Solistul vocal al formaţiei Iris, pitesteanul Cristi Minculescu, a decis, unilateral, să rupă relaţiile cu trupa şi să se retragă. Motivaţia acestuia este că nu câştigă suficient de mulţi bani cu Iris. Practic, ultimul concert al trupei cu Cristi in componenta a fost duminica, la Muzeul Golesti!

Locul lui Minculescu în trupa Iris va fi luat de Tony Şeicărescu, fost component al formaţiei Direcţia 5.

Cristi Minculescu dădea de mai multa vreme semne că nu se afla într-o relaţie fericita de colaborare cu restul trupei. După intervenţia chirurgicala de transplant de ficat, intre el si restul trupei au avut loc mai multe altercatii, solistul vocal invocand ca se afla in recuperare iar starea sa fizica nu-i permite decat transport cu avionul, camera single la hotel, meniu special etc.

De altfel, au fost momente cand trupa a fost nevoita sa anuleze concerte pentru ca Minculescu nu s-a prezentat sau a intarziat nepermis, datorita unor "fiţe", asa cum au fost numite ele de ceilalţi componenţi ai trupei.

In plus au aparut zvonuri ca solistul s-ar fi reapucat de baut si ca efectele alcoolului ar fi recidivat boala la ficat.

După ce timp de 32 de ani a fost inimitabilul solist Iris, Cristi Minculescu a ales să se retragă din grupul care l-a consacrat.

Soţia sa Rodica a ţinut să precizeze: "Vorbim despre propria decizie luată de Cristi, care nu poate fi nicidecum speculată sau interpretată. Pur şi simplu, nu mai are chef, nu mai vrea să cânte."

Liderul formatiei, Nelu Dumitrescu a spus: "E trist că se întâmplă aşa ceva, când pierzi un coleg de formaţie. Cristi a spus că nu mai vrea să cânte cu noi pentru că nu-i mai convine cât câştigă în România. Dar Iris e mai mult decât un grup rock, e un simbol al rockului din Romania şi de aceea va merge mai departe. Cu Tony Şeicărescu vom înregistra, cât de curând, o piesă nouă şi până la anul, un nou album. Oricum, Iris merge mai departe!".

După o trădare penibilă din partea unora din USL, după noi şantaje din partea europenilor invocate, Traian Băsescu se va întoarce la Cotroceni. 20 de parlamentari ai USL, au participat la şedinţa în care senatorul Ioan Ghişe a propus amânarea ei cu 2 zile până ce CCR va prezenta un raport cu privire la  modul în care a vegheat asupra respectarea procedurilor pentru buna organizare şi desfăşurare a referendumului şi ca Parlamentul să decidă dacă referendumul a fost validat sau nu. Evident că proiectele au fost respinse, apoi, fiind cvorum, chiar prin prezenţa celor 20, CCR a dat citire decizie de nevalidare a referendumului. Şi uite aşa, lozinca din faţa parlamentului a protestatarilor, "Parlament eşti dator să ne scapi de trădător", a fost călcată în picioare chiar de un grup de parlamentari USL, producându-se o frustrare extraordinară în rândul colegilor lor, dar mai ales a populaţiei, care conştientizează că unii dintre parlamentari sunt cât se poate de ticăloşi, iar noi suntem, mai mult ca oricând, la statutul de râme. Rămân în amintire doar rânjetele celor 4 judecători ai CCR. Zegrean, beneficiar de ajutor de handicap de gradul II, nu a citit decizia. Semn că nu îl primeşte degeaba....
Monitorul Oficial a publicat decizia Curtii Constitutionale de invalidare a referendumului, astfel Traian Basescu are in acest moment drum liber spre Cotroceni.

Soprana Mirela Zafiri, de la Opera din Brasov, a murit luni, la varsta de 41 de ani, dupa o lunga suferinta in privinta careia a fost foarte discreta, ea sustinand ultimul spectacol pe scena operei brasovene pe 31 martie.


Mirela Zafiri va fi inmormantata la Lugoj, orasul ei natal, spre care convoiul funerar a plecat luni dimineata, din Bucuresti, unde locuia artista cu sotul sau, Iorgos Zafiri, un om de afaceri de origine greaca, si cu fiica ei.

Ziua inmormantarii nu a fost stabilita deocamdata.

