Un TIR încărcat cu 20 de tone de sodă caustică s-a răsturnat, în Giurgiu, în timp ce se deplasa pe autostrada Bucureşti – Piteşti. La faţa locului au ajuns rapid mai multe echipaje de pompieri, iar în prezent traficul în zonă este blocat.
Tirul încărcat cu sodă se îndrepta spre Bucureşti, când pe la kilometrul 42 a intrat pe contrasens rupând glisiera mediană a şoselei, iar  apoi s-a răsturnat pe sensul opus de mers.
Conform declaraţiilor făcute pentru B1, de către şeful Poliţiei A1, Emilian Buican, se pare că şoferul autovehiculului ar fi adormit la volan sau a avut concentrată atenţia în altă direcţie, fapt care a dus la pierderea controlului TIR-ului.
La faţa locului s-au deplasat poliţiştii, o ambulanţă, precum şi două echipaje ale Gărzii Potlogi din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Dâmboviţa pentru asigurarea zonei.
La ora transmiterii acestei ştiri, traficul rutier pe sensul Bucureşti- Piteşti este blocat şi deviat de la kilometrul 30 prin Bolintin Vale - DN 61 - Corbii Mari (Dâmboviţa) şi reintrare pe autostradă la kilometrul 49.
Poliţiştii şi pompierii vor supraveghea zona până când încărcătura şi autovehiculul de mare tonaj vor fi scoase în afara carosabilului, la faţa locului fiind aşteptată o macara de mare tonaj.

Dupa ce un parlamentar PSD a initiat, recent, un proiect de lege prin care propunea ca salariile preotilor si ale personalului neclerical sa fie scutite de impozitarea de 16%, in presa a aparut si lista veniturilor din cadrul Biserii Ortodoxe Romane.

Astfel, cel mai putin incaseaza un preot debutant - 1.100 RON, iar cel mai mult, seful Bisericii Ortodoxe, Preafericitul Daniel - 8.200 de RON, potrivit Romania Libera.
In ceea ce priveste preotii, cel mai bine castiga cei cu vechime mare si grad profesional I. Acestia primesc, lunar, in jur de 2.000 de lei, in timp ce preotii debutanti au un salariu de 1.100 de lei.

Episcopii sunt cel mai bine platiti, avand un statut asimilat celui de demnitar, iar salariul acestora se incadreaza intre intre 6.700, in cazul episcopilor si 7.500 de lei, pentu mitropoliti.

Patriarhul are un salariul fix, la care nu se adauga nici spor de vechime si nici indemnizatie de conducere. Seful BOR are un salariu lunar de 8.200 de lei.

Gabriela Firea a intrat în PSD, momită de promisiunile liderului sectorului 3, Robert Negoiţă de a o face senator la viitoarele alegeri pe listele USL. Soţia primarului oraşului Voluntari, uneperistul Florin Pandele, are şi alte planuri de rezervă. Conform unor surse din PSD, dacă jurnalista nu va reuşi să câştige alegerile în colegiul rezervat de Negoiţă, ea va avea asigurată fie şefia Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), fie un post de conducerea în televiziunea publică, cel mai probabil coordonarea departamentului de Ştiri. Conform surselor citate, Negoiţă şi-a făcut un titlu de onoare din a atrage în filiala sa, colegi de partid şi personalităţi din lumea civilă: Astfel, ministrul Educaţiei Ecaterina Andronescu este curtată în prezent de primarul sectorului 3 pentreu a candida într-un colegiu din această zonă, deşi Andonescu ar prefera un colegiu în sectorul 6 al Capitalei.

De altfel, proaspăt membru PSD, Firea a precizat că va intra în competiţia pentru Parlament din această iarnă, în condiţiile în care va răspunde criteriilor partidului pentru acest lucru.

Adjunctul şi cel care asigură în prezent atribuţiile Avocatului Poporului, Valer Dorneanu, a precizat că situaţia controversată în care a ajuns Curtea Constituţională nu îşi are rădăcinile în modalitatea de numire a judecătorilor, ci în calitatea acestora şi a prestaţiei lor în cadrul instituţiei.

