Jaf ca-n filme pe aeroportul din Bruxelles. O masina a patruns pe pista aeroportului din Bruxelles si iar fotii au sustras bijuterii si obiecte de valori. O furgonetă a companiei Brink's, care se ocupă de colectarea şi transportul de valori, a fost atacată pe aeroportul din Bruxelles, chiar în momentul în care angajaţi ai companiei scoteau un container cu diamante ce urma să fie depus într-un avion cu destinaţia Zurich. "Luni, în jurul orei locale 19:45, persoane necunoscute au pătruns pe aeroport, la bordul a două maşini, forţând gardul de protecţie. Hoţii înarmaţi până în dinţi i-au atacat şi au furat obiectele de valoare, fugind de la locul faptei", se afirmă într-o declaraţie a serviciului de presă al aeroportului din Bruxelles. Primele date arată că au fost opt atacatori, la bordul a două Audi A8. Ei au luat cu ei zece kilograme de diamante, fără să tragă niciun foc de armă. Jaful armat nu a perturbat activitatea aeroportului din Bruxelles.
Conform ultimelor estimari, aproximativ 1000 de persoane au fost ranite in urma incidentelor din aceasta dimineata generate de caderea de meteoriti. Mai mult de 250 de persoane au fost rănite, dintre care trei grav, la căderea ploii de meteoriţi în regiunea rusă Ural, a indicat vineri antena locală a Ministerului rus de Interne, citată de Interfax, AFP şi ITAR-TASS. n schimb agenţia rusă de presă Ria Novosti, care citează filiala regiune a Ministerului rus pentru Situaţii de Urgenţă, informează că numărul răniţilor este de 400, printre care zece copii şi cinci persoane spitalizate, în regiunea Celeabinsk. Anterior, autorităţile ruse raportaseră că 150 de persoane au solicitat îngrijiri medicale, printre care zece copii.
Vineri dimineaţă, un meteorit s-a dezintegrat la intrarea în straturile inferioare ale atmosferei terestre, care a ars parţial, generând prin fragmentare o ploaie de meteoriţi. În prezent, militarii ruşi încearcă să depisteze locul căderii corpului principal al meteoritului, desfăşurând căutări la 50 km de oraşul Kopeisk.
Aagenţiile de presă ruse informaseră că un fragment din meteorit a căzut deasupra fabricii de zinc din Celeabinsk, distrugând o parte a unui perete al clădirii. Nori de praf şi fum s-au văzut în urma căderii bucăţii de meteorit, iar peretele căzut a blocat circulaţia pe drumul învecina.
Un fulger a lovit catedrala Sfântul Petru din Roma, la câteva ore după ce Papa Benedict şi-a anunţat demisia. Papa Benedict al XVI-lea şi-a anunţat, luni, demisia începând cu 28 februarie, într-un discurs rostit în latină într-un consistoriu al Vaticanului, a declarat purtătorul de cuvânt al Vaticanului, citat de AFP.
Papa Benedict al XVI-lea a explicat că nu mai are "forţele" necesare pentru a conduce Biserica Catolică din cauza vârstei sale, de 85 de ani, anunţându-şi demisia pentru 28 februarie, relatează AFP.
"După ce mi-am analizat conştiinţa în faţa Domnului, în diverse rânduri, am ajuns la certitudinea că forţele mele, din cauza vârstei mele avansate, nu mai sunt apte pentru exercitarea într-un mod adecvat a ministerului petrinian", a declarat Papa în latină, în timpul consistoriului de la Vatican, potrivit traducerii în franceză realizată de Vatican ulterior.
"Papa a anunţat că va renunţa la ministerul său la ora 20.00 (21.00 ora României), la 28 februarie. Atunci va începe perioada «sede vacante» (locul vacant)", a precizat purtătorul de cuvânt Federico Lombardi, într-un anunţ fără precedent în istoria Bisericii Catolice, potrivit Mediafax.
14.00 Alegerea unui nou Papa va avea loc in luna martie Moment istoric pentru Biserica Catolica. Papa Benedict XVI demisionează, conform La Repubblica. El şi-a anunţat demisia în timpul unei slujbe. Va renunţa la funcţie din 28 februarie. Peste un milion de romani sunt catolici. Ultima demisie a unui papa a survenit in 1415.
Papa Benedict al XVI-lea şi-a anunţat, luni, demisia începând cu 28 februarie, într-un discurs rostit în latină într-un consistoriu al Vaticanului, a declarat purtătorul de cuvânt al Vaticanului, citat de AFP.
Papa Benedict al XVI-lea a explicat că nu mai are "forţele" necesare pentru a conduce Biserica Catolică din cauza vârstei sale, de 85 de ani, anunţându-şi demisia pentru 28 februarie, relatează AFP.
