Printre atâtea scumpiri, iată şi o veste bună pentru românii care circulă cu trenul. Începând de luni, 20 august, CFR Călători ieftineşte biletele de tren. Compania anunţă reduceri de preţ de până la 35% pentru cei care circulă în weekend. Iată care sunt reducerile: - reducere de 35 % pentru biletele achiziţionate pentru patru weekend-uri - reducere de 25 % pentru biletele achiziţionate pentru trei weekend-uri - reducere de 15 % pentru biletele achiziţionate pentru două weekend-uri - Pentru trei weekend-uri pe ruta Bucureşti – Sinaia, la tren InterRegio, biletul va costa 156,6 lei, cu aproximativ 50 lei mai puţin decât pentru şase călătorii la preţ întreg. - Pentru trei weekend-uri pe ruta Bucureşti – Constanţa, la tren InterRegio, biletul va costa 247,05 lei, cu aproximativ 80 de lei mai puţin decât preţul întreg.
Biletul de weekend este o legitimaţie de călătorie care se emite pentru o singură persoană, la acelaşi rang de tren - Regio, Interregio sau Intercity, la clasa I-a sau a II-a (vagon clasă sau cuşetă) - şi aceeaşi rută, pe distanţe de până la 1.000 km.
Remus Borza, reprezentantul companiei Euro Insolv, a declarat vineri într-o conferinţă de presă că din cauza secetei din ultimii doi ani, compania Hidroelectrica a totalizat pierderi de cel puţin 253 milioane euro. Pentru anul 2012 s-a estimat o producţie de 13 TWh, faţă de 14,6 TWh în anul 2011 şi 20 TWh în anul 2010 (când a înregistrat un nivel record). Ţinând cont de faptul că într-un an hidrologic mediu producţia medie este de 17,6 TWh, veniturile pe care Hidroelectrica nu le-a realizat sunt estimate la 1,16 miliarde lei (253 milioane euro) la un preţ de 150 lei/MWh, respectiv de 1,4 miliarde lei la un preţ de 200 lei/MWh.
"Regimul hidrologic deficitar cu care s-a confruntat Hidroelectrica încă din luna aprilie 2011 şi care a continuat şi în semestrul II al anului 2012, precum şi prognoza de hidraulicitate pentru perioada august- decembrie 2012 care estimează o scădere severă a capacităţii de producţie (aproximativ 13 TWh - comparabilă cu minimul istoric înregistrat în anul 2003), constituie una dintre cauzele insolvenţei debitoarei Hidroelectrica", se arată în raportul Euro Insol prezentat vineri.
Ca Basescu a pus la punc un stat securist, in care teroarea este imprastiata prin procurori, in care a vota este acum infractiune, iar presa este pericol national, o stim cu totii. cotidianul.ro aduce o probă materială fără dubii care dezvăluie supravegherea pe care SRI o face de ani buni activităţii editoriale din cadrul Jurnalului Naţional.
Un document clasificat "strict secret", întocmit în 23.01.2006 de colonelul Jderu Gheorghe din unitatea "C", prezintă o acţiune de culegere de informaţii despre sursele de documentare ale redactorilor care realizează articole "sensibile".
Cei de la Jurnalul National "roaga" "cârtiţa" sub numele de cod Teodorescu Sofia să prezinte o ultimă "notă" colegilor pentru a explica acţiunile în care a fost implicat în supravegherea informativă a Jurnalului Naţional. Vezi pe Jurnalul.ro mai multe!
Începând cu data de 10 august 2012, Banca Naţională a României va pune în circulaţie, în scop numismatic, o moneda din argint dedicată aniversării a 90 de ani de la naşterea lui Marin Preda. Moneda are greutatea de 31,1 grame şi valoarea nominală de 10 lei, iar preţul de vânzare al acesteia, fără TVA, va fi de 340 lei bucata. Aversul monedei prezintă titlurile celor mai cunoscute opere ale scriitorului Marin Preda; în centru, stema Romaniei, valoarea nominala „10 LEI“, inscripţiile în arc de cerc „ROMANIA“ şi anul în care a afost emisă „2012“. Reversul monedei prezintă portretul scriitorului precum şi anii între care acesta a trăit „1922”, „1980“ şi inscripţia „MARIN PREDA“.
