ANI îi acuză pe Theodor Stolojan de fals în declaraţii, pe Marian Vanghelie pentru diferenţe între venituri şi avere, pe Klaus Johannis, Aristotel Căncescu şi pe Nicuşor Constantinescu de incompatibilitate, iar pe Florin Popescu de conflict de interese.
Europarlamentarul Theodor Stolojan, membru PDL, este acuzat de ANI de fals în declaraţii pentru că nu şi-a trecut în declaraţiile de avere şi de interese completate la data de 25 mai 2012 acţiunile la Transgaz Mediaş, în cazul său fiind sesizat Parchetul ICCJ.
"O să verific declaraţia de avere depusă în mai 2012. În 2011 am cumpărat acţiuni Transgaz. Dacă am omis acest lucru, a fost neintenţionat şi pot demostara oricând veniturile din care am achiziţionat acele acţiuni. Am vândut acţiuni la SIF Transilvania şi am cumpărat acţiuni Transgaz", a declarat Theodor Stolojan pentru România TV, adăugând că nu a fost informat sde ANI.
ANI a constatat o diferenţă de peste 180.000 de euro între veniturile realizate de primarul sectorului 5, Marian Vanghelie şi averea dobândită de acesta, astfel încât a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, pentru a începe un control în acest caz.
Primarul Sibiului Klaus Johannis (PNL) se află în stare de incompatibilitate, întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor S.C. Apă Canal SA Sibiu şi SC Pieţe SA, ceea ce contravine prevederilor legale, a constatat Agenţia Naţională de Integritate (ANI).
Klaus Johannis, "consideră nefondate acuzaţiile şi a formulat deja un răspuns către ANI", a declarat, miercuri, purtătorul de cuvânt al Primăriei, Mirela Gligore, potrivit Mediafax.
Preşedintele CJ Constanţa, social-democratul Nicuşor Constantinescu, s-a aflat în incompatibilitate în perioada 20 iunie 2008 - 23 martie 2009, întrucât a fost simultan şi reprezentant al judeţului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC RAJA Constanţa.
Preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a declarat pentru "Gândul" că nu se află în stare de incompatibilitate şi că reprezentanţii ANI fac un "abuz în serviciu", motiv pentru care va cere schimbarea conducerii acestei instituţii.
Preşedintele CJ Braşov Aristotel Căncescu (PNL) se află în stare de incompatibilitate din 29 mai 2009, deţinând simultan şi şefia Consiliului Judeţean şi calitatea de acţionar la SC Apă Canal Sibiu, conform Agenţiei Naţionale de Integritate.
Deputatul PDL Florin Popescu s-a aflat în conflict de interese în perioada în care a exercitat funcţia de şef al CJ Dâmboviţa, întrucât a semnat contracte şi acte adiţionale între Consiliul Judeţean şi firma Procor SA, la care a fost asociat, ANI sesizând Parchetul Curţii de Apel Ploieşti.
Asociatia Magistratilor din Romania a formulat o plangere administrativa prealabila impotriva decretului de numire a procurorului Daniel Morar in functia de judecator la Curtea Constitutionala. Presedintele AMR, judecatorul conf.univ.dr. Dan Spanu (foto) ii solicita lui Traian Basescu sa revoce decretul ca fiind nelegal. In cazul in care plangerea va fi respinsa, AMR va avea posibilitatea de a contesta in instanta decretul de numire a lui Morar la CCR. AMR arata ca pentru numirea unei persoane in functia de judecator al Curtii Constitutionale trebuie sa fie indeplinite trei conditii si anume pregatirea juridica superioara, inalta competenta profesionala si o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica ori in invatamantul juridic superior. In ceea ce-l priveste pe Daniel Morar, AMR arata ca fostul sef al DNA nu indeplineste conditia de legalitate a inaltei competente profesionale. Asociatia Magistratilor din Romania aminteste trei cazuri de notorietate in care procurorul Daniel Morar a incalcat grav normele juridice internationale conventionale si dispozitiile constitutionale referitoare la raporturile dintre dreptul national si dreptul international. Este vorba despre Liviu Ciupe - arestat si trimis in judecata nelegal, fiind ulterior achitat si obtinand despagubiri de la instantele nationale, cauza Viorel Burzo - arestat si interceptat ambiental ilegal, aspecte constatate printr-o hotarare a Curtii Europene a Drepturilor Omului, si dosarul Corneliu Birsan - caruia i-a fost negata imunitatea si fata de care s-au trimis informatii false in actele adresate CEDO.
