Mircea Andrei este cel mai mare cotizator la PDL, asta explicand, nu-i asa, si de ce a ramas totusi lider la PDL Arges, desi a pierdut absolut toate alegerile, si inca in modul cel mai rusinos. Un alt democrat-liberal argesean a fost in topul donatorilor: Daniel Dragomir. Fostul candidat la primaria Pitesti a bagat in partid 102.500 lei.
PDL a înregistrat anul trecut venituri de aproape 40 de milioane de lei, din care cea mai mare sumă a provenit din donaţii din partea persoanelor fizice şi juridice, care s-au ridicat la peste 29 de milioane de lei, conform situaţiei publicate în Monitorul Oficial. PDL a declarat venituri totale aferente anului 2012 de 39.070.874 de lei, din care 29.067.726 lei donaţii, 7.194.062 lei cotizaţii şi venituri din alte surse de 2.809.086 lei.
Sponsorii cei mai generoşi ai PDL, dintre persoanele juridice, au fost Fundaţia Creştin Democrată (70.500 de lei), Socep SA Constanţa (140.000 de lei), Cotroceni Park SA (100.000 de lei), Asociaţia Culturală Acapella (213.257 lei în bunuri) şi Pro-Consul Prod SRL (95.000 de lei).
Cele mai importante donatii
Cele mai importante donaţii au provenit de la Andrei Florin Mircea (260.200 de lei), Daniel Dragomir (102.500 de lei), Toader Mocanu (106.065 de lei), Elena Udrea (85.500 de lei), Gigi Chiru (92.000 de lei), Adrian Rădulescu (97.100 de lei), Marius Valentin Trancioveanu (170.000 de lei), Florentina Marinescu (161.300 de lei), Mitică Neagu (154.000 de lei), Marian Orodel (150.000 de lei), Bogdan Costin Oprişan (150.000 de lei), Mihaela Iuliana Vişan (150.000 de lei), Maria Alexandra Brehui (200.000 de lei), Dumitru Florian Donea (170.000 de lei), Viorel Bratu (160.000 de lei) şi Alexandrina Văduva (135.000 de lei).
În campania pentru alegerile locale de anul trecut, PDL a înregistrat venituri de 14.600.137 şi cheltuieli de 16.778.317 de lei, în timp ce la referendumul de demitere a preşedintelui a avut 265.870 de lei venituri şi 2.582.023 de lei cheltuieli. Totodată, la alegerile parlamentare, PDL a declarat venituri de 9.780.795 de lei şi cheltuieli de 11.962.205 de lei. În plus, ARD din care a făcut parte PDL în competiţia pentru parlamentare a înregistrat venituri de 11.169.954 de lei şi cheltuieli de 13.422.308 de lei.
Data de 9 mai ar putea deveni zi libera, daca un proiect de lege, depus de deputatul PSD Bogdan Diaconu, va trece de Parlament. Social-democratul propune ca ziua de 9 mai sa fie declarata Ziua Independentei Nationale a Romaniei, sarbatoare nationala legala, zi nelucratoare, dar si Ziua Parlamentului Romaniei.
Uniunea Social-Liberală rămâne la acelaşi nivel în preferinţele electorale ale românilor ca şi la alegerile din decembrie 2012, arată rezultatele unui sondaj CSCI realizat la comanda România TV. Dacă mâine ar avea loc alegeri parlamentare, USL ar obţine 70% dintre voturi. La mare distanţă urmează PDL – 16%, PPDD – 8%, UDMR – 4%, alţii – 2%. O posibilă explicaţie a preferinţei pentru USL este legată şi de modul în care este văzută activitatea Guvernului. La întrebarea "Ţinînd cont de acţiunile noii puteri, consideraţi că USL va reuşi sau nu va reuşi să redreseze situaţia ţării în perioada în care va fi la guvernare?", 55% la sută din cei care au răspuns cred că va reuşi, în timp ce 40% cred că nu va reuşi, iar 3% au răspuns că nu se pot pronunţa.
De asemenea, 46% din români sunt destul de mulţumiţi de activitatea de până acum a lui Victor Ponta în funcţia de prim-ministru al României.
La întrebarea "Cât de mulţumit sunteţi de activitatea de până acum a lui Victor Ponta în funcţia de prim-ministru al României?" s-au obţinut următoarele rezultate: foarte mulţumit – 17%, destul de mulţumit – 46%, destul de nemulţumit – 19%, foarte nemulţumit – 17%, nu ştiu/nu răspund - 2%. Conform aceluiasi sondaj, 93% dintre romani vor o impacare intre Traian Basescu si Victor Ponta.
Premierul Victor Ponta a afirmat vineri că 'nu se va atinge nimeni de DNA şi de ANI' iar independenţa acestor două instituţii nu va fi lezată în viitor prin niciun act legislativ sau constituţional. Ponta, ministru interimar al Justitiei, a precizat ca numirea noii conduceri a DNA este o chestiune de zile. Actualul procuror sef DNA este Calin Nistor, seful DNA Pitesti instaurat interimar la conducerea nationala. Prezent la Conferinţa anuală anticorupţie, Ponta, ministru interimar al Justiţiei, a reiterat că speră ca în cursul săptămânii viitoare să numească noul procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, urmând ca ulterior să fie aplicate mai multe măsuri pentru 'descongestionarea' atribuţiilor DNA.
'Stabilitatea instituţiilor - ANI, DNA - cred că trebuie să existe în continuare. Nu s-a adoptat şi nu se va adopta niciun fel de măsură legislativă sau constituţională care să afecteze în vreun fel independenţa sau funcţionarea acestor instituţii. Nu se atinge nimeni de DNA şi ANI. Cred în parteneriatul cu aceste două două instituţii. După cum ştiţi, nu doar că nu s-a adoptat nici un fel de act normativ care să lezeze independenţa DNA, dimpotrivă, chiar cred şi sper ca săptămâna viitoare să avem un nou procuror-şef al DNA, care să asigure şi stabilitatea Direcţiei", a spus premierul.