Caracteristicile monedei: Valoare nominală: 10 lei Metal: argint Titlu: 999‰ Forma: rotundă Diametru: 37 mm Greutate: 31,103 g Calitate: proof Cant: zimţat
Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 500 monede. Preţul de vânzare al monedei, exclusiv TVA, inclusiv broşura de prezentare, este de 340,00 lei/buc.
Judecătorul constituţional Tudorel Toader a declarat că miercuri seara a avut o discuţie cu preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, căruia i-a solicitat convocarea Plenului, pentru a lămuri toate aspectele, având în vedere şi faptul că nu a ştiut de sesizarea Comisiei de la Veneţia.
Judecătorul Toader a explicat faptul că el a părăsit Bucureştiul, vineri, 3 august, în jurul orei 13.30, iar după “acea dată şi oră” nu ştie ce s-a întâmplat, fiind plecat în concediu “undeva în Vrancea”, însă ceea ce s-a dat publicat pe site-ul Curţii Constituţionale reprezintă “voinţa şi sensul deciziei luate”, în data de 2 august cu privire la cauza referendumului.
Tudorel Toader consideră că “într-o perioadă tulbure, cu probleme controversate”, probabil, dintr-o “regretabilă eroare” s-a vehiculat numele său ca fiind implicat în modificările survenite deciziei Curţii Constituţionale dată în 2 august. “O mică diversiune, probabil”, a adăugat judecătorul Toader.
Despre erata solicitată luni, 6 august, de către conducerea Curţii Constituţionale în sensul îndreptării deciziei publicate în Monitorul Oficial, judecătorul constituţional a spus că a aflat din presă, la fel ca şi despre sesizarea Comisiei de la Veneţia. “Am aflat ca orice cititor”, a arătat judecătorul.
Judecătorul Tudorel Toader a susţinut că l-a sunat pe judecătorul Ştefan Minea, care asigură permanenţa la conducerea Curţii, întrebându-l despre erată.
Tudorel Toader a precizat că nu a fost “întrebat, consultat despre eroarea materială” sau despre sesizarea Comisiei de la Veneţia.
“Am convingerea că lucrurile se vor clarifica. Am avut în această seară o convorbire cu domnul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, căruia i-am solicitat convocarea Plenului Curţii, pentru lămurirea situaţiilor, fiind mai mulţi judecători care susţin acest demers”, a afirmat Tudorel Toader.
Întrebat dacă ceea ce s-a publicat pe site-ul Curţii Constituţionale reprezintă opinia sa, judecătorul Toader a spus că este voinţa şi sensul deciziei luate de Plenul Curţii, iar ce s-a petrecut ulterior – cine a redactat, semnat, comunicat – nu are nicio legătură.
MOna Pivniceru, noul ministru al Justitiei, a avut, de-a lungul timpului, mai multe contre cu Laura Codruta Kovesi si Traian Basescu. Iata ce ii scria Mona Pivniceru lui Traian Basescu Asociatia Magistratilor din Romania, prin presedintele ei, judecatorul Mona Maria Pivniceru, a adresat o scrisoare deschisa presedintelui Traian Basescu, ca reactie la atacurile virulente ale sefului statului, din ultima vreme, la adresa sistemului judiciar, in general, si a CSM in special. Presedintele AMR il invita pe Traian Basescu sa reflecteze inainte de a arunca vina pe magistrati si il invita la un dialog cu judecatorii, pentru a afla problemele reale ale acestora si a-si schimba modul de gandire. „Asteptam de multa vreme sa va exercitati cu adevarat prerogativele constitutionale conferite de art.80 alin.2 din Constitutie, in scopul pentru care au fost reglementate medierea intre puterile statului, precum si intre stat si societate, sens singular pentru care vi s-a incredintat constitutional misiunea de veghea la buna functionare a autoritatilor publice, asa incat sa va aplecati in aceste limite si asupra problemelor reale cu care se confrunta sistemul judiciar. Constatam cu regret ca, in pofida eforturilor sustinute ale sistemului judiciar de a-si indeplini misiunea si a aportului adus la consolidarea statului de drept, suntem expusi public unor acuze nemeritate, care contrasteaza flagrant atat cu munca de zi cu zi depusa de judecator, cat si cu dispozitiile constitutionale exercitate de dumneavoastra. Nu aservirea sistemului judiciar este solutia rezovarii problemelor negative chiar si din sistem, precum nici decredibilizarea judecatorului nu se poate constitui in politica oficiala a Romaniei din care sa se poate sconta rezultate favorabile". Mai mult, in septembrie 2009, Preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), Mona Pivniceru, a avut la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii, un lung schimb de replici cu şeful statului, pe care l-a acuzat că dă semnale care pot fi catalogate drept interferenţe în justiţie. Preşedintele Traian Băsescu a susţinut un discurs la începutul şedinţei CSM, după care le-a urat magistraţilor "succes şi o zi bună".