AMR considera ca “aceste esecuri profesionale si abuzuri grave ale domnului Daniel Marius Morar dovedesc grava necunoastere a normelor juridice internationale conventionale direct aplicabile in dreptul intern roman si a Constitutiei Romaniei, prin urmare domnia sa nu indeplineste conditia de legalitate a numirii sale ca judecator la Curtea Constitutionala, constand in inalta competenta profesionala”. Sursa: luju.ro
Actiune in forta a mascatilor in Bucuresti. Politistii au folosit gaze lacrimogene pentru a scoate din canalele din preajma Garii de Nord oamenii strazii. Unii oameni ai strazii s-au luat la bataie cu mascatii. Oamenii legii alături de pompieri caută în canale mai mulţi oameni ai străzii, supectaţi de furturi din locuinţe. În canal sunt în jur de 25 de persoane, între care două femei gravide şi copii. Aproximativ 50 de poliţişti, dar şi membri ai Forţelor Speciale acţionează în Gara de Nord pentru a găsi doi suspecţi de furt. Ei sunt ajutaţi şi de ofiţerii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Potrivit România TV, în canale sunt aproximativ 25 de persoane care nu vor să iasă la suprafaţă. Din primele informaţii se pare că în subteran sunt şi patru copii.
Potrivit România TV, mai mulţi tineri au fost ridicaţi de jandarmi şi duşi la cea mai apropiată secţie de poliţie. La Gara de Nord au ajuns şi două ambulanţe pentru a acorda îngrijirile medicale dacă se vor înregistra şi persoane rănite.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat, luni, definitiv, pe Cătălin Voicu, la şapte ani de închisoare cu executare. Fostul senator a primit vestea privind condamnarea pe patul de spital, el fiind internat la Spitalul de Urgenţă Floreasca. În acelaşi dosar, Marius Locic a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare. Magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au decis, luni, să îl condamne la 7 ani cu executare. Cătălin Voicu este acuzat de trafic de influenţă şi fals în acte. Decizia este definitivă.
În primă instanţă, Voicu fusese condamnat la cinci ani, dar judecătorii de la instanţa supremă i-au înăsprit pedeapsa. Totuşi, sentinţa este mai uşoară decât cea cerută de procurori, de nouă ani de închisoare.
Din cei 7 ani pe care Cătălin Voicu ar trebui să-i petreacă după gratii se va scădea perioada de un an şi patru luni petrecută deja în arest preventiv. Firma lui Catalin Voicu, Gecor, asfalteaza pe unul dintre tronsoanele de pe DN 73, mai exact de la pasajul spre Dacia pana la BEMO.
În acelaşi dosar, prietenul familiei prezidentiale Traian Basescu, Costel Căşuneanu, şi Florin Costiniu au fost condamnaţi la patru ani de închisoare cu suspendare şi nouă perioadă de probă.
Eurodeputatul PSD, Victor Boştinaru, membru al Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European şi raportor pentru Fondul de Coeziune, a lansat vineri, 12 aprilie, la Craiova, studiul „Ultimii paşi - absorbţia fondurilor structurale şi de coeziune 2007-2013”. Lansarea studiului coordonat de către eurodeputatul Victor Boştinaru s-a făcut în cadrul conferinţei „Politică. Diplomaţie. Cultură 1.0", în prezenţa Prof.univ.dr. Dan-Claudiu Dănişor - Rectorul Universităţii din Craiova, a Prof.univ.dr. Sorin Liviu Damean, precum şi a participanţilor din mediul academic prezenţi la dezbateri. Conform eurodeputatului: „Studiul este de fapt radiografia unui eşec. Este probabil cel mai mare eşec pe care România modernă l-a înregistrat dacă luăm în calcul cifrele. Suntem de departe ultima ţară membră a Uniunii în materie de absorbţie, atât în procente cât şi în termeni absoluţi. Dar cel mai grav, din anul 2013, riscăm să pierdem din cauza acumulărilor negative teribile, miliarde de Euro. Totodată, experienţa din Comisia pentru Dezvoltare Regională mi-a confirmat că se poate să învăţăm din practica şi reuşita altor state membre şi să învăţăm din propriile noastre greşeli. Acest studiu este o invitaţie la a învăţa din propriile noastre greşeli, a învăţa din reuşitele celorlalte ţări care au obţinut o performanţă în absorbţie, atât calitativă cât şi absolută”.
Studiul elaborat de către prestigioasa firmă de avocatură „Muşat & Asociaţii” arată faptul că România a absorbit efectiv 4 miliarde de euro din cele 20 de miliarde puse la dispoziţie în perioada 2007-2013, cu o rată a plăţilor intermediare de doar 10%, situându-se detaşat pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Această realitate, cuplată cu rezultatul investigaţiilor privind neregulile constatate de către Comisia Europeană, plasează ţara noastră în poziţia ingrată de a periclita întreaga Politică de Coeziune a Uniunii Europene, oferind argumente pentru reducerea substanţială a bugetului, o reducere a ratelor de cofinanţare pentru regiunile cele mai puţin dezvoltate ale Uniunii Europene şi mai surprinzător, pedepsirea regiunilor care au o rată de absorbţie mai scăzută.