Secretarul muzical Ovidiu Mezei a spus ca artista locuia la Bucuresti si venea la Brasov ori de cate ori era nevoie pentru a sustine spectacole pe scena operei, a carei angajata era din 2001.

A inceput sa se simta rau de la sfarsitul lunii noiembrie, anul trecut, iar ultimul spectacol pe scena operei brasovene l-a sustinut pe 31 martie, in rolul titular din "Lucia di Lammermoor", a mai spus Mezei, precizand ca soprana a fost foarte discreta in privinta suferintei ei, dar a avut, se pare, o boala incurabila.

Nascuta in Lugoj, Mirela Zafiri a studiat pianul, viola si chitara inca din primii ani de scoala.

Augustin Zegrean, preşedintele Curţii Constiţionale, ridică lunar aproximativ 300 de milioane de lei. Prin mai multe artificii. Conform Jurnalul.ro, este posesorul unui certificat de handicap permanent, nerevizuibil. Astfel, în timp ce alte persoane sunt obligate, anual, să treacă prin tot felul de comisiii pentru a li se reînnoi certificatul de handicap, Augustin Zegrean "şi-a tras” unul special pe măsura unui preşedinte al Curţii Constituţionale.
Apoi, pe seama acestui certificat de handicap cu incapacitate de muncă, în care se precizeazăcă are nevoie de "suport psiho-afectiv, Zegrean se pensionează cu zece ani mai devreme. Şi când pensionarilor li se ciunteau veniturile, Zegrean mai adaugă la pensia de vreo 15 milioane lei vechi încă una, pensia de serviciu, ajungând la peste 100 milioane lei vechi. Dar veniturile lui Zegream nu se limitează la pensii. La aceasta se mai adaugă şi salariul de la Curtea Constiţională, plus venituri ca acţionar la mai multe societăţi, în buzunarul lui Augustin Zegrean intrând lunar aproape 300 milioane de lei vechi  

Aseară la emisiunea "Sinteza zilei, Alexandru Atanasiu, fost ministru al muncii, a precizat că handicapul de gradul II de invaliditate, în care se încadrează preşedintele Augustin Zegrean, îl exclude de la exercitarea de activităţi. Şi, evident, în aceste condiţii se pune întrebarea dacă Augustin Zegream mai poate fi preşedinte al Curţii Constiţionale.

Antena 3 a prezentat in exclusivitate motivatia CCR cu privire la decizia de invalidare a referendumului oentru demiterea lui Traian Basescu. Vezi integral documentul in ATASAMENTE!
Judecatorii sustin ca CCR a cerut ceva, iar Guvernul a transmis altceva, cu date care nu sunt relevante si nu au fost cerute de CCR.

Curtea Constituţională a trimis miercuri Parlamentului motivarea deciziei de invalidarea a referendumului din 29 iulie. Citiţi textul integral în fisierul atasat.

"În conformitate cu prevederile art.146 lit.i) din Constituţie, ale art.46 alin.(I) şi ale art.47 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţiona1e, precum şi aIe art.45 alin.(2) şi (3) din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea Constituţională s-a întrunit in Plen pentru a verifica dacă a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, şi pentru confirmarea rezuItateIor referendumului.

CURTEA constată că, în conformitate cu prevederile constituţionale şi legale menţionate, este competentă să verifice respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iu1ie 2012 pentru demiterea PreşedinteIui României, domnul Traian Băsescu, şi să confirme rezultatul acestui referendum.

Curtea a examinat o serie de contestaţii şi cereri prealabile formulate cu privire la organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu.

Contestaţiile au fost formulate de: Liga Internaţională a Românilor, cu sediul în Bucureşti, de Partidul Social Democrat şi Partidul Naţional Liberal, de preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele interimar al Senatului, de Gheorghe Hogea şi de Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului cu sediul 1n Bucureşti.  Acestea au format obiectul Dosarelor nr.1289 1/2012 şi, respectiv, nr.1291-1294 I/2012 pe rolul Curţii Constituţionale, fiind respinse, ca neIntemeiate, prin Hotărâea nr.3 din 2 august 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.546 din 3 august 2012.

