul speră că aceasta se va putea aplica, în ciuda faptului că PNL s-a răzgîndit şi nu o mai susţine.

"Acesta a fost un impozit negociat şi convenit în USL. Dacă nu vor liberalii, normal că nu trece, dar noi îl susţinem în continuare. Cei care au venituri mai mari trebuie să fie solidari pentru o perioadă de 1-2 ani cu cei cu salarii mai mici", a precizat Dragnea.

Membrii Federaţiei Române de Karate Tradiţional anunţă cu durere trecerea în nefiinţă a profesorului lor şi preşedintelui Federaţiei sensei Dan Stuparu. “Rămînînd uniţi în jurul idealurilor transmise de peste 40 de ani de către către profesorul nostrum, adresăm sincere condoleanţe familie”, preşedinte de onoare al Federaţiei Române de Karate Tradiţional, Şerban Valeca.

Liviu Dragnea si PSD vor sa isi asume paternitatea regionalizarii. Si nu oricum, ci se pare ca cel mai probabil in urma intelegerilor politice subterane, legea urmand sa fie adoptata, spera el, prin angajarea raspunderii, adica fara o dezbatere parlamentara, semn ca, cel mai probabil, nici dezbaterile publice despre care se tot face atata caz nu vor conta prea mult. Legea de înfiinţare a viitoarelor regiuni ar putea fi adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului, în luna noiembrie, după ce va avea loc modificarea Constituţiei, a declarat, vineri, vicepremierul Liviu Dragnea.
"Până la modificarea Constituţiei se va finaliza, undeva în vară, iar după desenarea regiunilor vor urma dezbateri publice regionale. Până la finalul acestui an, după modificarea Constituţiei, sfârşit de septembrie, început de octombrie, vom veni cu proiectul de lege privind regionalizarea. Se vor înfiinţa regiuni administrative, se vor stabili structurile de conducere până la 31 decembrie, pentru a prinde înainte de exerciţiul financiar 2014-2020 o structură administrativă stabilă. După ce modificăm Constituţia, ieşim cu legea de înfiinţare a noilor regiuni care va fi aprobată în Parlament, eu sper că prin procedura angajării răspunderii. Asta înseamnă că, la sfârşitul lunii noiembrie, cel mai târziu, regiunile să fie înfiinţate, adică şi forma lor şi comunitatea administrativ-teritorială", a afirmat vicepremierul.
Citeste si
Mai multe centre de dezvoltare in regiune

Liviu Dragnea a precizat ca la nivelul ministerului s-a intrat in a doua faza a regionalizarii, si anume la cea a trasarii hartii regiunilor. El a mentionat ca este foarte posibil ca in fiecare regiune sa existe mai multe centre de influenta si dezvoltare, nu doar un centru regional si ca localitatile vor trebui sa se asocieze. "Analiza necesităţii" regiunilor s-a finalizat şi s-a intrat în etapa a doua, cea privind configurarea viitoarelor regiuni administrative, dezbaterile publice urmând să continue când va exista "forma aproape finală, cu toate motivaţiile", susține vicepremierul Liviu Dragnea. Totuși acesta afirmă că nu se grăbește cu dezvăluirea hărții viitoarelor euroregiuni, în ciuda presiunii presei. Totodată, vicepremierul a afirmat că s-a stabilit ca viitoarele regiuni să nu fie făcute pe sistemul monopolar.
Vicepremierul a completat, afirmand ca s-a stabilit ca viitoarele regiuni să nu fie făcute pe sistemul monopolar.
"Nu vrem să înlocuim ghemul de decizie de la Bucureşti cu opt centre sau câte vor fi care devin aspiratoare, se dezvoltă, iar restul regiunii rămâne în continuare la periferie. (...)Vom stimula localităţile rurale să se asocieze, în aşa fel încât sistemul de dezvoltare în România, în loc să fie dezechilibrat cu câteva insule de dezvoltare, să fie pe sistem fagure, cu legături între toate localităţile în aşa fel încât dezvoltarea unei localităţi să poată să ajute şi la dezvoltarea celeilalte", a explicat Dragnea.

Radu Mazăre, primarul oraşului Constanţa, acuză un funcţionar din cadrul Ministerului Culturii că i-ar fi cerut şpagă pentru obţinerea unui aviz legat de PUZ-ul staţiunii Mamaia. După ce primarul a dezvăluit în public acest fapt, ministrul Culturii, Daniel Barbu, l-a contactat pe Mazăre.
Radu Mazăre revine cu dezvăluiri despre mita care i-a fost cerută de către o persoană din cadrul Ministerului Culturii pentru o aprobare referitoare la PUZ-ul staţiunii Mamaia.

Primarul spune că suma cerută se ridică la zeci de mii de euro, iar banii i-au fost ceruţi de un funcţionar din Ministerul Culturii. După ce a ieşit în public cu aceste dezvăluiri, Daniel Barbu, ministrul Culturii, l-a contactat pe Radu Mazăre pentru a-i cere mai multe detalii.

"M-a sunat ministrul respectiv, i-am adus la cunoştinţă. L-am rugat să citească aberaţiile pe care mi le-au trimis cei de acolo şi mi-a promis că în 3-4 zile o să primesc avizul", a declarat Radu Mazăre.

Primarul oraşului Constanţa a mai declarat că a fost sunat de şeful cancelariei premierului Victor Ponta şi că acesta i-a propus să discute chestiunea cu primul-ministru.

Page 42 of 98