Analizele prezentate în cadrul studiului „Ultimii paşi - absorbţia fondurilor structurale şi de coeziune 2007-2013” se bazează pe cele mai recente date disponibile în Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European şi subliniază, încă o dată, amploarea unui eşec cu grave consecinţe asupra gradului de dezvoltare al României, a incapacităţii de recuperare a decalajelor prin gradul foarte scăzut al absorbţiei fondurilor europene. Structura studiului a urmărit în detaliu şi şi-a propus să explice principalele direcţii ale Politicii de Coeziune a Uniunii Europene. Astfel, a fost abordată situaţia actuală a absorbţiei fondurilor europene în România şi principalii indicatori de absorbţie pe fiecare Program Operaţional. De asemenea, a fost vizată şi dimensiunea conceptuală a termenilor folosiţi, pentru ca mai apoi să fie fixat cadrul studiului: care este contextul actual din România privind absorbţia fondurilor europene cu analiza capacităţii de absorbţie, situaţia suspendărilor şi pre-suspendărilor fondurilor europene şi principalele riscuri pentru anul 2013. Studiul şi-a propus să servească unor obiective fundamentale pentru dezvoltarea României şi să creioneze o strategie de urmat pe termen scurt şi mediu. Această strategie trebuie elaborată din perspectiva viitorului cadru financiar multianual, precum şi a viitoarei Politici de Coeziune, ţinând cont de experienţa acumulată până în prezent şi de imperativul ca România să-şi amelioreze absorbţia, mai ales pe fondul crizei economice şi a cvasi-dispariţiei celorlalte surse de investiţii. În ciuda tuturor auspiciilor, încă mai există soluţii care să îmbunătăţească parţial capacitatea de absorbţie, astfel încât, România să obţină măcar o bună parte din sumele alocate. În oricare scenariu însă, România va pierde miliarde de euro din finanţări europene. Beneficiul principal al aderării la Uniunea Europeană s-a transformat într-un exerciţiu în care trebuie minimizate pierderile. Chiar dacă primii paşi au fost făcuţi, eforturile depuse de noul guvern s-ar putea să nu fie de ajuns.
„România nu este condamnată să rămână ţara săracă a Uniunii Europene. Fondurile europene, la fel ca în cazul Poloniei, îi pot conferi ţării noastre avantajele la care nu putea spera în urmă cu 10-15 ani. Ansamblul de măsuri enumerate în acest studiu, acordurile largi în rândul organizaţiilor societăţii civile şi autorităţilor publice din România pentru înfăptuirea unei reforme regionale care să confere identitate juridică regiunilor sunt demersuri capabile să reorienteze şi să aducă beneficiile Politicii de Coeziune în ţara noastră. Prezenta lucrare nu-şi propune să epuizeze subiectul absorbţiei fondurilor europene, demers în bună măsură irealizabil, ci mai degrabă să ofere corolarul evaluărilor de până în prezent” se mai arată în studiul coordonat de către eurodeputatul Victor Boştinaru.
Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, susţine că procesul de regionalizare ar trebui să ţină cont de dezvoltarea marilor oraşe. Într-o emisiune la Antena 3, el s-a declarat nemulţumit de disputele dintre liderii de consilii judeţene, afirmând că interele politice ale acestora riscă să producă o stare de scepticism în rândul populaţiei în privinţa regionalizării. Într-o formulă prezentată chiar de vicepremierul Liviu Dragnea, Argeşul ar urma să facă parte dintr-o regiune constituită în jurul Bucureştiului. "Atâta timp cât unele structuri politice încep discuţiile despre care să fie şeful, care să fie guvernatorul, o să ne ia gaia. O să dureze iar nu ştiu câţi ani de zile. Eram puşti, pe clasa a opta, a noua, când în 1962 a început pregătirea împărţii ţării şi abia în 1969 s-a făcut. Nu mai sunt oamenii ăia, erau oameni mai fraieri. Acum sunt oameni mai deştepţi. Dar dacă începi discuţia cu cine este şeful, nu ajungi la nicio concluzie. În subteran, asta discută. Cine să fie şeful la regiunea aia, cine să fie capitala regiunii... O să ajungă Uniunea Europeană peste cinci ani să discute cu regiunea Bucureşti cu 16 responsabili. Şi Capitala, ce facem, frate, cu ea? Noroc că sunt câţiva miniştri care sunt destupaţi la cap şi au gândit să creem zona metropolitană, deşi discutăm de ea de 6 ani. E de fapt zona de influenţă metropolitană. Bucureştiul produce 25% din PIB, are şomajul cel mai mic. În mod normal, zona de influenţă a unei capitale este de aproape de 5.000 de kilometri pătraţi. Zona ei de influenţă, atenţie, cuprinzând o parte din judeţul Giurgiu, o parte mică din judeţul Călăraşi. Dacă şi locuitorii lor vor dori, primarii de la Comana, Buda etc. Nu e nicio nenorocire, nu dispare nimic", a spus Oprescu.