Cererile prealabile depuse Inainte de şedinţa Plenului Curţii din 1 august 2012 au fost examinate in şedinţa din acea dată. Din documentele depuse de autorii cererilor, documente provenite de la instituţiile cu activitate relevantă în materia referendumului (Autoritatea Electorală Permanentă, Institutul Naţional de Statistică), au rezultat date contradictorii, faţă de cele comunicate oficial de Biroul Electoral Central, cu privire la numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente. Ca urmare, Curtea a constatat necesitatea unor lămuriri suplimentare din partea autorităţilor publice cu competenţe în această materie şi a dispus o serie de măsuri în acest sens, astfel cum se va arăta în cele ce urmează, la punctul 2. Alte cereri depuse la dosarul cauzei de diverse persoane şi organizaţii neguvemarnentale, de Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele interimar al Senatului, respectiv de domnul Traian Băsescu, preşedintele suspendat al României, au fost examinate cu caracter prealabil, Curtea stabilind, pentru considerentele menţionate 1n cuprinsul incheierii de şedinţă din data de 21 august 2012, că aspectele invocate în cuprinsul acestora nu prezintă relevanţă pentru hotărârea pe care urmează să o adopte cu privire la referendum.

Solicitarea de informaţii în legătură cu organizarea şi desfăşurarea referendumului

În acest sens, Curtea Constituţională s-a adresat, "in temeiul art.46 şi 76 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, următoarelor autorităţi:

Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu adresa nr.5264 din 1 august 2012, solicitându-i să comunice numărul persoanelor inscrise în listele electorale permanente, în conformitate cu dispoziţiile art.5 alin.(2) din Legea O nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, dacă listele electorale permanente au fost actualizate potrivit legii şi data actualizării acestora;

Institutului Naţional de Statistică, cu adresa nr.5265 din 1 august 2012, solicitându-i să transmită următoarele informaţii: dacă pot fi comunicate actele oficiale ale recensământului populaţiei din anul 2011 şi numărul cetăţenilor români cu drept de vot la data de 29 iulie 2012;

Autorităţii Electorale Permanente, cu adresa nr.5295 din 2 august 0 2012, solicitându-i să comunice următoarele informaţii: dacă listele electorale permanente au fost actualizate potrivit legii şi data actualizării acestora şi numărul persoanelor Inscrise în listele electorale permanente, în conformitate cu dispoziţiile art.5 alin.(2) din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Examinând răspunsurile formulate de Ministerul Administraţiei şi Intemelor, Institutul Naţional de Statistică şi Autoritatea Electorală Permanentă dispuse de Curtea Constituţională în şedinţele din 1 şi 2 august 2012, făcute publice şi consemnate in incheierile de la acele date, Curtea

Constituţională a constatat că şi aceste răspunsuri conţin date contradictorii. Aceasta cu atât mai mult cu cât Ministerul Administraţiei şi Internelor, după comunicarea, prin adresa inregistrată 1a Curtea Constituţională cu nr.5271 din 1 august 2012, a numărului persoanelor inscrise in listele eIectorale permanente (18.292.514 persoane), a revenit cu precizări suplimentare prin adresa nr.5273 din 2 august 2012, în care a învederat Curţii că există date care „pot fi de natură să afecteze numărul total al cetăţenilor cu drept de vot inscrişi in listele electoral permanente" şi că „nu işi poate asuma veridicitatea numărului de persoane inscrise in listele electorale permanente" .

În consecinţă, constatând că nu putea fi stabilit, cu certitudine, pe baza datelor existente, nurmărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente, pentru a se verifica dacă referendumul a fost valabil in conformitate cu prevederiIe art.5 alin.(2) din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului Curtea a dispus, în şedinţa Plenului din 2 august 2012, amânarea dezbaterilor pentru data de 12 septembrie 2012 şi formularea unei solicitări către Guvemul României pentru a comunica, până la data de 31 august 2012, numărul persoanelor inscrise în listele electorale permanente, actualizate.

Preschimbarea termenelor de judecată

În sedinţa Plenului Curţii Constituţionale din 3 august 2012, termenul  de judecată a fost preschimbat, din oficiu, de la data de 12 septembrie 2012 la data de 31 august 2012, „in vederea asigurării soluţionării, cu celeritate, a acestei cauze, şi văzând că termenul acordat Guvernului, in şedinţa din 2 august 2012, pentru comunicarea datelor necesare soluţionării cauzei este 31 august 2012".

