Editoriale

Cel mai grav lucru afirmat de Traian Băsescu în discursul rostit, ieri, în Parlament, este că „actuala Constituţie face coabitarea imposibilă". O minciună diabolică. O crimă la adresa democraţei.

Chiar dacă nu au apărut probe arhivistice că Traian Băsescu a fost ofiţer sau agent al Securităţii, existau şi până acum suficiente dovezi ale mentalităţii şi limbajului său de tip securistic.

Modul în care Traian Băsescu a comentat întâlnirea avută, la Cotroceni, cu liderii opoziţiei şi insultele proferate la adresa acestora de la tribuna oficială a Preşedinţiei, cu impozante steaguri pe fundal, nu este doar un exemplu de proastă creştere, ci şi un semn al disperării.

Ideea reorganizării administrative a României a fost anunţată de Traian Băsescu la fel de intempestiv precum tăierea salariilor cu 25 la sută şi tot fără ca guvernul să aibă habar.

Esenţa discuţiilor de ieri, de la Cotroceni, s-a comprimat în ultima reacţie a lui Traian Băsescu. A fost reacţia unui rege obosit, părăsit şi gol. O reacţie a disperării.

Un recent interviu televizat cu Dinu Patriciu a stârnit din nou mai vechile valuri pe care miliardarul român le face în politică şi presă. La domnia sa este de admirat, înainte de toate, simplitatea cu care navighează prin tot soiul de contradicţii pe care şi le construieşte singur.