"După ce mi-am analizat conştiinţa în faţa Domnului, în diverse rânduri, am ajuns la certitudinea că forţele mele, din cauza vârstei mele avansate, nu mai sunt apte pentru exercitarea într-un mod adecvat a ministerului petrinian", a declarat Papa în latină, în timpul consistoriului de la Vatican, potrivit traducerii în franceză realizată de Vatican ulterior.
"Papa a anunţat că va renunţa la ministerul său la ora 20.00 (21.00 ora României), la 28 februarie. Atunci va începe perioada «sede vacante» (locul vacant)", a precizat purtătorul de cuvânt Federico Lombardi, într-un anunţ fără precedent în istoria Bisericii Catolice, potrivit Mediafax.
Benedict al XVI-lea, în latină Benedictus PP. XVI, (n. Joseph Alois Ratzinger, 16 aprilie 1927, Marktl am Inn, Bavaria) este actualul papă al Bisericii Catolice, ales la 19 aprilie 2005 în urma Conclavului din 2005, ca succesor al papei Ioan Paul al II-lea, potrivit Wikipedia. Inaintea alegerii sale ca papă, cardinalul Ratzinger a fost decan al colegiului cardinalilor, prefect al Congregației pentru Doctrina Credinței și președinte al Comisiei pontificale teologice internaționale.
La vârsta de 78 de ani, este cel mai în vârstă papă ales de la papa Clement al XII-lea în 1730 și primul pontif german după olandezul-german Adrian al VI-lea din perioada 1522-1523. Procedura in cazul demisiei Papei demisie a pepei este posibilă, atâta timp cât acesta o face de bună voie şi o anunţă oficial. Demisia papei este reglementată de canonul 332, însă prevederile nu stipulează şi cui anume trebuie papa să-şi înainteze demisia, dat fiind că nu are superiori. Demisia poate fi declarată fie în faţa membrilor clerului, fie în faţa mulţimii, într-o declaraţie publică.
Uzanţele spun că demisia trebuie să fie prezentată în faţa decanului cardinalilor, pentru ca aceştia să fie siguri că pontiful nu mai vrea să continue şi să poată începe procesul de alegere al unui nou papă.
Primul caz în care un papă a renunţat la mandat a fost cel al lui Benedict al IX-lea, în 1045, care a fost plătit de succesorul său, Grigore al VI-lea să renunţe. Grigore al VI-lea însuşi a renunţat în 1047, pentru că aranjamentul pe care l-a făcut cu Benedict a fost considerat simoniac.
Cel mai bine cunoscut exemplu a fost cel al papei Celestin al V-lea, în 1294. După cinci luni de pontificat, acesta a decretat solemn că demisia este posibilă, fiind primul care să o facă oficial, imediat după decret.
Ultimul caz în care un papă a demisionat a fost cel al papei Grigore al XII-lea (1406–1415), care a făcut acest gest pentru a pune capăt unei schisme a Bisericii Catolice (din 1378 existau doi papi, unul la Roma, altul la Avignon). Grigore al XII-lea a propus ca atât el, cât şi papa de la Avignon să demisioneze, urmând să fie ales apoi unul singur.
China a devenit anul trecut ţara cu cele mai mari schimburi comerciale, importuri plus exporturi, din lume, depăşind astfel Statele Unite, care au dominat comerţul global după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. Exporturile şi importurile SUA au totalizat anul trecut 3.820 miliarde de dolari, a anunţat recent Departamentul Comerţului de la Washington. Administraţia vămilor din China a informat în ianuarie că ţara a înregistrat în 2012 schimburi comerciale în valoare de 3.870 de miliarde de dolari. China a avut un surplus comercial de 231,1 miliarde de dolari, iar SUA un deficit de 727,9 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg.
Ascensiunea comercială a Chinei oferă celei mai mari economii asiatice o influenţă tot mai mare. Procesul ameninţă cu perturbarea unor blocuri comerciale regionale, pe măsură ce China devine cel mai important parterner comercial pentru ţări între care Germania. Cea mai mare economie din Europa va exporta de două ori mai mult în China decât în Franţa, afirmă Jim O’Neill, preşedinte al diviziei de administrare de active la Goldman Sachs.
În pofida datelor privind comerţul, economia americană este încă de peste două ori mai mare decât cea a Chinei, arată datele Băncii Mondiale din 2011. PIB al SUA s-a situat în anul respectiv la 15.000 de miliarde de dolari, iar cel al Chinei la 7.300 de miliarde de dolari.