El a menţionat că a discutat cu Secţia de procurori a CSM, inclusiv cu Daniel Morar, şi că aşteaptă de la aceştia o măsură pentru "descongestionarea atribuţiilor DNA, instituţie care a căzut în pericolul supraaglomerării".
"Eu nu vreau să propun nimic, ei trebuie să propună ce anume consideră ei că reprezintă într-adevăr marea corupţie şi trebuie să rămână în competenţa DNA şi ce anume se poate trimite către parchetele obişnuite, pentru a nu mai fi în situaţia când ai 50 de dosare şi e clar că nu ai timp să lucrezi la ele', a afirmat Ponta.
Şeful Guvernului a adăugat, legat de activitatea Agenţiei Naţionale Anticorupţie, că speră ca toate actele normative care cuprind în textul lor reglementări privind stările de incompatibilitate sau de conflict de interese să fie unificate într-un aşa-numit 'Cod al incompatibilităţilor'.
'Vă pot spune că am avut o discuţie extrem de bună - şi în care cred foarte mult - atât cu preşedintele ANI şi sper să avem în curând un Cod al incompatibilităţilor. Avem vreo 200 de legi în care sunt prevăzute tot felul de incompatibilităţi şi chiar dacă eşti un geniu juridic, ceea ce nu le putem cere parlamentarilor, la un moment dat rişti să calci pe una din cele 200 sau 2.000 de situaţii de incompatibilitate sau de conflict de interese. Voi susţine propunerea ANI de a codifica şi de a spune foarte clar care sunt situaţiile în care un parlamentar se află în conflict de interese sau în incompatibilitate', a mai spus premierul.
Prima dezbatere publică pe regionalizare va avea loc pe 2 aprilie, dar încă nu se poate discuta încă despre numărul final al regiunilor şi nici reşedinţele acestora, a declarat joi vicepremierul Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
"Marţi vom avea prima dezbatere publică pe regionalizare, la Academia Română. Nu discutăm de 8 regiuni sau capitale-surpriză, va fi o dezbatere în care noi vom prezenta câteva progrese importante în cadrul analizei care s-a realizat. Este important să înfiinţăm regiunile anul acesta, să fie regiuni administrative, discutăm despre modalităţile prin care se alege conducerea, prin rotaţie, prin alegeri directe, vom vedea, iar într-un an - doi ele să fie întărite ca şi instituţii. De asemenea, procesul de descentralizare trebuie legiferat în acest an, trebuie să înceapă să curgă", a declarat Dragnea la Palatul Parlamentului la Conferinţa anuală anticorupţie.
Vicepremierul a menţionat că încă nu se poate discuta despre numărul regiunilor sau numele reşedinţelor de regiuni în acest stadiu iar reşedintele vor fi ultimul element în această analiză.
"Pot fi 8 regiuni, pot fi 7, pot fi 10, 12. Nu este un secret, numărul este important pentru că numărul înseamnă configurare a regiunilor. Regiunile nu vor fi constituite pe criterii etnice, principalul criteriu este cel funcţional", a adăugat vicepremierul. Recent a aparut o informatie ca MDRT a finalizat un proiect al regionalizarii care se refera la 8 regiuni, ceea ce ar fi insemnat ca in regiunea Sud- Muntenia disputa se dadea sigur intre Prahova si Arges pentru centrul regional.
Un muncitor al Combinatului Chimic Oltchim a fost lovit de o maşină, în timpul protestelor de joi. Şoferul a încercat să fugă, dar a fost reţinut de ceilalţi protestatari. Bărbatul rănit a fost transportat la Spitalul din Râmnicu Vâlcea. Angajaţii Oltchim au blocat din nou joi drumul naţional 64, protestând pe trecerea de pietoni. La protest au participat si aproximativ 400 de angajati ai diviziei Petrochimice de la Bradu, de pe platforma Arpechim, care se afla la Oltchim. Un muncitor de la Combinatul Chimic Oltchim a fost lovit pe o trecere de pietoni de o maşină condusă de un tânăr care mergea cu viteză. Potrivit România TV, şoferul de 26 de ani a fugit de la locul accidentului, dar a fost reţinut de ceilalţi protestatari. Cei care au asistat la accident susţin că la faţa locului au fost şi poliţişti, dar că aceştia nu au avut niciun fel de atitudine.
De asemenea, şoferul a declarat poliţiştilor că nu are acte asupra lui. Bărbatul lovit a fost transportat cu o ambulanţă la Spitalul din Râmnicu Vâlcea.
Peste 1.000 de salariaţi ai Combinatului Chimic Oltchim s-au strâns, joi dimineaţă, într-un miting de amploare în curtea instituţiei, pentru a protesta faţă de restanţele salariale din luna decembrie şi lipsa perspectivelor cu privire la viitorul celui mai mare agent economic din judeţul Vâlcea.
Protestatarii s-au deplasat apoi pe drumul naţional 64 unde au blocat din nou circulaţia, informează România TV. Protestatarii sunt atât angajaţi ai combinatului de la Vâlcea, cât şi ai combinatului Petrochimie de la Piteşti.
Salariaţii au strigat lozinci antiguvernamentale, împotriva administratorilor judiciari ai combinatului şi au declarat că nu vor înceta protestele până nu vor primi răspunsuri certe sau până ce ministrul Ponta nu va veni la combinat. Citeste si Petrochimistii din Pitesti au blocat DN 64