Valer Dorneanu a refuzat să opineze dacă impunerea cvorumului la referendumului pentru demiterea Preşedintelui a fost constituţional. El a subliniat că Avocatul Poporului a încercat să se ferească să intervină “în acest conflict între părţi politice, între instituţii politice”, pentru a nu-şi pierde neutralitatea, chiar dacă “au existat cereri cu proteste sau chiar cu ameninţarea răspunderii penale”. “Pragul electoral poate fi legat de exercitarea dreptului la vot în măsura în care cetăţenii vin, îşi exercită dreptul la vot, iar votul lor nu este luat în considerare în cazul în care nu se atinge un anumit prag. Pot invoca denaturarea acestui vot cei care nu s-au prezentat şi care ar fi mai mulţi decât cei care au votat. Au fost 10 inşi, restul nu au votat, şi poziţia lor nu este luată în seamă….
Discuţia despre cvorum este complexă şi noi chiar am evitat să ne implicăm. De aceea nici nu am acceptat cererile cu proteste, alteori chiar cu ameninţări de răspundere penală ale unora de a ataca noi la CCR ordonanţa prin care se stabilise iniţial pragul. Ea a fost implicit înlăturată ca urmare a existenţei unui atac la Curtea Constituţională pe articolul 10 la proiectul de lege.
Noi am spus că aceste probleme care presupun conflicte între forţele politice, între instituţiile politice sunt chestiuni care trebuie rezolvate de alte autorităţi publice, nu de către Avocatul Poporului care nu trebuie să devină un centru de putere care să arbitreze conflicte între autorităţile statului.
La nivel european sunt puţine cazuri unde există posibilitatea suspendării unui preşedinte ales prin vot universal. Deci nu se prea pot face comparaţii. Despre referendum în general, Comisia de la Veneţia a spus că nu este recomandată stabilirea unui prag. Şi a explicat şi de ce.
În calitatea de Avocat al Poporului nu mă pot pronunţa privind constituţionalitatea cvorumului. S-a încercat implicarea Avocatulului Poporului în acest caz pentru că este singura instituţie care poate ataca direct la CCR pentru neconstituţionalitatea unei ordonanţe. Acest atribut însă nu a fost acordat însă nu pentru a deveni o super-putere, ci pentru a exercita acestă posibilitatea atunci când se încalcă direct drepturile cetăţeanului. Or, dreptul la vot nu s-a încălcat. Se poate prezenta la vot şi cel căruia îi place pragul, şi cel căruia nu-i place. Pe de altă parte, această chestiune a avut conotaţii politice deosebite. Dacă ne-am fi implicat, ar fi afectat condiţia de neutralitate şi imparţialitate a instituţiei”, a conchis Valer Dorneanu.
Citeste in Q Magazine restul declaratiilor lui Valer Dorneanu, in care ii ataca pe judecatorii CCR si pe liderii europeni care au acuzat incalcarea democratiei si a statului de drept in Romania, precum si despre cum crede adjunctul Avocatului Poporului ca va arata raportul Comisiei de la Venetia.

Astazi, fregata "Regele Ferndinand" a plecat din Portul Constanţa pentru a participa la operaţia de luptă Atalanta împotriva pirateriei navale, în Golful Aden, sub comandă UE. Un argeşean, va conducere prima navă românească implicată într-o acţiune de luptă cu piraţii moderni. De altfel, aceasta misiune este şi prima a unei nave româneşti la o misiune desfăşurată la peste 3.000 mile marine faţă de ţară. La bordul fregatei este şi un elicopter pentru intervenţii.
Născut la Ţiţeşti
Comandarul Mihai Panait, născut la Ţiţeşti, a fost în misiune şi în momentul în care România a fost implicată în aplicarea directivei NATO pentru impunerea embargoului împotriva Libiei în Marea Mediterană. Comandorul Mihai Panait, este la conducerea fregatei din 2009.
Mihai Panait s-a născut pe 27 martie 1968 la Ţiţeşti şi este absolvent al Academiei Navale Mircea cel Bătrân - promoţia 1991. În perioada 1999-2001 a urmat cursurile Academiei de Înalte Studii Militare, iar în 2009 a absolvit Colegiul Naval de Comandă, Newport, SUA.
Şi-a început cariera la bordul navelor din cadrul Divizionului Dragoare, iar în anul 1997 a fost numit specialist cu artileria şi rachetele navale în biroul operaţii la Brigada 61 Nave Dragoare. După absolvirea Academiei de Înalte Studii Militare, în anul 2001 a devenit comandantul Puitorului de Mine şi Plase 271. În 2004 a ocupat funcţia de şef de stat major al Divizionului 146 Nave Minare-Deminare, iar din 2007 pe cea de locţiitor al comandantului aceleiaşi unităţi.
În anul 2008 a fost încadrat ca Şef birou sprijin arme, protecţia forţei şi EOD la locţiitorul pentru operaţii din cadrul Componentei Operaţionale Navale.
Fregata Regele Ferdinand face parte din structurile care asigură participarea Forţelor Navale Române la operaţiuni internaţionale în cadrul unor grupări NATO, UE sau multinaţionale. Ea a fost achiziţionată, second-hand, de la britanici, iar în 2009 trebuia supusă unei noi etape de modernizări.

Fostul şef al ANAF Sorin Blejnar şi alţi 22 de inculpaţi au fost trimişi în judecată de DIICOT Braşov pentru constituire sau sprijinire de grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani în dosarul "Motorina", primul termen fiind stabilit pentru 10 octombrie la Tribunalul Braşov. Intrebarea de pe buzele tuturor este cu ce i-a gresit fostul sef al fiscului lui Traian Basescu sau clicii presedintelui CCR si al garajului din Comanitei Nr. 9.
Potrivit preşedintelului Tribunalului Braşov, judecătorul Alina Mioc, dosarul a ajuns la instanţă vineri după-amiază, în total fiind trimise în judecată 17 persoane fizice şi şase persoane juridice, primul termen fiind fixat pentru 10 octombrie.

Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Braşov în 7 septembrie, iar printre cei 17 inculpaţi persoane fizice se numără fostul şef al ANAF Sorin Blejnar, doi şefi din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale (DJAOV) Braşov, Monea Claudiu şi Ciobanu Dorel, dar şi fostul deputat braşovean Vasile Bran.

DJAOV Braşov şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Braşov s-au constituit parte civilă în acest dosar pentru un prejudiciu de peste 22 milioane de lei din evaziune cu produse petroliere.

Fostul consilier al lui Blejnar, Codruţ Marta, care a fost şi el audiat în acest dosar, nu se află printre inculpaţi.

Sorin Blejnar a fost chemat la DIICOT Braşov, la sfârşitul lunii august, unde i s-a prezentat, timp de câteva zile, materialul de urmărire penală, el declarând jurnaliştilor că nu este vinovat.

Procurorii DIICOT - Serviciul Teritorial Braşov au dispus, în 1 august, începerea urmăririi penale faţă de Sorin Blejnar şi Codruţ Marta, pentru sprijinire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la evaziune fiscală.

"În fapt, se reţine că, în perioada martie - iulie 2010, inculpaţii Morcov Cecilian, Kelemen Andrei, Sztufliak Peter, Monea Claudiu, Ciobanu Dorel şi Cuccina Salvatore au constituit un grup infracţional organizaţ cu legături transfrontaliere, la care au aderat alte 20 de persoane, cetăţeni români, italieni şi maghiari, specializat în activităţi de evaziune fiscală cu produse energetice - combustibili", se arată într-un comunciat al DIICOT Braşov .

Membrii grupării sprijinite de Blejnar şi Marta ar fi iniţiat un amplu mecanism evazionist pentru a nu plăti accize pentru aproximativ 5.000 de tone de motorină achiziţionate în regim suspensiv şi comercializate pe piaţa internă.

În acest mod, bugetul de stat ar fi fost prejudiciat cu peste 10,5 milioane de lei reprezentând TVA şi peste 10,8 milioane de lei reprezentând accize pentru motorină, suma totală a prejudiciului stabilită până în prezent fiind de aproape 22 de milioane de lei.

Gruparea infracţională achiziţiona motorina în regim suspensiv de la plata accizelor, declarând că aceasta va fi livrată intracomunitar în Polonia. În realitate, motorina era revândută prin staţiile de distribuţie de carburanţi sau direct utilizatorilor finali.

Grupul infracţional a fost sprijinit de factori de decizie de la ANAF sau Direcţia Judeţeană de Accize şi Operaţiuni Vamale Braşov, care fie au făcut controale formale, fie au împiedicat verificările firmelor implicate.

Codruţ Marta este suspectat că a asigurat legătura dintre firmele implicate în activitatea de evaziune fiscală şi factorii de decizie ai ANAF. Acesta, în calitate de şef de cabinet al lui Sorin Blejnar, ar fi controlat permanent activităţile grupării şi, împreună cu şeful său, ar fi sprijinit grupul infracţional organizat în obţinerea autorizaţiei de antrepozit fiscal şi de revocare a autorizaţiei.

"În sarcina învinuiţilor Marta Codruţ Alexandru şi Blejnar Sorin se reţine că au acordat sprijin grupului infracţional organizat în operaţiunile de obţinere a autorizaţiei de antrepozit fiscal şi au blocat orice control sau inspecţie fiscală la societăţile comerciale utilizate de către membrii grupării, care ar fi putut conduce la stabilirea situaţiei fiscale complete şi corecte a antrepozitarilor", a precizat DIICOT.

Anchetatorii au stabilit că SC Carexima SRL, cu sediul în Braşov, a primit în 2009 autorizaţie să deţină şi să expedieze produse accizabile în regim suspensiv de la plata accizelor. Firma a achiziţionat astfel combustibil în vederea exportului intracomunitar, acesta fiind însă livrat în realitate unor utilizatori sau consumatori din ţară care cunoşteau faptul că nu a fost respectat regimul suspensiv de la plata accizelor.

Blejnar şi Marta ar fi favorizat activitatea infracţională a tuturor societăţilor implicate, iar SC Carexima SRL şi SC Gedral Construct SRL ar fi obţinut autorizaţii de antrepozit fiscal sau de operator înregistrat cu sprijinul acestora.

Totodată, Blejnar şi Marta ar fi blocat orice control la SC Euroil SRL, deşi în cazul acestora unii lucrători vamali au sesizat nereguli. Cei doi ar fi motivat că lucrătorii vamali nu trebuie să intervină în această afacere întrucât firma este supravegheată de la nivel înalt.