În sedinţa Plenului Curţii Constituţionale din 14 august 2012, la solicitarea Preşedintelui suspendat al României, domnuI Traian Băsescu, termenul de judecată a fost preschimbat de la data de 31 august 2012 la data de

21 august 2012, in vederea asigurării soluţionării cu celeritate a acestei cauze, pentru a evita prelungirea situaţiei de instabilitate politică care se răsfrânge direct asupra economiei naţionale".

Măsurle dispuse Guvern şi răspunsul acestei autorităţi publice

În şedinţa din 2 august 2012, Curtea a cerut ca Guvernul să dispună „măsurile necesare pentru actualizarea listelor electorale permanente la data de 29 iulie 2012 şi să transmită Curţii Constituţionale numărul persoanelor inscrise pe listele electorale permanente, pentru a se putea stabili dacă referendumul naţional pentru demiterea Preşedintelui României din 29 iulie 0 2012 este valabil in conformitate cu dispoziţia art.5 alin.(2) din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului". Solicitarea dispusă 1n şedinţa Curţii Constituţionale din 2 august 2012 a fost transmisă Guvernului României cu adresa nr.5305 din 3 august 2012.

Având în vedere interpretările diferite apărute în mass-media şi in conferinţa de presă a primului-ministru al Guvemului Românie1, care a avut loc la data de 3 august 2012, respectiv declaraţiile In sensul declanşării, în baza adresei Curţii Constituţionale nr.5305 din 3 august 2012 a unui nou recensământ al populaţiei, Curtea a decis să" revină, în data de 6 august 2012, cu o precizare constând in indicarea temeiului legal al acestei actualizări, şi anume art.17 alin.(2) din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Astfel cum rezultă chiar din formularea acestei adrese, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr.5306 din 6 august 2012, ea nu a cuprins o nouă solicitare adresată Guvemului, astfel cum s-a interpretat ulterior în mass-media şi de către acesta, ci doar o precizare pentru a evita acţiunea care se preconiza a fi intreprinsă de către Guvern, de amploarea unui nou recensământ, acţiune care nu îşi găsea justificarea în solicitarea Curţii şi nici un temei  legal în dispoziţiile care guvemează organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Prin scrisoarea înregistrată la Curtea Constituţională cu nr.5412 din 14 august 2012, primul-ministru al Guvernului s-a adresat Curţii Constituţionale invocând o contradicţie care ar fi existat Intre adresele Curţii Constituţionale nr.5305 din 3 august 202 şi nr.5306 din 6 august 2012, precum şi confuzia care ar fi fost determinată de cea de-a doua adresă.  Totodată, Curtea a fost informată cu privire la faptul că în şedinţa Guvenului din 7 august 2012 s-a aprobat Memorandumul privind măsurile necesare pentru actualizarea listelor electorale permanente.

Plenul Curţii Constituţionale, întrunit Tri data de 14 august 2012, în temeiul art.50-51 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea  Curţii Constituţionale, a examinat scrisoarea Primului-ministru al Guvernului României. Prin Hotărârea nr.5 din 14 august 2012, Curtea a precizat din nou solicitarea sa, cu referire la temeiul legal anterior invocat, indicând şi datele de referinţă pentru operaţiunea de actualizare a listelor electorale permanente care ar fi trebuit întreprinsă sau care urma a fi Intreprinsă In termenul acordat de Curte, după caz. Procedura actualizării listelor electorale permanente şi datele de referinţă pentru procesul de actualizare rezultă cu evidenţă din cuprinsul art.17 alin.(2) din Legea nr.3/2000, potrivit căruia „Reactualizarea listelor electorale permanente se face de către primari, potrivit prevederilor Legii nr.68/1992, respectiv ale Legii nr.70/1991, republicată, cu modificările ulterioare, in termen de cel mult 5 zile de la data stabilirii zilei referendumului." Amânarea cauzei şi termenul acordat de Curtea Constituţională, urmare examinării cererilor prealabile depuse la dosarul cauzei, a fost tocmai pentru realizarea unei actualizări a listelor electorale permanente, în situaţia în care actualizarea nu s-a realizat potrivit legii, situaţie care rezulta din răspunsurile formulate de autorităţile publice la solicitări1e Curţii Constituţionale. Astfel, Curtea a precizat că „prin Adresa nr.5305 din 3 august 2012, Plenul Curţii Constituţionale a solicitat Guvernului să comunice numărul persoanelor inscrise in listele elctorale permanente, actualizate (până la data de 10 iulie 2012) conform dispoziţiilor art,17 alin.(2) din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfişurarea referendumului..] Acolo unde această operaţiune nu s-a executat, urmează a se realiza in termenul acordat de Curte." Totodată, Curtea a stabilit că listele electora1e permanente sunt, potrivit art.2 a1in.(1) lit.c) din Legea nr.370/2004, „listele cuprinzând cetăţenii români cu drept de vot care au implinit 18 ani până la ziva alegerilor inclusiv."