Mona Pivniceru a intervenit şi i-a cerut şefului statului să nu plece de la şedinţă, pentru a-i ajuta pe cei de la CSM în rezolvarea problemelor din justiţie. "Nu aveţi răbdare să discutaţi cu noi? Dacă prezidaţi această şedinţă, aveţi răbdare să ascultaţi punctul nostru de vedere (...) Aveţi măcar aparenţa că ne ascultaţi şi pe noi", i-a spus Pivniceru lui Băsescu, iar acesta a replicat: "Doamnă, păi vă ascult la televizor, când apăreţi la televizor mă uit la dumneavoastră ca la Dumnezeu".
Preşedintele AMR a spus că prin atitudinile şi declaraţiile sale, şeful statului dă semnale că intervine în actul de justiţie şi, în aceste condiţii, publicul se poate întreba dacă în România mai există independenţa justiţiei.
Mona Pivniceru a dat ca exemplu chiar declaraţiile preşedintelui făcute, marţi, la adresa procurorului general Laura Codruţa Kovesi. Ea a spus că preşedintele Traian Băsescu a intervenit într-un proces faţă de una din părţile implicate, referindu-se la replicile date de şeful statului la adresa procurorului general.
Preşedintele AMR a mai spus că ieşirile preşedintelui şi ale altor oameni politici nu pot fi caracterizate prin respect faţă de situaţia magistraţilor, afirmând că tocmai şeful statului este cel care discreditează.
Pivniceru a arătat că statul nu îşi execută obligaţiile faţă de magistraţi, "preşedintele îi face corupţi, alţii, idioţi", şi că astfel nu poate exista normalitate în sistem. Preşedintele Traian Băsescu a replicat că magistaţii trebuie să reia activitatea, iar legea pe teritoriul României trebuie respectată.
"S-a discutat la Cotroceni cu CSM, s-au găsit soluţii de finanţare a justiţiei odată cu rectificarea bugetară. Orice altă condiţionare nu e decât un fel de demonstraţie. Am mai spus, şi repet, independenţa justiţiei nu e independenţă faţă de lege", a spus Băsescu.
Pivniceru i-a vorbit lui Băsescu, la CSM, despre faptul că judecătorii au o activitate foarte grea, în condiţiile în care au foarte multe cazuri de judecat, într-o mare de prevederi legislative contradictorii. Ea i-a spus şefului statului că este dispusă să organizeze o simulare de proces, la care să participe Traian Băsescu, menţionând că astfel ar putea înţelege şi preşedintele cât de grea este activitatea de judecător. Replica preşedintelui a fost promptă: "V-aş condamna imediat, doamnă, dacă eu aş fi judecător", la care Pivniceru a răspuns că se referea la un proces civil.
"Şi structura dumneavoastră pledează pentru (aşa ceva-n.r.)... (...) Eu insist să preparăm o şedinţă de judecată, să vedeţi care e timpul sau volumul de muncă pe care îl desfăşoară un judecător, să intrăm în şedinţa de judecată şi să formulaţi o sentinţă. După acest periplu veţi avea reprezentarea, cel puţin minimală, a ceea ce înseamnă activitatea unui judecător", a adăugat Mona Pivniceru.
La ora 10.40, sonorizarea pe ecranele din centrul de presă de la CSM a fost întreruptă, ceea ce a provocat nemulţumire în rândul celor aproximativ 30 de magistraţi ce asistau de acolo la discuţiile dintre preşedintele Traian Băsescu şi membrii Consiliului privind problemele din justiţie.
Preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România a declarat, înaintea şedinţei CSM, că preşedintele Traian Băsescu a intervenit în actul de justiţie atunci când l-a "smotocit" pe procurorul general al României cu privire la dosarele revoluţiei şi mineriadelor.