In urma negocierilor care au durat mai bine de 16 ore, liderii europeni prezenţi la summitul de la Bruxelles au ajuns vineri dimineaţă la un acord privind tăierea bugetului Uniunii pentru prima dată în istorie. Principalele reduceri vor fi aplicate fondurilor de coeziune şi ajutoarelor directe pentru fermieri - cele două programe care interesau cel mai tare România. Din cate se pare, cele mai drastice corecţii vor fi aplicate la sumele alocate pentru fondurile structurale de coeziune, care vor fi reduse de 354 miliarde de euro la 324 miliarde de euro, dar si pentru politica agricola comuna, adica exact invers fata de ceea ce doreste Romania.
Din cauza divergenţelor dintre liderii europeni, reuniunea la care participă şi preşedintele Românei Traian Băsescu, a început cu o întârziere de mai bine de 6 ore. În joc sunt peste 900 de miliarde de euro, bani ce reprezintă bugetul Uniunii pe următorii 7 ani.
Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a declarat joi seară, cu ocazia summitului UE de la Bruxelles, că preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a sugerat o reducere sensibilă în suma totală pentru cheltuieli în bugetul UE pentru 2014-2020, până la nivelul de 960 de miliarde de euro.
În cadrul Consiliului European, 'preşedintele Van Rompuy a prezentat un compromis care ar implica cheltuieli de 960 de miliarde - vorbim aici despre angajamente - în timp ce, în privinţa plăţilor efective, nivelul ar fi de 910-913 miliarde de euro', a declarat Schulz în cadrul unei conferinţe de presă, precizând că nu agreează propunerea.
Potrivit EUobserver, o revizuire în scădere va fi aplicată şi banilor alocaţi pentru ajutoarele directe (subvenţiile) pentru agricultură. Fondurile alocate pentru sprijinul agricultorilor vor fi reduse de la 420 de miliarde de euro la 373 de miliarde, potrivit EUobserver.com. Potrivit aceleiaşi surse, singurul program care va primi mai multe fonduri este cel destinat cercetării, tehnologiei şi inovării, care va fi majorat de la 91 de miliarde de euro la 126 de miliarde de euro.
Care este pozitia liderilor europeni David Cameron, UK: Premierul Marii Britanii, David Cameron, a avertizat că ar putea bloca acordul privind bugetul multianual al UE dacă acesta nu va fi redus, relatează AFP. În noiembrie, cifrele prezentate erau prea mari. Trebuie reduse. Dacă nu se va întâmpla aşa, nu va exista un acord", a spus Cameron la sosirea la summitul de la Bruxelles. Venirea la summit este prima vizită europeană efectuată de Cameron după discursul din 23 ianuarie, în care a cerut reformarea UE şi a anunţat un referendum privind apartenenţa Marii Britanii la blocul comunitar. Angela Merkel, Germania Cancelarul german, Angela Merkel, are dubii în legătură cu ajungerea la un acord privind bugetul multianual al UE cu ocazia summitului european, apreciind că poziţiile statelor membre încă sunt destul de "distante". "Nu putem spune dacă va exista un acord. Poziţiile statelor membre încă sunt destul de distante", a spus Merkel la sosirea la summitul de la Bruxelles. Merkel a promis să facă "tot posibilul" pentru a ajunge la un acord. "În această perioadă de insecuritate economică şi şomaj masiv, este important să putem planifica şi cheltui cu atenţie, dar şi să existe solidaritate între contribuitori şi beneficiari", a adăugat cancelarul german. François Hollande, Franta La rândul său, preşedintele Franţei, François Hollande, a avertizat că, în cazul în care compromisul privind bugetul UE pentru perioada 2014-2020 va ignora "agricultura şi creşterea economică", nu îl va putea accepta. "Eu am venit pentru căutarea unui acord. Dacă nu vor exista argumente rezonabile, sunt pregătit de negocieri, dar până la un punct", a avertizat Hollande. Traian Basescu, Romania România va susține ca cele 30 miliarde să nu fie tăiate de la Politica Agricolă Comună sau de la capitolul Coeziune. Vom încerca TVA eligibil măcar pe unele segmente ale banilor alocați României. De exemplu, la fondurile de coeziune, unde TVA este o sumă foarte mare, ne-am acoperi de aici contribuția autohtonă. Suntem interesați de creșterea avansurilor de la 2% la 4-6% și Top-up (adaugă 10% la contribuția UE pe diverse proiecte și reduce contribuția națională), în condițiile în care țara noastră va avea acord cu FMI și UE. Sa sperăm că vom finaliza dezbaterile și negocierile legate de bugetul multianual al UE. Șansele de a ajunge la o înțelegere eu nu le văd a fi maxime, dar sunt mult mai mari decât în noiembrie 2012. Ar putea fi probleme cu Italia, un mare contributor, care se află în campanie electorală, să vedem cum se acomodează lucrurile cu Marea Britanie, sau cu Germania, care susține reduceri drastice.