Prin adresa inregistrată la Curtea Constituţională cu nr.5451 din 20 august 2012, Guvernul, sub semnătura primului-ministru, a transmis un răspuns la solicitarea Curţii.

În  cuprinsul răspunsului formulat, Guvernul a precizat, mai intâi, "la data de 1 august 2012, prin adresa nr.74618/VPD, Ministerul Administraţiel şi Internelor a transmis Curţii Constituţionale numărul persoanelor inscrise in listele electorale permanente", confirmând conţinutul adresei Ministerului Administraţiei şi IntemeIor inregistrată la Curtea Constituţională cu nr.5271 din 1 august 2012.

În continuare, Guvemul a cormnicat Curţii Constituţionale o serie de date rezultate în baza comunicărilor oficiale aparţinând unor instituţii publice, după cum urmează:

Date primite de la Ministerul Administraţiei şi Internelor

Conform comunicării  Direcţiei pentru Evidenţa Populaţiei şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului  Administraţiei şi Internelor, "34.654 persoane trebuie radiate de către primari şi serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor din subordinea consiliilor locale, din Iistele electoraIe permanente utilizate ia referendumul national din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României"

După ce marţi, Curtea Constituţională a şocat opinia publică, invalidând referendumul, în ciuda celor 7,4 milioane de voturi pentru demiterea lui Traian Băsescu, ziua de miercuri a fost una halucinantă. Rând pe rând, judecătorii au dat declaraţii la intrarea şi la ieşirea din şedinţa în care a fost redactat documentul deciziei care a fost trimis parlamentului. Cine i-a ascultat, cu siguranţă a rămas cu senzaţia că aceşti magistraţi nu au un limbaj specific acestei bresle. În schimb, fiecare judecător a venit cu propria variantă pe aceleaşi documente, iar în şedinţă, Aspazia Cojocaru- judecătoarea propusă de PSD care a votat pentru invalidare- şi Ion Predescu s-au ameninţat unul pe altul cu judecata.
USL susţine însă că întreaga demenţă a fost creată chiar de către judecătorii numiţi politic ai CCR care nu au ţinut cont de legile în vigoare, emise chiar de guvernul Boc, care reglementau condiţiile organizării referendumului şi a constituire a numărului de alegători care puteau fi luaţi în calcul la stabilirea cvorumului.
Guvernul Boc în 2009 a fost cel care a modificat legea în sensul că, pentru calcularea cvorumului trebuie luaţi în calcul doar cetăţenii înscrişi în listele electorale permanente, iar aceste liste sunt alcătuite doar din cei care au domiciliul în ţară.
CCR nu a ţinut cont de datele de la guvern
Legea conform căreia referendumul din 29 iulie a fost organizat este legea 3/2000, iar Articolul 5 alineatul 2 al acestei legi precizează că „Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente”. Acest articol a căpătat această formă după ce a fost modificat de către guvernul Boc prin OUG 103/2009, ordonanţa care în prima instantă a fost respinsă de Parlament, dar retrimisă chiar de către Traian Băsescu pentru a fi adoptată. 
Legea 370/2004, modificată prin OUG 95/2009, a guvernului Boc, mentionează acelaşi lucru, şi anume: ”Listele electorale permanente se întocmesc pe comune, oraşe şi municipii, după caz, şi cuprind toţi alegătorii care domiciliază în comuna, oraşul sau municipiul pentru care ele au fost întocmite”.
Conform motivării CCR la decizia pentru invalidarea referendumului a fost că referendumul a fost organizat corect, că totul a fost legal, mai puţin existenţa cvorumului. În motivarea CCR se menţionează că "în cea mai mare parte, datele comunicate de guvern nu au legătură cu solicitarea CCR" şi că puteau vota şi cei care aveau buletinele expirate. Singura cifră luată în considerare a fost cea a persoanlor decedate, au domiciliu în străinătate sau şi-au pierdut dreptul de a vota, adică 34.654 de oameni.

Page 73 of 98